Într-o dimineaţă de vară, un croitoraş şedea plin de voioşie la masa lui de lucru de lângă fereastră. Cosea de zor, iar mâinile lui parcă alergau singure pe ţesătură. Tocmai atunci se întâmplă să treacă pe stradă o ţărancă, strigând cât o ţinea gura: "Magiun! Magiun bun de vânzare! Magiun! Hai la magiun!".

începutul de la Croitoraşul cel viteaz de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti bun şi aşteptarea devine dulce ca o clătită cu magiun.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adorabile fiinţe necuvântătoare care în lumina lunii aleargă după un fluture mare - spectator la concertul greierilor născuţi pentru a verii sărbătoare, pisicile, prin existenţa şi personalitatea lor, ne spun cât de ingenios şi bun este Dumnezeu şi cât de frumoasă, dulce ca un magiun poate fi viaţa celor care Lui I se supun.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

toamnă cu Covid -
la şcoala on-line taste
pline cu magiun

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără prună, nu-i a bună

Anul ăsta n-a fost bun.
Prune nu-s, şi orice uică,
Ştie ca niciun magiun,
N-o să ţină loc de ţuică.

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bun, la vorbă - dulce ca un magiun, generos, la purtare - frumos, empatic, zâmbitor şi săritor în ajutor, adesea riscă să-i fie tăiată macaroana imediat, să fie subestimat, amânat şi cu superioritate tratat de parcă ar curăţa grajdul cailor la un medieval palat.

aforism de Michelle Rosenberg (23 mai 2022)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cozonacul cel mai bun...

Cozonacul cel mai bun,
E în seara de Ajun
Când îl drege Moş Crăciun
Cu măr copt şi cu magiun...

epigramă de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Nicoleta Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cozonacul cel mai bun...

Cozonacul cel mai bun,
E în seara de Ajun
Când îl drege Moş Crăciun
Cu măr copt şi cu magiun.

epigramă de Ştefan Radu Muşat din Nicoleta Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te însoţi pe al vieţii drum cu oameni care împrăştie seminţele deznădejdii ce miros a scrum, ci alege-i pe cei care sădesc al sfaturilor prun bun din care se prepară cel mai fin şi dulce magiun!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prunii nu fac prune ca să faci tu ţuică sau magiun, ci pentru sâmburii din prune, care au rolul să asigure perpetuarea speciei.

aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gem de prune

- prietenului Nicu Cazacu -

E-un anotimp cu semne bune
Când ramurile gem de prune.
Compot, magiun şi chisăliţă
Mâncam, fiind la grădiniţă.
Cu timpul, gustu-mi s-a schimbat,
Prefer produsul... rafinat!

poezie de Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O amintire duioasă, agăţată de aripile cafenii ale toamnei, o amintire cu arome de magiun de prune ce-a poposit o clipă la mine ca să-şi tragă sufletul în zboru-i spre sărutul blând, îndepărtat al soarelui tomnatic. Şi-al lunii cu plete bălaie risipite pe-a cerului pernă.

Silvia Cuzum în Adieri de toamnă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului în fulgi mari şi pufoşi, o împărăteasă sta într-un jilţ şi cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arăta atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi gândi în sinea ei: "Ce n-aş da să am un copil alb ca zăpada, roşu ca sângele şi cu părul negru ca abanosul!"

Fraţii Grimm în Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemă cu elucubraţie

confecţii din hârtie
în zbor
sfârşind
pe felia de pâine cu magiun
tu nu poţi să-ţi faci selfie la braţ
cu elucubraţiile,
doar eu filmez cu telefonul
pagina ta de facebook,
uite e bine că nu ne citeşte nimeni
din secolul 19
ce-ar zice să audă că...
filmez cu telefonul

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşinăria de plouat

Plouă cu zinc şi iasomie
cu irigaţii de tutun
plouă cu damigene peste vie
plouă cu prunii rupţi peste magiun
Plouă cu somnolenţe, cu desfrâuri,
cu labe diavoleşti în ochi de cai
cu brâuri de bunici aduşi de râuri
plouă cu iad şi cu bucăţi din rai.
Plouă
cu timp între armuri de şarpe
cu blănuri de oţel nealtoit
cu tine plouă
şi cu mine...
Iată!
Cu Dumnezeu ne plouă
dezgolit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădureţul cel hămesit de foame se aşeză la poalele muntelui de pâine şi începu să înfulece din el, de parcă se băteau turcii la gura lui. Într-o singură zi n-avu ce alege din muntele de pâine; şi când se lăsă seara, nu mai rămăsese din el nici măcar o fărâmiţă...

Fraţii Grimm în Gâsca de aur
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai aveam chef să car cărţile grele ale stăpânului meu sau să le duc de colo colo. Chestia asta ţinea cât era ziua de lungă. Ca să vă spun adevărul, el m-a dat de fapt afară întrucât hainele lui, pe care le lăsam mereu să zacă pe podea, erau mâncate cu totul de molii, un lucru care mă bucura din cale-afară.

Fraţii Grimm în Cei doisprezece servitori leneşi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faţa lui Silas Brown era pământie ca cenuşa parcă, pe frunte îi străluceau picături de sudoare şi mâinile în care ţinea cravaşa îi tremurau, aşa că acum aceasta flutura ca o rămurică bătută de vânt. Dispăruse şi maniera lui arogantă şi teroristă şi acum se gudura pe lângă Holmes ca o javră pe lângă stăpân.

Arthur Conan Doyle în Bijuterii poliţiste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia ca poezie

nu viaţa e de vină că nu o trăim
nici măcar societatea
educaţia nici atât
am văzut atât de mulţi oameni educaţi
trăind
încât bănuiesc mai degrabă prostia
de banal
de insipid
de marele nimic
de felul acela de a se aplauda singuri
în faţa unei oglinzi care măreşte nesimţit
iar fericirea lor e ca o pită unsă cu untură
şi un pic de magiun din prună popească

din fericire
nu mai ştiu nici măcar să mai fac pe prostul
zâmbesc tâmp şi adulmec genunea
ca pe un drept la un alt drept la fericire
apoi răsucesc gândurile
ca pe o parâmă de andocat la cheile universului
şi păşesc sfios
ca într-o poiană cu margarete
sau ca pe o zăpadă neîncepută
şi liniez şi depeletizez
cu înfrigurarea celui care ştie
să se bucure cu sfinţenie
de orice păcat

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată, hăi, ia ascultă aici: spune-i lui tată-tău să mă ia de nevastă, şi de s-o învoi, o să te ţin ca-n puf şi-o să-ţi dau în fiecare dimineaţă numai lapte, ca să-ţi speli feţişoara, iar de băut, numai vin dă-l bun, iar fetei mele o să-i dau apă de spălat şi apă de băut.

Fraţii Grimm în Fata moşului cea cuminte şi harnică şi fata babei cea haină şi urâtă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La spovedanie

Când eram copil
mă mai ducea mama
pe la biserică
să mă cerceteze
să scoată demonii din mine
că eram cam slobod
- Tâmpiţel copil am, Maică
zicea
şi-mi dădea brânci
la vreun preot cu har
să-mi citească

Şi într-o zi din asta
mă-ntreabă taica popa
tam-nesam
- Da' tu, bă puţă, ai să mă întrebi ceva?
Aş avea, aşa, o...
Enigmă
de dezlegat, părinţele, zic:
- Ce vasăzică...
pecmez popesc, Sfinţia ta?
Şi încă una,
dar mai mică:
- După ziua aceea în care afli că
trecutul e mort, nu se mai întoarce
viitorul încă nu există
iar prezentul e secunda dintre cele două,
mai urmează ceva?

- Taică, magiunul ca magiunul,
să întrebăm preuteasa,
dar mi-e că ne bate pe amândoi
că şi eu o mai întreb uneori
dacă nu vrea să punem ceaunul pe foc.

Dar în ziua aia,
taică,
de care întrebaşi
e bine să pleci de-acasă
prin târg, să caşti gura
la cele lumeşti.
Ba chiar
pe la vreo ibovnică
ori vreo beţie straşnică
cu prietenii.
Numai acasă nu sta.

Căci după ziua aceea
rămâi cu semn în frunte,
ca un fel de bon de ordine
înţelegi tu
şi mai urmează doar
să-ţi vie rândul.

Ptiu, drace! Păcătosule...
hai mai bine în cuhnie,
că are coana preoteasă
nişte magiun
de degustare
pufos şi dulce ca...
- Ca ce, părinţele?
- Ca... tehismul şi anafura ta de împieliţat!
Las' că vezi tu,
mai încolo!

poezie de Septimiu Pan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!