Şi cântecul

Îmi aminteşte
cum a trecut zi după zi
mai ales cum
aceleaşi gânduri în care eu
mai par a fi şi nu-s
după potop
nimic
nimic

poezie de Eli Gîlcescu (14 mai 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum ai spus

... când totul sfârşeşte în noi
doar umbra căzută sub ierni
ne seamănă într-atât
în nimic

poezie de Eli Gîlcescu (16 februarie 2017)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii ceea ce poţi, nimic mai mult!

Eli Gîlcescu (24 mai 2019)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi fără nimic

Pământul
împotriva mea
îmi va auzi ultima suflare.

poezie de Eli Gîlcescu (16 iulie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai este deloc povestea mea: oricând vorbesc acum despre trecut, mă simt ca şi cum aş vorbi despre ceva care nu are nimic de a face cu mine. Tot ce rămâne în prezent este vocea, prezenţa şi importanţa de a-mi îndeplini misiunea. Nu regret experienţele prin care am trecut; cred că ele m-au ajutat să devin persoana care sunt acum, să mă simt în felul care se simte un războinic după ani de pregătire; el nu-şi mai aminteşte detalii despre ce a învăţat, dar ştie cum să lovească atunci când este momentul potrivit.

Paulo Coelho în Zahir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-un vis

.. m-ai trezit
pe neaşteptate

dansai

de unde nu era nimic
m-ai aşezat
pe un covor de tămâiori

noaptea
a căzut peste noi
mai aproape de soare

nici astăzi nu ştiu cum

poezie de Eli Gîlcescu (13 iulie 2021)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelaţie

Dimineaţa care îmi spune că vii
o aud cum se roagă curat

poezie de Eli Gîlcescu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochi de poet

Tu ştii
ce înseamnă
dimineaţa
atât de firavă
cu gust de femeie
şi nimic mai mult

poezie de Eli Gîlcescu (28 iulie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum zboară inimile una spre alta, una după alta, se duc, se întorc, şi iarăşi...

Eli Gîlcescu (12 septembrie 2015)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ploile, cu legile lor, spânzură pământul pe nimic.

Eli Gîlcescu (16 iulie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu-mi ceri să uit

... pământul neîmpăcat
braţe de arşiţi de ploi
porţi în altare
îngenunchind
lumini care plâng
care dor
poate mâine în zori
mai înalt mai aprins
în lacrimile iernii
vreodată
mă vei auzi
să nu spui nimic
nimănui
doar să zâmbeşti ca unui copil

poezie de Eli Gîlcescu (16 februarie 2015)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu-i mai uşor, decât să scrii aşa fel, încât să nu înţeleagă nimeni; după cum, din contra, nimic nu-i mai greu decât să exprimi gânduri importante în aşa chip, încât fiecare să le înţeleagă.

citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi cuvintele

Nu-mi mai spun nimic
de prea multe ploi
acolo pe unde
într-o spovedanie
păcatele mele
fără remuşcări
într-o tăcere căutată
din piartă
din cer
într-un cântec pe care nu-l mai recunosc

poezie de Eli Gîlcescu (7 iunie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În gândul lui Lucian revenise chinuitor un singur amănunt, care nu-i dădea pace în acel moment: Anume, el era comandantul misiunii, iar în curând acest lucru va fi cunoscut de foarte multă lume, după oficializarea televizată din acea seară. O responsabilitate cam mare şi grea care să apese pe umerii lui, un tânăr de numai 21 de ani. Oare cum ar fi corect să se comporte în această situaţie? Va reuşi să se descurce sau nu? El spera că da! Mai ales dacă se va comporta, după cum îşi pusese în gând, ca şi cum nu s-ar fi schimbat nimic, deci, nu i se va urca şefia la cap.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În melancolie

Când totul sfârşeşte în noi
doar umbra căzută sub ierni
ne seamănă atât în nimic

poezie de Eli Gîlcescu (17 februarie 2017)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini

Mi-am cumpărat blestemul
De la un târg de cai,
Ei îi spuneau talent...
Eu nu aveam pe ce să îmi cheltui
Singurătatea şi sufletul.
După un timp
A început să îmi intre sub piele,
Căuta fărâme din pierderile mele...
Ei îmi spuneau poetă,
Eu nu mai aveam nimic de pierdut,
Aşa că am lăsat acest viciu
Să mă posede... nimic absurd.
Aş fi ales un armăsar pur sânge,
Dar nu ştiam să călăresc
Precum o adevărată curvă...
Ei îmi spuneau că nu pot mai mult,
Eu... începeam să nu mai ştiu nimic
Şi am ajuns să regret
Sau să nu regret...
Nu poţi să mori doar dintr-o aventură poetică!

poezie de Florinow Maria Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

~ Toamna mai e ~

când s-au hotărât să se despartă lucrurile cunoscute
atunci am ales să plec în necunoscut,
trandafirul bolnav din grădina uscată
mă scaldă în iubire o ultimă dată,

fântânile îmi vorbesc despre seceta verii
eu le ascult şi le spun
suferinţa e doar o iluzie...

umblând pe aceleaşi cărări acum par a fi drumuri noi
ce mă fac să clipesc mai des,
la fiecare răsuflare simt toamna
frunzele-mi cântă în tonuri de galben
jelesc zilele lungi de vară,

răsăritul e mai închis şi atât de silenţios
frigul dimineţii îmi aminteşte de călătoria-mi lungă
îmi sărută obrajii tăcuţi şi-mi deschide ochii larg
să pot vedea prin ceaţa deasă,

după o introspecţie parţială fac încă un pas,
cu miere în glas mă alint iar picioarele merg de la sine
toamna mai e şi e bine!

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare pădurile vor fi mai fericite

... dacă voi ridica o cruce de jurământ
peste lunci şi ponoare,
într-un februarie mic şi al dracului – cum spune proverbul.
chiar dacă arareori trec să văd cum le-ar fi fost
printre orătănii, aşteptând să clocească găinile,
să înflorească muşcatele,
iar în mustul zăpezii să semene mazărea şi ridichea de lună.

Orânduindu-şi grădinile,
în timp ce nu se mai gândeau la altceva,
sau poate aşa li se părea când înfloreau cireşii,
când vatra ardea neîntrerupt,
iar seara, cu frunţile încreţite adesea,
cu ochii moleşiţi de oboseală,
abia îşi vedeau de odrasle.

La oraş, şi-au păstrat obiceiurile
mai ales cele bisericeşti, cu sărbători şi zile de post.
Doar visele şi-au găsit sfârşitul
unde se mai aude încă clopotul
parcă blestemând clipa
cum într-o alta, poate,
când nu mai era nimic de spus,
când nu mai ştiau să apere ce le aparţinea,
Dumnezeu o va face în locul lor
după Lege.

Apoi tot mai întuneric se lăsa.
Tot mai frig.
Şi cu cât se acopereau, îşi dezgoleau mai mult durerea,
de nu mai puteau isprăvi rugăciunea.

În această lume tot mai străină aşteptau vindecarea.
Iar pădurea, ca un ecou,
într-o nepăsare orgolioasă,
între ei şi Dumnezeu.

poezie de Eli Gîlcescu (13 februarie 2019)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loteria unei morţi

.. sau o înălţare

după o viaţă lungă

apele se vor bucura
că nu mai sunt reci
nici fierbinţi
nici lacome

şi nu pot pricepe de ce

poezie de Eli Gîlcescu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După investitură

Admirativ îmi spuse un amic
Şi-mi arătă un zero oarecare:
"Vezi, până ieri era nimic, nimic,
Iar azi nimic, de zece ori mai mare!"

epigramă de Vasile Bârzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nimicului

Din nimic - zidesc nimicul…
Soarele, pe boltă sus,
S-a urcat, săltând buricul…
Noaptea-n fund de iad s-a dus.

Vrăbii, vânt şi disperare…
Zac - de doruri părăsit;
Din nimic - nimic răsare…
Unde-i tot ce-am îndrăgit?

Frica tot mai des mă paşte
Zi de zi şi ceas de ceas…
Din nimic – nimicul naşte…
Şovăie stingheru-mi pas.

Gânduri negre-mi sunt stăpâne
Nu mai am nimic de-ascuns…
Din nimic – nimic rămâne…
Zile am trăit de ajuns.

Socotelile de-acasă
Nu s-au potrivit în târg…
Cum nimicu-mi este casă
Din nimic – nimic dă pârg.

Amăgiri şi vise nu-s…
Bun tovarăş mi-e nimicul!
Soarele, pe boltă sus
S-a urcat săltând buricul.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!