Chei căzând

Omul mărunţel
construieşte cuşti pentru toţi acei
pe care îi cunoaşte.
În vremea asta înţeleptul,
care trebuie să-şi plece capul
când luna plină se umflă la orizont,
nu conteneşte întreaga noapte
să arunce chei pe drumuri
pentru frumoşii,
nesupuşii
prizoneri.

poezie de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi toţi acei care dormiţi în noaptea asta

Voi toţi acei care dormiţi în noaptea asta
De fiinţele pe care le iubiţi departe,
Fără un braţ alături la stânga sau la dreapta,
Doar de pustiu deasupra având parte –

Să ştiţi că nu sunteţi singuri pe pământ,
Lumea-întreagă cu voi lacrimi împarte,
Câţiva pentru o noapte, două, alţii pentru
Toţi anii pe care-i mai au până la moarte

poezie de Vikram Seth, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Larry Sawyer (către Peyton): Promite-mi un singur lucru: atunci când alegi băiatul cu care vrei să fii pentru totdeauna, ai grijă să fie cineva care să te respecte şi să se poarte cu tine cum trebuie, cineva care sa-ţi facă inima să bată cu putere, cineva pe care să-l iubeşti pentru ce este, nu pentru ce face. Asta am simţit eu pentru mama ta şi asta vreau să simţi şi tu într-o bună zi. Foloseşte-ţi capul şi ascultă-ţi inima.

replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte înstelată

"Asta nu mă împiedică de a avea o nevoie teribilă de – dacă tot trebuie să-i pronunţ numele – religie. Apoi ies afară în noapte şi pictez stelele"
Vincent Van Gogh – Într-o scrisoare către fratele lui.

Oraşul nu există,
exceptând locul unde un copac cu frunziş negru se strecoară
ca o femeie înecată spre cerul fierbinte şi clar.
Oraşul este mut. Noaptea fierbe împreuna cu unsprezece stele.
O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în care
vreau să dispar.

Se mişcă mereu. Toţi aştrii sunt vii.
Până şi luna se umflă în fiarele ei portocalii
pentru a îşi expulza copiii prin ochi, urmând zeescul tipar.
Bătrânul şarpe ceresc, invizibil. absoarbe stelele.
O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în care
vreau să dispar:

în monstruozitatea grăbită a nopţii,
înghiţită de marele balaur, să mă desprind
de propria viaţă fără nici o credinţă,
fără stomac,
fără plânsete în zadar.

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul pietrei din răscruce

Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce o piatră străluce;
Frumuseţea-i divină tristeţe alină,
Aşezată-n răscruce, ţine loc de cruce.

Cine-i, Doamne, de vină, când mama suspină?
Doar ei se pot aduce lacrimi să usuce
Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce, pietrei ce străluce.

Răsăritul să vină, sub pleoape lumină,
Risipindu-i năluce, gândul să-i educe,
Rugă în cer îi duce, dureri îi reduce,
Pentru a ei tulpină, o mamă se-nchină

Într-o noapte senină, când luna e plină...

rondel de Olguţa Trifan (17 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că un actor trebuie să îşi cunoască limitele. Dar uneori e mai bine să nu şi le cunoască şi să-şi descopere alte delimitări. Pentru chestia asta, cum se spune în limbaj actoricesc, trebuie să se arunce, şi atunci riscul e foarte mare, poţi părea ridicol, poţi părea prost pur şi simplu. Aici apare regizorul, această figură care trasează limitele.

citat din Şerban Pavlu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să presupunem că avem două diapazoane cu braţele de aceeaşi lungime... Când faceţi să vibreze pe unul, celălalt va răspunde pentru că vibrează pe aceeaşi lungime de undă. Deci, pentru a ne cunoaşte, pentru a cunoaşte acea fiinţă divină care e înlăuntrul nostru trebuie să ajungem să vibrăm pe aceeaşi lungime de undă cu ea. Numai aceasta e condiţia de a o cunoaşte.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care este rolul scriitorului azi? Trebuie ca el să scoboare din "turnul de fildeş" în "forum". Pentru că poziţia intelectualului trebuie să fie lămurită pentru acei ce-i urmăresc activitatea şi mai ales pentru îndrumarea şi lumina care o poate da masei care ţine să cunoacă ce gândeşte intelectualul de azi.

citat clasic din Max Blecher
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima este cel mai frumos templu de pe pământ în care se odihneşte Hristos. Ea este singura casă în care vrea să-şi plece capul Hristos. Cât de fericiţi eram atunci când, copii fiind, ne legănau mamele noastre în braţe, iar noi dormeam cu capul pe pieptul mamei! Tot aşa se bucură şi Hristos când Îl lăsăm să se odihnească în inimile noastre.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de andreea93
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râzând de cuvântul doi

Numai

Unul
Cel atoateştiitor

Care nu conteneşte
Să ademenească tot ce nu are formă în formă

Are harul da a îmi câştiga
Inima.

Numai Unul Cel Perfect

Care pururi
Râde de cuvânt

Te poate face să cunoşti

Ce este

Iubirea.

poezie de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excrocul prin excelenţă

Acei care nu găsesc nimic pentru care chiar merită să trăieşti,
inventează întotdeauna ceva pentru care să se poată muri.

Apoi, ei vor ca noi, toţi ceilalţi oameni, să murim
pentru acel ceva.

poezie de Lew Welch, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru inimă, ca şi pentru iubire; "a cunoaşte" însemnă "A-Fi"! Pentru minte ca şi pentru gând, "A cunoaşte" înseamnă "A memora, a aminti şi a compila". Întreaga cunoaştere a minţii este închisoarea conceptelor şi deşertăciune, după cum cunoaşterea inimii, este Libertate.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt izvorul de schimbare pentru mine şi pentru cei din jurul meu, eu sunt cel care decide, eu sunt cel care sufăr, eu sunt cel care mă bucur, şi nimeni nu îmi poate spune cum trebuie să fiu şi ce trebuie să fac, ce este în mine este cu mult mai puternic decât ce este în lume, aşa m-am născut şi asa am să mor, precum un meteorit care a făcut din noapte zi, ca mai apoi să se stingă la orizont.

Marius Torok
Adăugat de Marius Torok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păpuşa pe care nu am avut-o

Am atât de multe vise...
şi o singură viaţă doar...
Luna alergă după mine,
pe strada pustie dar plină...
Acum, nici măcar nu plouă,
pentru că în jurul meu
înfloresc ghioceii...

Autoportretul şi-a pierdut
creionul care mă cunoaşte,
undeva într-o toamnă
de demult...
Încâlcesc adevaruri
pierdute pe un val de tristeţe...
E o zi bună
pentru a inventa lumi!

Păpuşa pe care nu am avut-o
Ţi-am dăruit-o ţie la prima ocazie.
Dar tu ai uitat că trebuie
să vorbeşti cu ea din când în când;
Stă uitată în mormanul tău de jucarii...
Şi tace...

Păpuşa pe care nu am avut-o,
pe tine te iubeşte mai mult...
îmi e dor de păpuşa care te iubeşte pe tine...

Când sunt singură,
mă mai atârn doar de vise...

Am atât de multe vise...
şi o singură viaţă doar...

poezie de Anna Panovici din Sfârşit de Autograf (5 iulie 2011)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întregul macrocosmos este întotdeauna pentru fiecare dintre noi întocmai ca o gigantică şi misterioasă oglindă. Modul în care noi reflectăm la un moment dat lumea arată cu exactitate starea preponderentă în care ne aflăm atunci. Nu trebuie să uităm niciodată că, dacă pomul se cunoaşte după roade, iar omul se cunoaşte după fapte, la rândul său yoghinul se cunoaşte după stările predominante bune sau rele care apar în universul său lăuntric.

Gregorian Bivolaru în Gânduri inspirate
Adăugat de SerjSatyananda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totdeauna omul trebuie să-şi închidă gura, atât cât poate, pentru adevărul care are înfăţişare de minciună; pentru că pricinuieşte ruşine fără vină.

Dante Alighieri în Divina comedie, Infernul, XVI
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în continuare în puterea cuvintelor pentru că, de multe ori, câteva rânduri de la un om drag îmi schimbă întreaga zi. Cred că o conversaţie cu un prieten bun ar trebui recomandată de toţi medicii drept terapie obligatorie pentru suflet (compensată şi cu efect de durată, garantat). Cred că viaţa îţi poate oferi surprize care să arunce în fundal, cu dispreţ, orice film şi mai cred şi că, în ciuda rădăcinilor puternice, poţi găsi aripi pentru vise. Iar senzaţia dată de zborul înalt te va face mereu să zâmbeşti, ca omul sigur că magia există. Cred că tot ce ştiai despre ordinea lucrurilor, despre ce eşti capabil să simţi şi să faci se poate da peste cap într-o zi şi că nu există "niciodată". Cred că oamenii întâlniţi cândva se pot întoarce pentru a-ţi oferi ceva de care nici nu bănuiai că ai nevoie, ca de aer.

Anda Docea în Camere de hotel (aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om cu capul aplecat în mâini - omul meu

gândesc omul prin omul meu
şi lucrurile simple
fac din bucurie trepte spre ceilalţi oameni
omul meu e vesel uneori cherchelit de emoţii
plânge şi râde la un trandafir
că aşa e viaţa plină de ifose
de babe oarbe
tocmai asta îi spun omului meu
să ducă pentru el în cârcă
cei mai grei saci ai pământului
când mâna lui puţină va da apă să bea muribundului
toată planeta să ştie că va fi salvată de el

poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sărut pe care îl dorim

Există un sărut pe care îl dorim
întreaga noastră viaţă, atingerea

spiritului de trup. Apa mării
imploră perla să-şi spargă scoica.

Iar crinul, cu câtă pasiune
are nevoie de o iubită sălbatică! În

noapte, deschid fereastra şi îi cer
lunii să vină şi să-şi apese

faţa de a mea. Respiră în
mine. Închide uşa vorbelor şi

deschide fereastra iubirii. Luna
nu intră pe uşă, ci numai pe fereastră.

poezie clasică de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

As vrea să mă aşez pe marginea trotuarului,
să aştept să se facă noapte la capătul străzii – singurătatea
mea de acuma mai are
ceva la fel cu cea din copilărie,
când nu ştiam că trece pentru totdeauna
vremea? nu se poate răscumpăra
cu nimic vremea de atunci? nu mai rămâne
adevărat nici un gest, chiar aşezat
pe stradă cu capul în mâini?
şi lumina, care se spulberă pe obiecte,
şi obiectele se fac frunze,
şi se fac frunze.

poezie clasică de Mircea Ivănescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urăsc!

Urăsc pe cei care urăsc ce nu-nţeleg,
Urăsc pe toţi acei care-şi aleg
Să vadă doar ce vor şi cum le este bine,
Care privesc pripit şi cred că văd în mine.

Urăsc pe cei care vorbesc doar să se-audă
Care nu gândesc şi mintea le e surdă...
Urăsc prejudecata furibundă
Şi întocmită fără-a iubirii undă.

Urăsc pe acei care se ceartă
Şi pentru toate dând vina tot pe soartă...
Urăsc pe toţi acei crezându-se eterni,
Pledând pioşia, când nu ştiu a fi demni.

Urăsc să mă complac în fel de situaţii,
Ce le urăsc în sine, având joase vibraţii...
Urăsc să mă arăt ce nu pot fi
Şi să înşel că ştiu ce nu aş şti.

Urăsc atunci când cineva opreşte
Iubirea ce în suflet înfloreşte...
Urăsc când omul se crede Dumnezeu
Şi fură destine, fermecând mereu.

Urăsc când se dă mare un om într-un nimic
Şi cum se-mpodobeşte că este mult prea mic...
Urăsc pe cei care se vând nestingheriţi,
Care stau mereu şi se dau grăbiţi.

Urăsc când spui pe nume şi nu ştii cine sunt
Când mi-ai pus etichetă doar dintr-un cuvânt...
Urăsc mult ignoranţa şi ce-i de suprafaţă,
Urăsc la fel de mult sufletul de gheaţă.

Urăsc obrăznicia a celor cu mulţi bani,
Crezând că-i al lor tot, fiind atât de-avari!...
Urăsc om fără milă şi pe cel păgân,
Neştiinţa dom'le, te lasă şi mai spân.

Urăsc pe-acei care nu ştiu să valoreze,
Tot ce ne-a fost lăsat de Tatăl să vibreze,
Urăsc mândria şi prostia când vrei să le ascunzi
Cu a lor negare în care te afunzi.

Urăsc tot ce-i urât şi urâţeşte,
Prin ura de urât se construieşte
Un suflet alb şi-o inimă celestă
Înmormântând ura cea funestă.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieţii (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!