Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Lasă timpul

Nu-ți mai ține geana udă,
Chipul nu ți-l întrista!
Dorul e o poamă crudă ;
Pe ram să o lași să stea!

Îți e gura străjuită
De-un oftat necruțător ;
Dă-i, te rog, un zâmbet mită
Chiar de te-a rănit Amor!

Prinși în cuta de pe frunte
Câțiva nori pitesc o stea,
Iar tu vrei să urci un munte
De iubire pân' la ea.

Mâinile-ți frământă-ntruna
Neastâmpărul din gând,
Ești mai mândră decât luna
Care trece luminând.

Lasă timpul să alunge
Tremurul din glasul tău,
Că iubirea te ajunge
Când vrea bunul Dumnezeu!

poezie de din Dați totul iubirii
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vânătorul de năluci

Din lacrimă eu m-am născut
Într-o tăcere surdă;
Iubirea îmi e cântec mut,
Ce-mi ține geana udă.

Sunt limpede ca un cristal
Din care curge viața;
Al sentimentelor vasal,
Eu rabd mereu distanța.

Sunt vânătorul de năluci
Ziua-n amiaza mare;
Caut iubire-n cuib de cuci...
De unde alinare?!?

Pe drumul povârnit mereu
Mi-a stat fără-ncetare
Alături doar sufletul meu,
Dar nu i-am dat o floare.

I-am spus ușor povești de dor,
Hrănindu-l cu... răbdare
Și alergat cu-atàta zor,
Se uscă pe picioare.

Din lacrimă eu sunt zidit
Și m-am prelins pe cale,
Iar de oftat am ostenit...
M-aștern pe lutul moale.

Câte-o nălucă alergând,
În vise-mi mai apare;
N-o mai vânez, nu mai am când -
Să-mi dați, vă rog, iertare!!

poezie de (3 martie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Ctitorind soarele omeniei

Motto: "Vreme trece, vreme vine."

Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ține;

Și frunte lângă inimi
Și inimi lângă frunte
Noi sus vom ține gândul
Mai sus decât un munte.

Și muntele e-o treaptă
Și noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Și ochii-n rouă știu cânte.

Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi știm facem visul stâncă
Și din lumină omului mireasă.

poezie de din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Costel Zăgan

Ctitorind soarele omeniei

Motto: "Vreme trece, vreme vine."

Chiar dacă timpul trece
prin timp noi vom rămâne
chiar de ni-i clipa rece
noi tâmpla ne-o vom ține

Și frunte lângă inimi
și inimi lângă frunte
noi sus vom ține gândul
mai sus decât un munte

Și muntele e-o treaptă
și noi suntem un munte
florile ne ard sub pleoape
ochii-n rouă știu cânte

Iar durerea-i prea adâncă
nu mai vrea din gând să iasă
hai facem visul stâncă
și din lumină omului mireasă

poezie de din Remember (1977)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cum?

Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?

Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?

Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?

Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?

Cum îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?

Cum port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, mânc pastramă?

Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...

Cum îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul mă ai?

Vino, ia-mi iubirea toată,
mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!

poezie de (5 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum?

Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?

Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?

Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?

Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?

Cum îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?

Cum port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, mânc pastramă?

Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...

Cum îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul mă ai?

Vino, ia-mi iubirea toată,
mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chip de zână

Nu-i niciunde a mă duce,
Dorul tău să nu m-apuce...
Pe-ntuneric sau lumină
Tu mi-apari în chip de zână.

Îți spun "Stai și nu te teme!",
Doar clipești ciudat din gene
Și-ntinzi aripi de nălucă
Ce mereu te pun pe ducă.

Nulași pe multă vreme
Ca iar dorul să te cheme
Și închipuind săruturi,
Din ochi lacrimile-mi scuturi.

Când răsari în fapt de seară
Purtând lumânări de ceară,
Îmi șoptești cu voce joasă
"Nu pot îți fiu mireasă

Că un duh din altă lume,
Fără chip și fără nume,
A jurat pedepse crunte
Celui ce-o să mă sărute

Și de-o să-mi atingă mâna,
Va răpi din ceruri luna,
Iar soarele ce răsare
Îl va îneca în mare".

Inima-n coșciug tresare
Că nu sunt ca orișicare,
Să îți dau -mi dai iubire...
Mă voi duce morții mire.

poezie de (2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E seară, iubito!

E seară, iubito, e seară
Și eu te adulmec în gând;
E seară și nu-i prima oară
Când somnu-mi începe plângând.

Iubito, acum este noapte,
Curg valuri de vise, șuvoi;
Pe fața ta albă, de lapte
Nimic nu citesc despre noi.

Deja este iar dimineață -
Stingher este soarele-n nori;
Eu când îți mai gust din dulceață,
Căci mâinele-apune în zori?

Iubito, e ziua-n amiază
Și timpul aleargă nebun;
Mai naște deșertul vreo oază,
Un vers de iubire să-ți spun?

poezie de (22 aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gurmando!

Gurmanda mea, îmi ceri întruna
Să-ți 'stâmpăr foamea negreșit.
De-mi ceri și soarele și luna,
Îți scutur cerul preaiubit.

Nu-ți pasă de e zi sau noapte,
De anotimp nu vrei să știi;
Eu, cu bucate gata coapte
Nu pot mereu să te îmbii.

Ți-am oferit inima toată,
Te ospătează, draga mea!
Ea niciodată nu se gată
Oricât iei din ea ai vrea.

De-ar fi știi că tinerețe
Și viață fără de sfârșit
Doar în răbdare și blândețe
Mai pot fie de găsit...

Gurmandă ești, a mea iubire!
Nesățiosu-ți apetit
Mi-e și canon și izbăvire,
Neprețuitul dar primit.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu... cu mine

De vorbă, Eu cu Mine, ca doi copii cuminți:
- A ta-i iubirea toată!
- Mereu așa mă minți,
E totul amăgire, e soare după nori,
Aripa-mi stă strivită de-un veac la subțiori!

În coate și genunche preumblă al meu dor!
- De ce nu-l iei de mână să-i fie mai ușor,
Să-i dai suflarea-ți caldă, ușor îl mângâi,
i te duci aproape, aproape să-i rămâi?

- Mai licăre lumină când noaptea e în toi,
Un zâmbet mai alină pe cel prins în noroi,
Când inima tresare, să-ți fie pe-nțeles!
- Cum știu că ea, iubirea, e cea care-i dă ghes?

- Nu zacă-n tine frica, nu-ți fie căpătâi
viața-i o minune în care nu rămâi!
Te leapădă de toate dar de iubire nu,
De raiul nu te-ncape, ridică-ți unul tu!

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu... capu-n nori

Senin cu lună și cu stele,
Fără vreo urmă de umbrele;
Tu chiar și-atunci când mai cobori
Stai tot înfipt cu... capu-n nori.

epigramă de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și penița cum asudă

Mi-a fost cu tine viața mai frumoasă,
Mai caldă noaptea stelelor târzii ;
Mi-ai fost mai mult decât puteai -mi fii,
Mai mult îmi ajungea viața rămasă.

Cu tine m-am născut încă o dată
Și ție m-am lăsat mă mângâi ;
Te-aveam și mă rugam îmi rămâi
Iubirea ce o viață-mi fu visată

Și dorul îmi era duios și blând
Când tu îmi erai leac de vindecare,
Iar eu și numai eu eram sub soare
Acel ce te scria mereu în gând.

O, Doamne și penița cum asudă
Când ție îți închin acest poem
Ce-mi este un refugiu de boem
Ce rumegă bucăți din viața-i crudă!

Cu tine-am fost... Ce mult am vrut fiu!
Feștila-mi ține loc de lumânare
Și pâinea-i aluat fără de sare,
Iar sufletul îmi e de tot pustiu.

Nu-s vise necurmate de trezie,
Nici sori care odată nu s-au stins...
Cum eu fiu, atunci, de neînvins
Când inima-ți nu vrea sămai știe?

Mi-ai fost senin curat și împăcare,
Te am azi resemnare și regret
Și focu-mi arde-n sobă mai încet,
În timp ce eu respir ca fiecare...

poezie de (19 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde s-a-mpărțit

Unde s-a-mpărțit iubirea?
Care-i, oare, adevărul?
Mi-am tot alungit privirea
Să cuprind nemărginirea -
Mângâia pământul cerul.

Nici un semn de adunare,
Nici o urmă de săruturi...
N-am văzut, din întâmplare
Până-n depărtata zare
Decât zbor tăcut de fluturi.

De-mpărțeala cea nedreaptă
Cum, cu zâmbet să te bucuri?
Care minte înțeleaptă
Fericire mai așteaptă?
Soare blând în ram cu muguri...

Mă strivește-n umeri cerul,
Mii de gânduri mă destramă...
Care-i, oare, adevărul?
Ai mușcat, Adame, mărul -
Nu ți-a fost o clipă teamă?

S-a-mpărțit la toți iubire,
Nu e loc de vreo tăgadă ;
Poate-acum mai mire
mi-e dorul pătimire?
Cântă cucul în livadă...

poezie de (2 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frunză în vânt

Ce verde-ai fost, frunză în vânt...
Rugina te-a cuprins a toamnă.
Azi dai cu fruntea de pământ,
Viața, nimic nu-ți mai înseamnă.

Plutești spre ultimul popas
Al celei izbăviri depline,
Spunând la toate "bun rămas"
În drum spre viața care vine.

Nici nu mai fluieri ca odat'
Când mi te alintai la soare,
În tril de păsări, minunat
Și-a ploii sfântă sărutare.

O brumă crudă te-a răpus
Când te-mbătai de fericire
Privindu-ne pe toți de sus,
Căci ramu-ți dăruia iubire.

Șezând acuma în genunchi
Între surate deja moarte,
Nu mai cunoști bătrânul trunchi.
Din seva lui ți-a făcut parte.

Ce verde-ai fost la vremea ta...
Dar când visai a fi mireasă,
Blestemul toamnei secera
Mlădiu-ți trup din umbra deasă.

poezie de (11 ianuarie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De pomană

DE POMANĂ
versuri Ioan Moroșanu

Mai păstrez vreo trei regrete
Și-un gând bun (de pus în cui),
Viața-mi umblă în șosete
Prin ograda nimănui.

Ceasul se rostogolește
Din amiaz' până-n amiaz',
Dar nu că "Doamne ferește!",
mai stea, n-are răgaz...

Bat cu palma peste frunte
Peste-același vechi cucui
Că i-s visele stătute,
Nu mai pot facă pui.

Leg opinca de izmene
Patru noduri, încruciș,
nu mă blesteme-o lene
Când văd șansa... pe furiș.

Vine viața de pomană
Și am vrut s-o fac de-un leu,
Dar mi-a prins răbdarea rană
Și a sângerat mereu.

Mai păstrez vreo trei regrete,
În chimir am un pitac
Și-am să-l dau vreunei fete
Ce mi-a da răbdării leac.

poezie de din Ioan Moroșanu - Arc peste timp
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A iubi

Doar verbe... "a iubi" și "a rămâne"?!
Pe piele parcă-mi trece mâna ta
Ce știe-a mângâia și-a coace pâine
Și-a smulge dintre nori câte o stea.

Eu sunt mereu atent la conjugare
-n viață au doar timpul "infinit",
Tu vino -mi pui nota "sărutare",
În suflet eu să-ți fiu cel "absolvit"!

Nimic n-ar trebui le separe
În textul cu "Cei doi îndrăgostiți
Atât se mai iubeau cu foc din soare..."
Ea dusă, el rămas și scos din minți.

Hai vino dulcea mea neîntinare,
În mine ți-am zidit un mic palat!
Sub talpă îți aștern boboci de floare,
Și poate-ai rămâi iubind curat!

poezie de (10 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spune

Nu-ți mai scutura privirea
Ca de un sălbatec vis
Ce o clipă te-a închis
În alcov cu nemurirea!

Umple-ți ochiul de senin
Ce-n adânc privește marea
Care-n răni își toarnă sarea
Împlinirii din destin!

Dezvelește-ntr-un sfârșit
Sufletu-ți ca pe-o oglindă
Ce nu vrea să mă cuprindă
În ovalu-i înlemnit!

E doar viața și-un buchet
De dureri nevinovate
Ce trec peste mine, toate,
În pas lin, de menuet.

Nu mai tremura-n răcoarea
Nopților fără păcat
De lungi pătimiri în pat
Când iubirea-și da suflarea!

Spune-acel cuvânt ce poate
Să-ți aducă alinare
Și îți dă, te rog, iertare
Pentru dorurile toate!

poezie de (27 mai 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stea albastră

Stea albastră, stea albastră, care-mi luminai din cer,
Strălucirea ta măiastră de ce nu-mi mai e străjer?
Rătăcit îmi este drumul, iară pasul mi-e sfios,
Nu-i mai simt vieții parfumul, nu mai știu zâmbi voios.

Faptul că-mi ești lipsă mie ( și mereu în gând mi-o spun )
Este că spre veșnicie luminezi alt om mai bun?
De-i așa, nu-i să mă mire, n-am umbrit deloc frumos,
am păcătoasă fire, nu mi-s tare de folos,

Însă, poate-o stea mai mică, bulgăre de meteor,
Nu ar vrea, la o adică, a-mi fi călăuzitor?
Mă prăval în întuneric,, iarăși cad și mă ridic ;
E blestemul luciferic peste sufletul meu mic?

Poate-o fi, după dreptate, dar tot stau și mă socot,
De mi-ar lumina în noapte, mă schimb încă mai pot!
Voi sluji mereu iubirii, cum de mult ai așteptat,
-mi lumina nemuririi, cea ca aurul curat!

poezie de (7 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Preumblare

Printre stele răsfirate de orgoliul unui nor
A pornit în preumblare nevăzută al meu dor ;
Întâlnind pe cale luna croșetând la amintiri
Îi zâmbi sorbind lumina revărsândă-i din priviri.

-Mă călătoresc întruna -ntâlnesc iubirea mea...
Nu ai știre de-i pierdută pe vreo răpitoare stea?
Din înalturi vezi departe, poate-mi ești de ajutor...
Mi-aș jertfi zilele toate pentr-o clipă de amor.

-Vezi tu, dorule, ca tine mii de mii au întrebat,
Promițând câte în soare și jurând cuget curat.
Printre stele nu-i iubirea, ci doar rugi și întristări ;
Ea în inimi se ascunde când.. aletgi în depărtări!

Iute fă cale întoarsă, eu te luminez cu drag,
Inimii îi intră-n casă, iubirea te-așteptă-n prag ;
Ieși apoi în nopți senine când voi scânteia din cer
Să îmi spui că-ți este bine și speranțele nu pier!

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești...

Ești ca un gălbenuș de floare-n tei,
Ești ca un puf de-un pui de-o zi...
Numai știu pe mine de-unde-oi fi
Doar când te văd, cum gândul de mi-l ei.

Ești ca o ciută tremurând pe glezne fine,
Ești roza-n vânt de-o lume de petale...
Numai știu, somn n-am, îți dorm în poale
Doar când cosițe-ți simt, mă mor de TU, de bine.

Ești ca un copoțel ce-și cântă pasul lin,
Ești o priere de genunchi în inul rochii...
Numai știu de-s orb, de nu-ți văd ochii
Doar când te-adulmec și te-aș bea de amor-venin.

Ești ca dulceața de salcâm cursă din spini,
Ești ca un zbor în corp de libelulă...
Numai știu, de mine, îs o patrulă
Doar să-ți fac pază, nori de-azur senini.

Ești ca un înger cu căpșor de bucle,
Ești ca o stea din mii de diamante...
Numai știu, n-am har de Byron, Dante,
Dar gând și trup îți dau... pân' n-or să mai răsufle!

poezie de (6 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O frunză-n al tău ram...

Nu știu de ce mă mai iubești,
Sunt doar o frunză-n al tău ram,
Uitată-n cartea cu povești,
Pierdută-n fiecare an...

Din când în când îți aduc vești
Din parcul florilor, la geam...
Dar nu pot sta, chiar de-ți dorești,
Plecând... mă pot întoarce iar

În vara dragostei promise,
Privind prin frunzele căzute
Copacii desfrunziți de vise
În iarna dorurilor mute.

Și plec în fiecare toamnă
În dor -mi regăsesc iubirea,
Să pot visa la tine, Doamnă,
Să-mi fie dragă amintirea...

Și-aștept acum pot citi
Pe tâmpla ta iar primăvara,
Să pot simți din nou fiori
În vise, când se lasă seara.

Să înverzească-n al tău ram
Iubirea frunzelor pierdute,
Si-ndrăgostit din nou am
Din ochii tăi... roua pe frunte...

poezie de din Din suflet
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook