Te iubesc
Nu mă condamna,
Te iubesc,
Dintotdeauna
și mereu.
De la început,
Până la final.
Este firesc
și nu banal.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Până la final...
Nu-mi vând sufletul pe bani,
Nu am de averi nevoie,
Sunt un suflet ce-n lungi ani
De iubire am nevoie!
Nu-mi dau trupul pe nimic,
Dorul știu să-l amăgesc,
Prin încredere câștig
Omul pe care-l iubesc.
Nici pe el nu-l las să plece
Pe cărări necunoscute,
Din săruturile dulcege
Îi fac mii de revolute.
Îl ascund în sânul meu
Începând de dimineață
Și o să-l păstrez mereu
Până la final de viață!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până la final de viață
Nu-mi vând sufletul pe bani,
Mi-l dăruiesc de bunăvoie
Celui ce știe-n ani și ani
Că de iubire e nevoie!
Nu-mi dau trupul pe nimic,
Dorul știu să-l amăgesc,
Prin încredere câștig
Omul pe care-l iubesc.
Nici pe el nu-l las să plece
Pe cărări necunoscute,
Din săruturile dulcege
Îi fac mii de revolute.
Îl ascund în sânul meu
Începând de dimineață
Și o să-l păstrez mereu
Până la final de viață!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am mers... (Cu iubire soției mele Ana Leonte)
Am mers decenii împreună
Până astăzi draga mea,
Am înfruntat orice furtună,
Tu dăruindu-mi dragostea.
Am învins în viață greutăți,
Trecând prin multe, pas la pas,
Nu ne-am despărțit în părți,
Multă dragoste ne-a mai rămas.
Au trecut solstiții peste noi,
Mai multe de un sfert de veac,
Nu privim cu teamă înapoi
Anii, în amintire se prefac.
Proaspătă ca briza dimineții
Adormită, stau și te privesc,
Frumoasă ca în anii tinereții
Ca și atunci, și astăzi, te iubesc.
31 mai 2002
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacra banalitate
Ea și El
Sunt la fel,
Fiecare cuplu este sfânt,
Dar ca noi,
Ca noi doi,
Nu e, totuși, nimeni pe pământ.
Pe toate scenele din lume
Mereu, mereu același nume
Mereu, mereu, mereu aceiași doi,
Un El și-o Ea, aceeași dramă
Până ce ea devine mamă
Și-aceia doi suntem, suntem și noi.
În Biblie și Odiseea,
Mereu bărbatul și femeia
Într-o-ncleștare fără de sfârșit,
Cu sinucideri și speranțe,
Cu ministere de finanțe,
Impozit care trebuie plătit.
Și, Doamne, ce banalitate,
Le știm de la-nceput pe toate,
Toate iubirile se nasc și mor,
Și, totuși, eu cu nebunie
Mă dăruiesc cu totul ție
Iubindu-te-mpotriva tuturor.
De-ar fi ca șapte, opt planete
Aceeași dramă s-o repete
Eu piesa mea o joc pân-la final,
Mereu, mereu aceeași dramă
Ne înrobește și ne cheamă
Și te iubesc eroic de banal.
Din jugul meu cu două locuri
Aprind în toată lumea focuri
Și mâna stângă este facla mea,
Și din adresă în adresă,
Mereu, mereu aceeași piesă,
Dar eu ca-n Shakespeare te voi adora.
Mai vrem să mergem și-astă-seară
La drame ce ne-o comandară
Să fim actorii tragicului rol,
Un El și-o Ea de-a pururi fi-vor,
Jucăm, stimate dom' regizor,
Chiar dacă astăzi teatrul va fi gol.
V-ați plictisit, poftiți acasă,
Singurătatea-i mai frumoasă
Decât orice orgoliu omenesc
Și-ți spun, când nimeni nu mai este,
Originala mea poveste,
Ca la-nceputul lumii, te iubesc.
Jucăm în piesa ce consacră
Banalitatea cea mai sacră,
Banalitatea că mai suntem vii,
Și mai strigăm din șapte arte,
Strigăm de dincolo de moarte
Trăiască bucuria de-a iubi!
poezie celebră de Adrian Păunescu din Manifest pentru mileniul trei (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
-esc...
Iubesc... cum aș spune înfloresc,
Iubesc... cum se vede că trăiesc,
Iubesc... într-un sentiment ceresc,
Iubesc... e mai mult decât firesc,
Iubesc... e în stilul românesc,
Iubesc... câteodată chiar prostesc,
Iubesc... de grandoare eu mustesc,
Iubesc... mi-e elanul vitejesc,
Iubesc... chiar dacă mai văicăresc,
Iubesc... dar nici nu mă lăfăiesc,
Iubesc... într-un fel copilăresc,
Iubesc... timpul îl sărbătoresc,
Iubesc... cu natura mă-mpletesc,
Iubesc... de n ori îmi tot doresc,
Iubesc... cred că-ncep să plictisesc...
Și ce dacă... eu iubesc!...
C-am pe cine... ce... să esc!
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E firesc
E firesc că râuri curg,
Văi adânci ferestruind,
Ca sunt zori, că e amurg,
Că-n cer stele se aprind.
E firesc s-apară nori
Și să plouă cătinel,
În grădini să crească flori
Și legume fel de fel.
E firesc că valuri trec
Și că marea e-n balans,
Că delfinii se întrec
În magnificul lor dans...
În acest frumos decor,
Ca un vis împărătesc,
Îmi simt sufletul ușor
Și-i firesc că te iubesc.
poezie de Octavian Cocoș (9 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
STATUIA TA
Soției mele Ana LEONTE
Ți-am dăltuit statui în suflet
Acolo ai un sanctuar al tău
Piedestale cu un etern antet
Pe care le vei avea mereu.
Am adunat culori diverse
Din nesfârșitul curcubeu
Sa-ți fac tablouri imense
Să le descriu mi-e tare greu
Nu sunt poet că scriu un vers
Sau că iubesc acum la bătrânețe
N-am trecut destul prin univers
Mai am în suflet multă tinerețe.
În strângerea intensă de mână
Îți simt pulsația febrilă
Așteptând ca să rămână
Ca imaginea fertilă
Corpul tău vibrând de viață
Desigur, ca și altădată
Privirea ta încă semeață
Și mirosul ce îmbată.
24 noiembrie 2000 Moldova Veche
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul în fizică este fie imposibil, fie banal. Este imposibil până când înțelegi și apoi devine banal.
citat din Ernest Rutherford
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visare...
Nălucă sau chip ireal
Ce noaptea în vis îmi apare,
Tu, singurul meu ideal
Rămâi mereu zâmbitoare.
De trec prin necazuri și griji
La tine mereu îmi stă gândul
Și umerii mei solizi
Fără tine-i bate vântul.
De am bucurii, fericire
Și traiul îmi este ușor
E pentru tine iubire
Din inimă un colțișor.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste profundă...
Caut adâncimea,
Ca pe o hrană necesară,
Iubesc adâncimea,
Ca pe o fată sprințară.
În adâncime mi-am plasat,
Toate visurile mele,
Precum astronomul,
Își are visul la stele.
De ce? Mi-am pus întrebarea
Frumusețea rocilor,
Ale acestor minuni
Obișnuite ale pământului,
Mă fac mereu și intens,
Să îmi placă mai mult?
Fiindcă prin forță,
Învingi tăria,
Blocului de stâncă imens.
Dar nu numai atât,
Ci alte și alte probleme,
Mereu îți ridică,
De fiecare dată,
În fiecare zi, tăria din stâncă.
Eu, tu, în general minerii,
Nu au teamă de piatră,
De tot ce-I colosal. Așa este.
Nu-i fenomenal?
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea este...
Acum când te cunosc iubire
De ce să te sugrum cu întrebări?
Sufletul mi-i plin de fericire
Și e cuprins de intensele visări.
Iubirea mea nu este oarbă
Eu am ales ce e frumos
Și-mi las inima să-ți soarbă
Al trupului tău sublim miros.
Iubita mea, eu n-am cuvinte
Să-ți spun de ce te prețuiesc?
Crede-mă Înaltule Părinte
Ea este cea pe care o iubesc
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încercând mereu
Eu nu pot și nu am cum
Să-ți schimb ceva-n gândire,
Să te abat din al tău drum
Nu pot, îmi este peste fire,
Ar fi un demers zadarnic
Fără de nici-un succes,
Dar m-am înșelat amarnic
În ceea ce era de înțeles.
Te voi căuta mereu cu gândul
Încercând mereu a te uita,
Ocolind latent, Pământul
În suflet cu icoana ta.
Mă voi ruga din când în când
Pentru a-mi îneca amarul
Și voi trăi, luptând, sperând
Că-mi voi uita curând calvarul.
Baia de Arieș Octombrie 1965
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie să existe un început pentru orice chestiune importantă, dar continuarea spre final până când este temeinic terminată aduce adevărata glorie.
citat din Francis Drake (1587)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
ODIHNĂ...
Lasă-mă să-mi odihnesc privirea
În ochii tăi atât de minunați
Și care ne-au adus iubirea
De care amândoi am fost frustrați.
Mâinile cu tremurul încet
Se caută-ntre ele
Atingându-se discret
Ale tale cu ale mele
Da, îmi amintesc sărutul
Cu ale tale buze dulci
Acesta a fost începutul
Ți-amintești? Atunci
Îmbrățișarea caldă, fermecată
Cu neastâmpăr tineresc
Cu fior avid de fată
Vreau ca mereu să TE IUBESC.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorința este un început de izbândă. Dar de la dorință până la realizare mai e nevoie și de strădanie.
aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
NU M-ASCUND
Te aștept tare demult
M-am săturat de așteptat,
N-am uitat magicul sărut
Cu care tu m-ai fermecat.
Tot aștept cu-nfrigurare
Ceea ce a fost să retrăiesc,
Iubito ești în depărtare
Tu nici nu știi cât te iubesc!
Sub apăsarea buzelor fierbinți
Se cutremură trupul întreg,
Căci nu am vrut să fim cuminți
Unde ești iubito? Te întreb?
Orice zi ce trece este mare
Având mai multe ore de parcurs,
Îmi pun o veșnică-ntrebare
Te iubesc iubito îndeajuns?
Și deodată singur îmi răspund
Cu siguranță iarăși îndrăznesc,
De nici-o lume nu m-ascund
Vreau să se știe TE IUBESC.
Baia de Arieș Ianuarie 1965
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
ASTEPTARE
Căutând prin vechile emoții
Nu mai regăsesc primul sărut,
Mă întrebi care sunt sorții
Prin care noi ne-am cunoscut.
Acum nici nu pot să plâng
Lacrimi n-am, am ochii triști,
De durere pumnii strâng
Și mă-ntreb de mai exiști.
Astfel zilele se scurg încet
Cu mersul lor înspre final,
Iubito eu te mai aștept
Până la sfârșitul meu fatal.
Dacă auzi că nu mai exist
Nu veni să vezi un trup inert,
Chiar dacă-ți va fi chipul trist
Am murit cu tine-n piept.
Fălticeni 8 noiembrie 1963
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
OCHII TAI
Singurul poem citit vreodată,
au fost ochii tăi.
Ce frumoși ochi ai iubita mea!
Îmi doresc să mă oglindesc,
în ochii tăi.
Dar când? Vă iubesc ochi căprui.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, TU MINA ZEITATE...
O, tu mină zeitate nesătulă
Cu multe capete de galerii
Tu îți devori fără vreo milă
Ai pământului copii.
Nu ții cont de sentimente,
De ceea ce rămâne în urma ta
Îți îngropi în sentimente
Pe cei ce te-au creat așa.
Zeiță, tu ne dai doar bogății
Argint, aur, diamante,
Transformate-n bijuterii
Pentru sferele înalte.
În jurul tău sunt bucurii și jale
Având secrete ne elucidate
Din întuneric aduci lumini în cale
Dar curmi și vieți nevinovate.
Viața merge înainte
Nimeni nu o va opri cândva
Și dacă mai sunt și accidente,
Cine te poate condamna ?
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
TE VREAU
Dragei mele soții Ana LEONTE.
Draga mea te vreau
Zâmbind ca soarele,
Oglindit
În ape cristaline.
Argintul adunat
În părul tău
Și al meu,
Ne arată
Cât suntem
De bogați
Gânduri îndrăznețe,
Rachete spre vis,
Lansate-n tinerețe,
Le-am purtat cu greu,
Ani îndelungi
Și viața am învins.
24 noiembrie 2003
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!