Iubirea cu mize florale

Noaptea cu dinţi de dulăi
Pune-n ferestre ecouri florale,
Bisturiul oblic al ochilor tăi
Îmi face transplant de petale.

Trupul călit cenuşă îmi este
În braţele tale încinse de foc,
Inima ascunde o rară poveste
Ghicită în unduiri de ghioc.

Venele mele-s corzile-ntinse
Ale viorii spre care mă porţi
În mocnirea dulcilor vise
Prelungite de veşnice nopţi.

O, Doamne, ce semn se arată
În noaptea cu mize florale,
Ochii tăi spre stele mă poartă,
Îmi pune iubirea-n petale!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu inima cât doi cărbuni...

Cu inima cât doi cărbuni
Aprinşi noaptea în vatră
Aştept frumos să înfloreşti
În braţul meu, la poartă.

Zvâcnesc aievea căutări,
Petale lungi de dor,
Timpu-i tunelul ne-ncetat
Cu îngeri în amor.

Aştept la sânu-ţi să revin
Cu pale de parfum
Unde speranţele devin
Poteci de nea şi fum.

În cer o stea e în pripas,
Zideşte o scânteie,
În care visele îmi scald
În ochii tăi, femeie!

Cu inima cât doi cărbuni
Aprinşi noaptea în vatră,
Aştept şi-adorm în amintiri
Cu tine-n sân, la poartă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii Tăi...

Inima mea, pasăre călătoare,
Şi-a găsit pacea
În albastrul ochilor tăi.
În ochii tăi
Văd limpezimea zorilor,
Ochii tăi sunt leagănul stelelor.
Inima mea
Se pierde în adâncul albastru
Al ochilor tăi fascinanţi.
Lasă-mă să mă scald
În nemărginirea lor.
Zâmbetul tău-rază de soare
Îmi iluminează sufletul
Aducându-mi pacea, liniştea, iubirea.
Îmi place
Felul cum mă priveşti,
Îmi place
Sărutul tău cald.
Îmi place
Cum îmi mângâi trupul,
Ca pe-o vioară
Ale cărei strune scot sunete
Numai de inima ta, auzite.
Cuvintele tale
Sunt licăriri de lumină,
Îmi place să fim împreună.
Dragostea mea e un ocean,
Cu cât te scufunzi în el,
Cu atât mai adânc devine.
Inima mea, pasăre călătoare,
Îşi trăieşte clipele
De visare, fericire şi iubire...

poezie de Floarea Cărbune (1 septembrie 2019)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tăi sunt pajiştea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.

Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.

Flori de albăstrele porţi în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.

Sunt ţărmul ce ritmic îţi poartă
Iubirea şi dorul prin propria soartă.

Aş vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.

Să intru des în zborul inimii tale
Să-ţi aduc etern tornade de petale.

Ochii tăi să zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul VII

Aplecându-mă în după-amieze,
îmi arunc capcanele triste înspre ochii tăi marini.

Acolo, în cea mai înaltă explozie, singurătatea mea
se întinde şi arde, braţele ei arată ca braţele unui om
aproape de înec.

Am trimis semnale roşii dincolo de ochii tăi absenţi,
care se unduiesc ca marea în apropierea unui far.

Reţii numai întunericul, femeia mea distantă,
şi din privirea ta, uneori, ţărmul temerii iese la lumină.

Aplecându-mă în după-amieze, îmi arunc capcanele triste
în valurile care se agită în ochii tăi marini.

Păsările ciugulesc primele stele
care luminează ca sufletul meu când te iubesc.

Noaptea galopează pe iapa sa întunecată,
aruncând o coamă albastră peste ţărm.

poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire şi un cântec de disperare, traducere de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Holograma

Holograma ta în apariţii luminoase
Îmi mângâie cerul în nopţi întunecoase,
Îmi mângâie perna somnului profund,
Îmi ascunde pasul lunecând în prund.

În neant îmi urcă florile din vise,
Inima mi-o pune în miresme-aprinse,
Boboci în plină toamnă pe arida frunte,
Steluţele de cetini venite de pe munte.

Holograma ta mi-i mare sărbătoare
Pe care o descopăr printr-o sărutare
Şi-o presar în lume pe râu de-ndrăgostiţi
Să sprijine iubirea pe oase de părinţi.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea

Izvorul meu de mângâiere
ce-mi plângi în linişte durerea,
când te cuprind la piept
în braţele mele însetate de tine,
ce cresc din trup doritoare,
ca nişte ramuri spre lumină,
mă pierd în noaptea ochilor tăi negri,
plini de mister fierbinte.

Bucuria vieţii mele,
ochii tăi sunt două făclii
care ard orice frică ascunsă în mine,
altarul meu de rugăciuni
în care văd sclipirea a mii de îngeri păzitori,
iubite stele din adâncuri,
pe care le număr noaptea, ca un copil,
până adorm.

poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizonier în noaptea

Noaptea mă ţine prizonier în somn,
N-am nici o chemare de poveste,
Lumea-i îngropată-n întuneric,
Luna se revarsă peste creste.

Cum să sting răsăritul ochilor tăi
În floarea de vis care mă strigă?
Îţi dărui un buchet de săruturi
Cu ghioceii strânşi într-o ferigă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise în tomnatice văi

Petale de nuferi în vise târzii
Scaldă mătasea ochilor tăi
Pătrunşi de săruturi primare
Aprinse-n tomnatice văi.

Tânjit-am imaginea vremii
Supusă tandreţei în lume,
Iubiţii descântă-n vecie
Valuri cu îngeri în spume.

Stăpânul ne ţină măsura
Zilelor scrise în biblia lui,
Licăr de avânt şi lumină,
Semne de piatră-n statui.

Deschid ochii în nuferii tăi,
Visul mi-i foamea de tine,
Izvor de săruturi primare
Aprinse în toamna ce vine!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tăi cuprind în braţe
Trupul dulce şi firav,
Îl sărută-n dezmierdare,
Iar el tremură cu drag.

Ochii tăi sunt verzi
Ca iarba şi smaraldul
La un loc,
Când îi pierzi pe buze
Roua îi absoarbe,
Le dă foc.

Ochii tăi mă fură
Noaptea şi chiar
Luna le dă drept,
Se ascund pe cer
Şi steaua le zâmbeşte,
Eu îi cred.

Ochii tăi, ce fericire!
Văd o fată şi sunt eu,
Fără ei în nemurire
N-aş fi eu.

poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capriciu...

Culoarea ochilor tăi
cum sunt, iubite?...
Verzi, albaştri, căprui,
sau negri?...
Buzele?.. buzele sunt pline
cu şoapte de iubire...
Braţele tale sunt
adăpost pentru furtună
şi paşii tăi îi aştept în
fiecare zi pe aleea
sufletului meu...
Dimineaţa mă trezesc
sărutările tale...
Eşti dorinţa oricărei
femei ce iubeşte...
căldura ta îmi face bine...
ca un soare cu raze
fierbinţi ce-ţi colorează
ochii în albastru,
căprui sau negri...
Culoare ochilor
tăi, iubite, o ştii?...
Eu ştiu... sunt verzi
ca pădurea!...

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dimineaţa o rugă îmi curge din palme
spre cer noaptea toţi murim
eu mai abitir puţin uimit
eclozez din vise din nou fără tine
îmi tatuez în pupile privirea ta
ce culoare au ochii tăi?
uitarea e din catifea neagră
sângele meu circulă pe contrasensul fericirii
singurătatea mă descompune în amintiri puzzle
recompune-mă

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cal înhămat la sănii de stele

Oaspete frumos,
Gândul tău, se plimbă
În inima mea,
Îmi arată calul
Înhămat
La sania stelelor,
Îmi pune
Ramuri pe braţe –
Orga lor cântă
Pe-nţelesul
În care
Colţuroase perfecţiuni
Trec iubirea
În glorii.

Rafturi încercate
Deschid
Sentimente
Văzute şi nevăzute,
Un cal înhămat
La sănii de stele!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aminteşti iubirea?

Ochii tăi aveau lumini necunoscute.
Îmi amintesc atât de bine!

Şi glasul tău îmi încălzea nisipoasele sloiuri.
Îmi amintesc atât de bine!

În braţele tale îmi odihneam neliniştile
şi mă pregăteam de un nou zbor.
Doar în braţele tale ştiam să visez,
doar acolo puteam să trăiesc.

Iubirea ta mi-o amintesc atât de bine!...

poezie de Elena Contoman din Când îngerii iubesc (decembrie 2009)
Adăugat de Elena Contoman
Comentează! | Votează! | Copiază!

În umbra păsării

Numai tu
îmi poţi vedea braţele
ca pe nişte crengi
căţărate pe cel mai înalt zid;

noaptea
înfulecă vise
de faţă cu mine,
aruncând stele
în iarbă;

numai tu
îmi înveţi trupul
să ia forma unei păsări,
în timp ce ne iubim.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În umbra păsării

Numai tu
îmi poţi vedea braţele
ca pe nişte crengi
căţărate pe cel mai înalt zid;

noaptea
înfulecă vise
de faţă cu mine,
aruncând stele
orbilor;

numai tu
îmi înveţi trupul
să ia forma păsării
în timp ce ne iubim...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise... dulci

Intr-o floare de te culci
Îţi doresc visele dulci,
Când te-ntorci între stamine,
Să dai noaptea peste mine,
Te-aş înveli cu petale
Dulci ca frăguţele tale –
Buze moi, buze focoase
În iubire norocoase.

Culcă-te sub clar de lună,
Ţine visele în mână
Şi prin ele, dorul meu,
De-a fi grădinarul tău
Care ştie-n orice clipă
Să te ia sub o aripă,
Să te poarte pe sub stele
În vise de filomele.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La picioarele tale

Noaptea asta sunt mai frumos,
râd printre lacrimi
fară nici un motiv de resemnare,
scriu pe rotula genunchilor
toate poemele cu tine,
toate visurile
şi toate îmbrăţişările
flămânde de dragostea
ce ne dospea aluatul
prin odaia ta caldă
cu miros de smirnă şi cetină.
Îmi prind tălpile
de lemnul podelei
ce-mi deconspira
cu pârâitul ei dulce-amărui
toate sosirile şi plecările.
În noaptea asta
sunt un pom de crăciun
ornat cu figurine de turtă dulce,
cu beteală poleită
ruptă din ochii tăi,
mă ninge cu pielea ta,
cu trupul tău încolăcit peste vertebrele mele
ca un cordon al unei instalaţii electrice.
În noaptea asta
fredonez un cântec;
o tannenbaum, o tannenbaum,
îmi leg inima cu ştrafuri,
îi dau cu sclipici
şi o aşez undeva
lângă picioarele tale…

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis

Un vis, un farmec m-a cuprins
Şi doar de Ea îmi aminteşte,
În inima un foc mi s-a aprins,
E dragostea ce ma încalzeşte.

De dorul tău acum iubire
Spre tine vin, spre tine zbor
De parcă-i prima întilnire,
Eu simt acum acel fior.

Şi iata Tu îmi eşti aproape,
Ochii tăi dulci mă ademenesc...
Te privesc şi-ţi spun în şoaptă
Micuţo, scumpo, te iubesc!

poezie de Viktor Cernomorcenco (2011)
Adăugat de Viktor Cernomorcenco
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zburăm spre stele...

Sunt cu ochii pe tine,
Nu-mi părăsi speranţa,
Nu ieşi pe uşa
Unde-i lipsă clanţa.

Mai bine intră-n mine,
În domul de iubire,
Te voi simţi un înger
Cu zbor în prelungire.

Ne-om ostoi în farmec
Din ochii tăi ţâşnind,
Aş vrea să-mi fie viaţă
Un dulce labirint.

Să ne ascundem gesturi
În fapte împlinite,
În ochii tăi doar stele
Ce mă ating, fierbinte.

Luminile să curgă
Din oglinzi în cafele,
Speranţa să ne pună
Clanţe în vâlcele.

Să ne ascundem ritmic
De lume printre flori,
Să zburăm spre stele
Pe aripi de cocori

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magnolia

Şi dacă plouă ochii tăi rămân senini pentru mine
Şi dacă e furtună, tu îmi zâmbeşti, îmi alungi singurătatea
Să pot zbura spre zările înalte, să fac ca viaţa să devină o floare
Ce dimineaţa! Ţi-o dăruiesc odată cu inima mea
Dacă n-ar fi depărtarea, n-ar exista strângerea în braţe
Nici poezia n-ar exista fără iubire
Suntem aşa de aproape unul de celălalt
Privim seara stelele ce răsar şi dimineaţa luceafărul în care credem cu tărie nu va apune
Tu ai părul prins într-un coc ca o magnolie
Când te strâng în braţe, mi te dăruieşti
Mă joc cu sânii tăi, şi-ţi desfac mugurii
Ca un foc mi se aprinde inima şi mi se pune la loc, făcându-mă fericit.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!