O casă, o livadă şi-o curte mare. În casă stau stăpânii; în livadă sunt pomi roditori; în curte felurimi de păsări. Aşa, în curtea aceasta s-au întâmplat multe şi mărunte, căci unde-s păsări multe, dragostea-i stăpână.

începutul de la Ca Soarele de Emil Gârleanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bunica – poem diamant

În
curtea bunicii
găseşti de toate:
legume, pomi fructiferi, flori,
viţă-de –vie, păsări în curte, câini
şi pisici... toate iubite
şi îngrijite doar
de harnica
bunică.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi patria

Şi patria noastră
Ar merita
Să i se facă curte
O curte de justiţie
Dreaptă şi imparţială
Care să slujească
Naţia şi dreptatea
Şi să stopeze
Cele multe abuzuri
Din politichia românească
Şi din multe alte domenii.

poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe, câte-am semănat

Toată viaţa, cât am fost,
am avut în viaţă rost.
În grădină-am plantat flori
si-am cules parfumul lor.
Pomi am plantat în livadă
şi am cules vara roadă.
Am cultivat în câmp grâne
şi-am adus în casă pâine.
Am rostit doar adevăr,
minciuna nu mi-a fost văr.
Primind înţelegere
am investit încredere.
Am semănat bună credinţă
şi-am cules recunoştinţă.
Am semănat multă iubire
şi-am gustat din fericire.
Multe, câte-am semănat
iubire mi-au înturnat.
Bucurii am adunat
şi viaţa mi-au luminat.

poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comuna

Se unduie grâul ca marea,
Îl păzeşte o paiaţă hâdă...
E c-un sacou şi c-o bermudă
Frângând de rectiliniu zarea.

E-un drum de car la zece metri
Cu o fântână cu găleată;
La ce-o servi că n-are apă...
E chiar comuna Valea Pietrii.

E-un miros rău de bălegar...
Sătean mergând, în birt se pierde...
Şoseaua nu e gri, e verde...
Căruţa-o trage... un măgar.

Sunt păsări multe afară-n stradă,
Găini cu gâşte, multe raţe...
Femei stau în cruciş de braţe
Pe bănci, la porţi, ca tot să vadă.

Sunt multe case ponosite
Cu pereţi strâmbi de la chirpici...
Sunt stil vagon, sunt toate mici
Şi-au gard din lemne zdrenţuite.

Văd mai în "Centru" o casă mare...
În faţă scrie... "Primărie"!
Culoarea-i veselă, zglobie...
Maşini sunt două!... Pază mare!?

... Şi are două uşi nu una...
-"Poliţie"-i scris în culoare-
Cu lacăte-n amiaza mare...
Au zăvorât... toată Comuna!?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte. O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi multe păsări alcătuiau gospodăria babei. Pe lângă acestea mai avea strânse şi părăluţe albe pentru zile negre; căci lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban. Pentru a nu răzleţi feciorii de pe lângă sine, mai dură încă două case alăture, una la dreapta şi alta de-a stânga celei bătrâneşti. Dar tot atunci luă hotărâre nestrămutată a ţinea feciorii şi viitoarele nurori pe lângă sine — în casa bătrânească — şi a nu orândui nimic pentru împărţeală până aproape de moartea sa. Aşa făcu; şi-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori şi mângâiată de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea în sine: "Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni şi nu le-oi lăsa nici pas a ieşi din casă, în lipsa feciorilor mei. Soacră-mea — fie-i ţărna uşoară! — aşa a făcut cu mine. Şi bărbatu-meu — Dumnezeu să mi-l ierte! — nu s-a putut plânge că l-am înşelat sau i-am risipit casa;... deşi câteodată erau bănuiele... şi mă probozea... dar acum s-au trecut toate!"

Ion Creangă în Soacra cu trei nurori
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea-i cu năbădăi

Ţineţi minte dragi flăcăi,
Dragostea-i cu năbădăi!
Dragostea-i capricioasă,
E limbută şi geloasă.

Dragostea-i cu multe toane,
Fiţe, mofturi şi fasoane;
Dragostea e trecătoare,
Căci femeia-i schimbătoare.

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (4 mai 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie care ştie ce vrea

Tu ai milioane multe,
Eu mi-s tânără, frumoasă;
După ce mi-ai făcut curte,
Nu-i normal să-mi faci şi casă?

epigramă de Marian Cioacă (24 martie 2009)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză verde foi şi-o fragă

Frunză verde foi şi-o fragă
Răsai lună, răsai dragă,
Să se vadă prin livadă,
Să cosim pelin şi iarbă,
Să-i dăm calului să roadă...
Calul roade şi nechează,
Mândra plânge şi oftează.
Taci mândro nu mai ofta,
Că-oi veni şi mi te-oi lua:
Când o creşte nalba-n casă
Şi-o bătea cu floarea-n masă:
Când o creştr grâu-n tindă
Şi-o bătea cu spicu-n grindă.

folclor românesc, din satul Pinu, comuna Brăeşti, judeţul Buzău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorii au devenit nişte păsări de curte. Doar cititorii îi mai pot ajuta să zboare.

aforism de Cornel Stelian Popa (25 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneticianul nu ieşise deloc din casă, ca şi ziua trecută; poate doar până în curte, pentru vreo câteva clipe, după care revenea rapid în casă. Motivul lui era foarte clar şi putea fi explicat printr-un singur cuvânt: "Ucigaşa", pe care Alex o vedea aşteptând la poartă răbdătoare, ori de câte ori geneticianul privea în acea direcţie. Iar avântul de a ieşi din curte, măcar pentru o scurtă plimbare, i se tăia de fiecare dată după ce o zărea pe această domnişoară body-guard cu o poreclă atât de grăitoare...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut multe doruri şi toate mi s-au implinit. Însă cel mai mare mi-e dorul de casă.

citat din Grigore Leşe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În visul meu,
urmele tale
s-au făcut păsări
pe retină...

îţi sunt femeia,
din care nu vor mai curge altele,
ultima ta casă
săpată cu mâinile
într-un poem...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea n-are nevoie doar de curte, îi trebuie şi casă.

aforism de Cornel Stelian Popa (6 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Columbel şi Columbiţa

Când e iarna mai geroasă,
Neaua-n pătură mai groasă,
Porumbei şi vrăbiuţe
Caută-n zadar grăunţe
Prin vreo curte, la vreo casă
Sau la blocuri, pe terasă.
Greu e pentru păsărele,
Tremură ca vai de ele

Şi se luptă să nu piară
Că e tare frig afară!...
O pereche de porumbi
Cu-ochişorii ca doi bumbi
Vin la masă tot mereu
Pe pervaz, la geamul meu.
Columbel şi Columbiţa
El--băiatul, ea--fetiţa.

Le dau pâine, mici bucăţi,
Pentru păsări, bunătăţi.
Ciugulesc şi gânguresc,
Cred că tare se iubesc!...
Într-o zi i-am aşteptat,
N-au venit la ospătat.
Ce o fi? m-am întrebat.
Ştiţi voi ce s-a întâmplat?

Mai trecu încă o zi
Şi perechea iar sosi.
De necazuri încercaţi,
Erau trişti şi-nfometaţi.
Columbel cam şchiopăta
Şi-am văzut că îi lipsea
La picior un degeţel
Avea rană-n loc de el.

Stând în ger, îi îngheţase
Degeţelul şi picase.
Columbiţa-l ocrotea
Şi din ochi nu îl scăpa.
Le-am dat hrană chiar în plus
I-am privit şi-aşa le-am spus:

Rău îmi pare de necaz!...
V-aştept zilnic pe pervaz.
Primăvara-a anunţat,
Vine neîntârziat
Şi-o să fie cald afară
Pentru păsări, bine iară.

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza (2 februarie 2011)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii

Prietenii sunt poame rare,
nu cresc în pomi,
nici în livadă
şi când sunt copţi nu stau să cadă
bonomi
pe oricare
cărare.

În staluri stau toţi şi sclipesc
cât ziua e de lungă,
mai gânguresc,
mai aţipesc,
ba se mai şi alungă,
sau de la masa ta lipsesc
când soarta ţi-e nătângă.

Dar toţi ajung judecători,
şi îi mănâncă ciuda
când printre ei, toţi trădători,
găsesc câte un Iuda...

poezie de Christian W. Schenk din Convorbiri literare (20 ianuarie 2019)
Adăugat de Andrei Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cum observă că domnul Ştefan intrase în camera lui, Alex se grăbi să iasă în curte, continuându-şi drumul; nu-şi schimbase hotărârea; chiar avea de gând să pornească într-o scurtă incursiune nocturnă, de unul singur, nu foarte departe de casă. Ieşi din curte şi după vreo câţiva paşi ajunse în dreptul cordonului format de oamenii legii care-i păzeau casa. Un domn poliţist, pare-se un ofiţer, se apropie de el.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curtea Constituţianală - nu reducerii cu 15% a pensiilor

Curtea a votat în "bloc",
Opunându-se lui Boc,
De-unde-i demn a se reţine:
Tooot... la "curte" e mai bine!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când aveam douăzeci de ani...

Era vară,-avem douăzeci de ani, trăiri fervente.
Puţină deşi,-mi era capul plin de-înţelepciune.
Nu ştiam ce-înseamnă Festina lente.
Unde-s acum tinereţea şi fructele ei bune?

Madeline a coborât în livadă
Cu o privire ciudată şi înşelătoare,
Jumătate vino-încoace, jumătate du-te-n colo,
Fluidă,-îndărătnică, sfioasă, visătoare.

Patru ochi luminoşi vedeau viaţa-n culori vii,
Şi-o clipă nu s-au mirat de-acea întâmplare.
Patru buze fierbinţi şi-o singură iubire
Fredonată de inimi fără ezitare.

Atunci am căpătat o înţelegere trecătoare,
Ceva din care nimeni n-a pus nimic deoparte,
Iar apoi, în celelalte zile,-amare,
A rămas un spaţiu de umplut, o moarte.

Madeline a urcat în livadă,
Sub lumea tot mai grăbită,-am coborât şi eu;
Acum ştiu, iubirii nu-i pasă de ziua de mâine,
Fericirea n-are viitor. Şi-aşa a fost mereu.

Unde-s acum tinereţea şi fructele ei bune?
Puţină deşi,-mi era capul plin de-înţelepciune.
Nu ştiam ce-înseamnă Festina lente.
Era vară-, avem douăzeci de ani, trăiri fervente.

poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul vede, Domnul iartă

Crini şi trandafiri, flori multe
Râd privirii tale-n curte,
Dintr-un colţ ascuns, pe bune,
Eu te caut printre rune.

Tu zâmbeşti, la cine oare,
La un mugure de floare?
- Nu fi hoţ, te-am observat
Când te-ai strecurat prin gard!

Hai în casă, la răcoare,
Soţul e în depărtare,
Eu sunt singură şi mor
De dragoste şi de dor!...

Crini şi trandafiri, flori multe
Au ascuns iubirea iute
Şi fără nici un păcat
Raiul ne-a înmiresmat...

Eu te caut printre crini
Scumpă floare din vecini
Cu dragostea înfocată –
Domnul vede, Domnul iartă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nervi de primăvară

În curte pomii înfloresc,
Albine sorb din cupa florii,
Pe ramuri păsări ciripesc...
Şi din aresturi turnătorii!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!