În piață, la intrarea principală
În piață, la intrarea principală,
Muza mea învârte în pahar
Spumă maronie de cafea amară,
Ca un vis cu sufletul de jar.
O sorb cu inima-mi voioasă
Și o rotesc în ochi de stea,
Printre mătăsurile iubirii
O scald în sânge și tot vrea.
În mine trupu-i se călește
Și-mi face sufletul molcom
Încât se scutură tot rodul
Din oasele mele de om.
Sub soare se deschide cerul
Cu vise-n ochii de cleștar,
Zațul ia forme dulci-amare,
Muza ghicește în pahar!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cu vinul sunt botezat
Muza mea-n ascunse rânduri
Pune focul peste paie,
Arde cerul poeziei,
Vinul fierbe în butoaie.
Ea nici nu vrea să audă
Cum paharele ciocnesc,
Aleargă în vis cu mine
Să-i promit că o iubesc.
Intru-n rătăcita cale
Unde fluturii se-nalță,
Luna-n versuri se arată
Împărțind dulcea speranță.
Mă sărută printre rânduri,
Pe sub florile de tei
Și intrăm în poezie
Pe aripi de porumbei.
Arde focul, în butoaie
Bachus stoarce gradele,
Cu fripturi se umple masa
Să se-nfrupte stelele.
Muza mea, scumpă femeie
Sufletul mi-ai fermecat
Netezind în vers butoiul,
Cu vinul m-ai botezat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza mea
Muza mea stă la colțul străzii
și oferă trecătorilor ieftin
ceea ce eu nu-mi doresc
când e fericită oferă-n dar tot ce-mi doresc.
Foarte rar am văzut-o fericită.
Muza mea e călugăriță
într-o casă întunecată
în spatele gratiilor duble
pune o vorbă bună
pentru mine la logodnicul ei.
Muza mea lucrează într-o fabrică
când iese de la slujbă
vrea să danseze cu mine
după orele de muncă
nu am eu timp.
Muza mea e bătrână
mă ceartă
țipă cu buzele ei tăbăcite
în zadar prostule
prostule în zadar.
Muza mea e casnică
dar în vorbele ei nu-i lenjerie de pat
o păstrează în debara
rar deschide ușile
și scoate-afară una pentru mine.
Muza mea are lepră
ca și mine
noi sărutăm zăpada
de pe buzele celuilalt
și ne declarăm curați.
Muza mea-i nemțoaică
ea nu-mi oferă protecție
și numai când fac baie-n sânge de dragon
îmi pune mâna pe inimă
în acest fel eu rămân vulnerabil.
poezie de Heinrich Böll, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă în sufletul meu
În cer sufletul face poteci,
Stelele-mi înfiază oasele reci,
Tu, răsărită în prag de magie
Iubirea veșnicești în poezie.
În visul vânat de dor și idei
Inima-i vrajă în floare de tei,
Culegi miere cu palmele mici,
Saturi cu vise ochi de pitici.
Freamătă timpul pe scara vieții,
Crucile s-ascund în praful cetății.
E toamnă și-n sufletul meu
Oasele reci ajung la Dumnezeu.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi sunteți...
Muza mea nu-i
Babă
nici vreo păpușă Barbie sau
fecioară despletită alergând
câmpiile electrochimice
câmpiile dorului
muza mea
muza mea-i verb și contemplare
este tristețe amară
necesar de amară
bucurie vie, plină
de încărcătura fiindului
Pe muza mea o cunoaște Iubirea
Scriindu-vă, împart cu voi muza
ca pe o cupă cu vin
ca pe o turtă coaptă pe plită
rupând-o în atâtea părți câți sunteți...
Nu pun pe seama ei atâtea
dezamăgiri
pe care vi le dau deseori
Când nu-i cu mine ea,
vă scriu
Neputința, Neînțelesul, Nebunia
Ne... funcție
fracție
semne
m-am dus...
Muza mea este
în faptul că voi sunteți
uneori uit asta și ea
dispare...
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza cea de marți
Muza mea de astăzi, muza cea de marți,
Mi-a venit de printre ceasurile rele
Care îți frământă gândul: "Cum te-mparți
Între sânziene și un dans cu... iele?"
Primele sunt blânde, ultimele - nu!
Dar, că sunt aceleași, toată lumea știe,
Chiar și eu, căci uite: una mă avu
Azi, la prima oră, în bucătărie.
"Ce mai loc!" veți spune. Asta-i! ce să fac
Dacă am stropit-o cu cafea fierbinte?
Nu dau amănunte și... mai bine tac,
Să mă creadă muza (mai ales) cuminte.
A rămas, nebuna. Cum să te desparți
De o bunăciune? (Muza cea de marți).
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oasele mele vor tresări din mormânt la versurile lor, și sufletul meu plin de urgia divină va deveni muza lor inspiratoare...
citat din Ion Heliade Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu taxiul printre stele
Printre stele, printre stele
Cu taxiul a pornit
Muza poeziei mele
Să recite- n infinit.
Sirius a- ntins o rază
Plină- n rime și troheie,
Cerul a întins o vază
Cu trup neted de femeie...
Zborul este către stele
C- un taxi, cristal de- abis,
În cer înălțăm castele,
Pe furiș intrăm în vis!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e sufletul curat ca un pahar...
Mi-e sufletul curat ca un pahar
Nemurdărit de buze. Când respiri
Se aburește fin de amintiri
De care tu, acum, nici n-ai habar.
Oh, ele te vor face să roșești:
Căci vei afla ce șolduri tandre ai
(Dacă te uiți la hergheliile de cai!)
Și-ncerci cu mine să le-obișnuiești
Să-și unduiască-n talia lor fină
Fesele mari care de ea atârnă
Încât mai-mai să cazi pe spate, plină
De năbădăi în clipa ce îți scurmă
Sânii din față, și ei prea umflați
De pofta îngerilor făr' de saț!
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iar mi-i sufletul la tine...
Și iar mi-e sufletul la tine
Atât de-ntreg,
Atât de tot,
Că-mi sorb o lacrimă și-mi pare
Că cere,
Mângâie,
Și doare,
De parcă tu ai plâns-o-n mine,
De parcă ți-am venit de tot.
Așa! dă-mi mâinile-amândouă,
Și ochii amândoi mi-i dă,
Deschiși adânc
Și mult
Și-aproape
Pân-vom închide-o sub pleoape
Aceeași stea topită-n două
De mult ce ia
De mult ce dă.
Și cale gândului se-nchide
Doar lacrimile văd și cer
Și nu mai am nici ochi,
Nici gură.
Pe valul mării ce mă fură
Privirile nu-și pot deschide
Decât fereastra dinspre cer.
poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iar mi-i sufletul la tine...
... Și iar mi-i sufletul la tine
Atât de-ntreg,
Atât de tot,
Că-mi sorb o lacrimă și-mi pare
Că cere,
Mângâie,
Și doare,
De parcă tu ai plâns-o-n mine,
De parcă ți-am venit de tot...
Așa!... dă-mi mâinile-amândouă,
Și ochii amândoi mi-i dă,
Deschiși adânc
Și mult
Și-aproape
Pân-vom închide-o sub pleoape
Aceeași stea topită-n două
De mult ce ia
De mult ce dă...
Și calea gândului se-nchide
Doar lacrimile vad își cer...
Și nu mai am nici ochi,
Nici gură...
Pe valul mării ce mă fură
Privirile nu-și pot deschide
Decât fereastra dinspre cer...
poezie celebră de Elena Farago din Șoaptele amurgului (1920)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toarnă-mi în pahar
Toarnă-mi în pahar
un asfințit molcom de soare,
ucide noaptea
și-ți promit
că voi bea cu tine
până la sfârșitul timpului.
poezie de William C. Hannan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu muza la taifas - Florina Dinescu
Cu o foaie și-un plaivas,
Stai cu muza la taifas,
Însă nu știu cum se face,
Tu vorbeși, iar muza tace.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cafeluța descântată
Într-un ibric, pe-o lopată,
Sub o cușcă dărâmată,
Fierbe-o cafea descântată
Pentru omul de zăpadă.
Aburi ies, se-nalță-n zare,
Aripi lungi de călătoare
Aduc razele de soare
Și florile pe ponoare.
Tu te plimbi prin aburi vii
Cu verdeață pe câmpii,
Îmi pătrunzi în poezii
Înger cu ochii căprui.
Te oprești să bei cafea
Din ceașca, inima mea,
Care-i dulce și ar vrea
Să fii zaț de stea în ea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deschide ochii iubito
Deschide ochii iubito.
Și uită-te în ochii mei cât sunt de triști,
Când nu-i văd macar pe o clipă pe ai tăi!
Deschide ochii iubito
Și privește părul meu,
Alb ca neaua care se așterne pe câmpii.
Tu ești ca soarele care răsare
În zorii dimineții azurii.
Deschideți sufletul iubito,
Căci sufletul meu e mereu deschis.
Dar când nu ești lângă mine.
Nu se mai satură de plâns.
Deschide ochii iubito
Și privește brațele mele puternice de bărbat,
Care vrea să-ți cuprindă trupul,
Frumos și ca lacrima de curat.
Deschideți palmele iubito și ține inima mea,
Căci fără tine plânge în hohote și ea.
poezie de Vladimir Potlog (29 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Toc
ochii din perete
ochii din tavan
ochii din iarbă
ochii
ochii din hârtie
ochii din cuvânt
ochii din poezie
ochii
ochii din sticlă
ochii din roșu
ochii din pahar
ochii
mă dezbrac și alerg
în mijlocul mării unde
nimeni nu dă doi bani pe singurătate
poezia nu mai e
doar apă
liniște
tu
pe suprafața apei
ochii
o mare de globi oculari
înot prin ochi de orbi
se face întuneric
apa moale ca o basma de englezoaică sofisticată
singurătatea nu dă doi bani pe tine
fața mea
un desen cu ochii albi
cerul aruncă ochi de înger peste ochi de orb
vezi?
sunt doar abstractul acestei foi
pe care scriu un vis de noapte
ochii din perete, din tavan, din iarbă, din hârtie, din cuvânt, din poezie, din sticlă, din roșu, din pahar, ochii
mă privesc și... nu dau doi bani pe singurătate
viață strânsă în cămașa de forță a pielii
orbitor e doar soarele
ce ne încălzește nebunia în ibricul lui dumnezeu
o
c
h
i
i
m e i
e
ș
tu
i
poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul de colțuroasă stea
Izvoarele au șipot de lumină,
Note muzicale răspândesc vioi,
Îmbrățișăm cu dragoste deplină
Tămăduirea vieții noastre-n doi.
Parcă săruți arpegii, pe-nghițite,
Iubita mea, cu ochi înfloritori,
Frumusețea lor ție ți-s dăruite,
Mie, dăruite-s uneori...
Izvoarele te oglindesc sub stele,
Să mă-oglindesc nu prea apuc,
Tu ești mereu în visurile mele,
Eu am rămas doar scorburosul nuc.
Pe lângă nuc, izvorul încă trece
Și-ți văd imaginar statura ta
În care toamna vieții-i rece,
Cu sufletul de colțuroasă stea.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza cea de joi
Muza mea de astăzi, muza cea de joi,
Îmi șoptește versuri c-o privire blândă
Care mă încântă și îmi face, moi,
Brațele să-mi fie gata de osândă
Și să-i fie valuri peste trupul cald,
Mângâind alene rotunjimi de stâncă,
Sub priviri albastre-n care azi mă scald
Așteptând în umbra șoaptelor "Nu, încă!".
Simt cum timpul intră-n marea de nisip,
Valuri se animă, devenind secunde
Ce cuprind în ele străluciri de chip
Și, doar într-o clipă, mâinile-mi flămânde.
Versul se sfârșește-n șoapte rare, moi,
Și-n îmbrățișarea muzei. (Cea de joi).
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am ascuns în mine
Glasul tău răzbate în inima mea
Prin petalele cuvintelor dulci,
Îmi vindecă mugurii de aprigă stea
Cernută în sânge cu ochi de năluci.
Se clatină în ceruri brownianul greu
Al sentimentelor de vis iradiate,
Cu iadeșul iubirii descâlcesc mereu
Experimentele de dor înnobilate.
Regula psihozei roade-n telefon
Oasele notelor muzical rotunjite,
Săruturi fierbinți se întorc în ton
Prin roua trăirilor pure și sfinte.
Fericirea înalță-n zbor de păpădie
Aripi mutuale, multiple, în timp,
Te-am ascuns în mine dulce poezie
Pentru iubirea acordată-n schimb.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odihna
Mă odihnesc în Tine
ca într-o baie caldă,
iar sufletul mi-e plin
ca un pahar.
Mă scald în rugaciune
ca în mare
și mă înec, nevrednică
în har.
Mă înalți ușor,
pe fir de gând purtată.
Aș vrea să urc
mai sus, mereu mai sus
și... să mă lași,
acolo sus, uitată
la capăt de drum
ce are, numai dus!
poezie de Dorina Stoica din De la poezie la rugăciune (august 2008)
Adăugat de Dorina Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul vrea chirie
Sufletul vrea chiria trupului,
Trupul caută gravitația pământului,
Rădăcinile gândului se coc în algele stelelor
Încrustate în fulgere de lumină.
Leagănul tristeții face scut
În rana despărțirii.
Între vorbe și tăcere
Duhovnicul păzește
Uitarea de anafură și tămâie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!