
Raţiunea este mâna stângă a sufletului nostru, credinţa este mâna sa dreaptă şi cu acestea două împreună putem atinge divinitatea.
citat clasic din John Donne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Citate similare

13 august - ziua stângacilor
Uneori se mai încurcă
Dar nu este vinovată,
Mâna stângă se descurcă:
O ajută mâna dreaptă.
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chirurgul trebuie să fie tânăr sau aproape tânăr, mâna să-i fie sigură, statornică, să nu-i tremure niciodată. Mâna stângă să fie tot atât de abilă ca mâna dreaptă, spiritul să fie îndemânatic şi milos, atât cât este necesar să vindece bolnavul.
citat din Celsus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hărnicia e mâna dreaptă a norocului şi cumpătarea mâna sa stângă.
proverbe englezeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce face ambiţia! Având ambiţia să întreacă mâna stângă, ce are inima de partea sa, mâna dreaptă a devenit cea mai puternică, cea mai iscusită mână.
aforism de Cornel Stelian Popa (25 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!
Cu cumpăna dreaptă, dar în mâna stângă.
proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


De ce nu te ating? Nu sunt nici mâna stângă, nici mâna dreaptă. Sunt inima cu aripile-ntinse.
aforism de Ionuţ Caragea din Întreita suferinţă (2011)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!



Bărbaţii şi femeile sunt ca mâna dreaptă şi cea stângă: nu are sens să nu fie ambele folosite.
citat din Jeannette Rankin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Adevărata artă este cea în care mâna, mintea şi inima merg împreună.
citat celebru din John Ruskin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



În doi ani de zile, Sa'id ibn Misjah fu capabil, doar prin forţa sunetului, să îmblânzească o turturică imperială de un alb imaculat. Ea îi deveni nedespărţită şi se spunea că era un djinn. Mai târziu, Sa'id se pricepu să facă să crească o plantă datorită sunetului şi făcu acest lucru în plin deşert. În acel moment primi el venerabilul nume de Stăpân al Sunetului. Iar mai târziu folosi puterea teribilă a sunetului ca să-şi albească pielea, căci era de tot negru. Însă mâna dreaptă îi rămase neagră şi aşa este întotdeauna reprezentat de cei ce cunosc taina: ca un bărbat frumos, cu o turturea imperială cocoţată pe mâna-i stângă şi cu mâna dreaptă neagră.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mâna inimii
Inima
are mâna stângă stigmatizată
am vrut să scot cu ea
castanele din toamnă
şi iubirea din stele să o pun la ferestrele
curgând după tine.
Prin mâna asta se-ntorc acasă
păsările prea mult călătoare
şi caii pur sânge
să cânte ca tine se-ntorc
să mă ducă la tine
sângele ce se-nghite pe sine
simţindu-şi
pe gât propriul tău miros...
Pe mâna asta
focul privirii tale
m-a învăţat să desenez pătratul cercul triunghiul
toate din lacrimă
toate din pleoapă albastră
de stea subţiată
să curg printre globule imitându-ţi mersul...
Inima are mâna stângă cicatrizată
dar nu poţi fi sigur că nu va sângera din nou
ningându-te
... din mâna asta o să fac în zori
fluier
să mă chemi la tine
de câte ori ţi-e dor...
poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru omul curajos, norocul şi nenorocul sunt ca mâna sa dreaptă şi cea stângă. Le foloseşte pe ambele.
citat din Hebner St. Catherine
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torţa din mâna mea dreaptă e chiar mâna mea dreaptă.
Grete Tartler în Astronomia ierbii (1981)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ultimul Român
Stătea pe malul de demult
Ce acum nu se mai vede,
Stătea soldatul tremurând
Şi clătinand din ghete
Cu mâna dreaptă se încurca,
Scria pe haina înroşită,
Cu mâna stângă el vegha
Portretul drag, iubita.
Nu plânge scumpa mea,
Nu te-ntrista că-s dus
Priveste-ţi lumea ta
Iubeşte raza cea de sus.
Indiferent de forme si idei,
Dureri, distrugeri, coborâşuri,
Tu de mâna Domnului s-o iei
Pe calea veşnică de visuri.
Căci în locul ce pe atunci
Tu te năşteai ca biată stea,
Lumina neagră de pe stânci
Abea grăia cauza mea.
poezie de Gabriel Perianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui recidivist
Iar l-am prins cu mâna-n pungă
Şi nu cred că se îndreaptă:
N-are mâna stângă lungă
Ci mai scurtă pe cea dreaptă!
epigramă de D.C. Mazilu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Comandantul începu să scrie, cu mâna dreaptă. Încet; i se păru dificil. Acum i se părea mult mai uşor cu stânga, de parcă aşa ar fi normal, să scrie cu mâna stângă. Enervant! El nu dorea să rămână stângaci! Se strădui; trebuia să reuşească! Altfel cum?! Dură câtva până să aştearnă vreo câteva cuvinte; altădată s-ar fi mişcat mult mai repede, doar era un lucru absolut normal să scrie cu dreapta. Acum însă... Privi nemulţumit foiţa. Nici nu scrisese frumos, cum era el obişnuit. Nu erau ca mâzgălelile geografului, dar nici departe de acestea; hmm... Deloc convenabil!
citat din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Erată la ţipăt
Haide scrie-o poezie
mâna dreaptă îmi îndemn
tu eşti flacăra mea vie
eu sunt trupul tău de lemn
Mâna dreaptă îmi îndemn
hai apucă-mă de chică
şi m-aruncă-n flăcări ghem
arde totul într-o clipă
Hai apucă-mă de chică
o tu flacăra mea vie
din cenuşă mă ridică
arde-mă în poezie
Mâna dreaptă îmi îndemn
ţipă tu eu sunt de lemn
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vremea urmelor...
e vremea urmelor rănite,
e vremea nopţilor cernite
ce m-au bătut în câte ţinte
mi-e mâna dreaptă obosită
şi stângă îmi este amorţită,
una de scris, una de nemuncită
mi-s ochii tot mai mici sub pleoape
şi sunt secaţi de-atâtea ape
ce ieri mi-au curs doar să mă sape
picioarele mă dor întruna,
mă dor de drumuri şi furtuna
împinge înspre mine luna
trupul mi-l simt cu oboseală,
a adunat atâta boală
şi simt în el cum se răscoală
aud mai bine cu ecou,
aud şi puiul scos din ou,
aud ce-mi face bunul rău
mi-e mâna dreaptă obosită
şi stânga îmi este amorţită,
picioarele mă dor întruna,
trupul mi-e boală, nu doar una,
aud mai bine tot ce zboară,
cu ce folos? viaţă banală...
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-ai lăsat sufletul
Ţi-ai lăsat sufletul la mine în suflet,
Şi l-am surprins scriind poeme, cu mâna
mea dreaptă!
Ce mă fac cu tine, de azi?
Nu o să pot scrie cu mâna stângă!
Şi am doar o singură pană!
O să plângi cu ochii mei?
O să ţin în inima mea şi gândurile inimii tale?
Şi dorul... şi dorul tău de mine
unde o să doarmă?
Tot la mine în suflet? De ce?
poezie de Adelina Cojocaru (5 noiembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste toate acestea (amintiri), obsesiv, se suprapune un crâmpei de trăire de o intensitate zguduitoare. ultimul traseu dificil, de gradul patru parcurs împreună şi pentru el, ultimul de un asemenea grad... Cu mâinile tremurânde, folosindu-şi doar o mică parte din capacitatea dreaptă a trupului grav afectat de suferinţă, Seracin se căţăra. Uneori îşi înălţa cu mâna stângă palma dreaptă până la prize, alteori îşi fixa privirea pe adâncitura din peretele de piatră la care dorea să ajungă de parcă ar fi dorit să o mişte, să-i fie la îndemână, iar cu degetele mâinii drepte PĂŞEA, pur şi simplu, imita mersul cu degetele centimetru cu centimetru... Era o luptă disperată, un adevărat chin deliberat, toate împinse de o sete mistuitoare de a reuşi, de a învinge posibilităţile reduse ale trupului afectat de boală.
Neron Aurel în Cartea "Noi alpinştii timişoreni şi munţii lumii", pag. 20 (2009)
Adăugat de Aurel Neron
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iarba şi goarna
Înainte de a muri
să-ţi iei iarba
mi-a spus goarna!
Înainte de a trăi
să-ţi iei goarna
mi-a spus iarba!
Iar eu stăteam cu mâna dreaptă în stânga
şi cu mâna stângă în dreapta
şi cu singurul ochi îngropat
în pământ
şi cu toţi ochii
în cuvânt
îmbrăcat în mormânt.
poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
