Am încercat să demonstrez că eugenismul nu trebuie tratat ca un episod ruşinos al istoriei ştiinţelor biologice şi medicale şi nu ar trebui izolat de contextul său social, politic şi naţional, ca o deviaţie de la normă care a dus în cele din urmă la măsurile genocidale ale regimului nazist, ci ca pe o parte integrantă a modernităţii europene, în care statul şi individul s-au îmbarcat într-o aventură fără precedent pentru reînnoirea comunităţii naţionale.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambiţia mea a fost de a situa eugenismul în cadrul relaţiei autentice şi simbiotice pe care a avut-o cu propriul său obiect de studiu: societatea umană, în contextul său istoric... Eugenismul a fost adesea asociat cu Holocaustul. Totuşi, eugeniştii au încercat să-şi adapteze teoriile situaţiei postbelice. Ei au susţinut că eugenismul era o teorie a îmbunătăţirii omului, dublată de o filozofie a regenerării sociale şi biologice.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul naţional se referă la influenţele care sunt controlabile din punct de vedere social şi de care depinde starea naţiunii. Existau două tipuri de influenţe: cele care afectează rasa însăşi şi cele care afectează sănătatea ei.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul nu numai că a oferit o nouă interpretare a corpului naţional şi social, dar a influenţat şi tehnicile de igienă şi patologie medicală fără de care naţiunile moderne ar fi degenerat şi, fiind astfel slăbite biologic şi social, ar fi pierdut teritorii şi resurse naturale.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Susţinând că statul trebuie să intervină pentru îmbunătăţirea corpului său social prin măsuri eugenice, eugeniştii credeau într-un ţel nobil, şi anume crearea unei naţiuni puternice şi sănătoase. Astfel, ei nu erau preocupaţi doar de salvarea individului de anomia modernităţii, ci se angajau şi în efortul de a salva naţiunea, de a-i asigura un destin istoric pe măsură.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că istoricii români, cu puţine excepţii, ştiu ce a însemnat eugenismul pentru istoria modernă a României. Nu doar la facultăţile de istorie nu se studiază acest subiect, însă nici la sociologie, antropologie, drept, filozofie sau litere. În Anglia, acestea sunt facultăţile unde se studiază eugenismul. Situaţia nu stă neapărat mai bine în Franţa, de exemplu, unde dezbateri publice despre eugenismul francez - foarte asemănător cu cel românesc - nu au avut loc sau au avut loc într-un cadru academic foarte restrâns. Eu cred că trebuie schimbată nu doar metodologia educaţiei, ci şi cea a disciplinei istoriei în România, astfel încât subiecte precum eugenismului să nu fie evitate.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul poate fi privit şi studiat, în aceeaşi măsură, ca un sistem de gândire polisemantic. Astfel, rasismul, naţionalismul, fascismul, nazismul şi comunismul – au folosit ştiinţa, influenţând treptat modul în care eugenismul a fost definit până în anii 1950.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutarea motivului de valabilitate al unei norme nu poate merge la nesfârşit, cum se întâmplă cu căutarea cauzei unui efect. Ea trebuie să sfârşească la o normă care se presupune a fi ultima, cea supremă. Ca normă supremă ea trebuie să fie presupusă, deoarece nu poate fi stabilită de o autoritate a cărei competenţă ar trebui să se bazeze pe o altă normă, şi mai înaltă. O asemenea normă, presupusă a fi supremă, este denumită aici normă de bază.

Hans Kelsen în Doctrina pură a dreptului (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârşitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor şi experţilor, dar şi o transformare socială şi culturală complexă, un discurs, un set de idei şi practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a şi modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ţinem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează şi administrează organismul naţional era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă şi în Germania nazistă.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria complexă a eugenismului european nu numai că serveşte, de exemplu, pentru ilustrarea modului în care a fost folosită ştiinţa în scopuri politice, ci indică totodată existenţa unei anumite atracţii pentru idealul eugenic de proiectare şi control al populaţiei umane, un ideal pe care toate ideologiile politice şi culturale ale modernităţii l-au găsit irezistibil.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul este o interpretare ştiinţifică a procesului de degenerare şi regenerare biologică a individului şi societăţii.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am încercat să "sparg" cumva contextul în care s-a creat mitul poetului naţional inserându-l, cu o nouă abordare, în alte contexte, diferite sau chiar opuse. E vorba de întreaga poveste a dosarului de urmărire a "poetului naţional", dar şi de prezentarea perioadei de îmbolnăvire a lui Eminescu care ni-l arată atât ca pe un bolnav obişnuit, cât şi, prin lectura dublă, ca pe un mit cultural care se deconstruieşte şi se reconstruieşte treptat sub ochii cititorului.

citat din Florina Ilis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Pentru menţinerea independenţei şi suveranităţii naţionale este necesar să primeşti fonduri europene, internaţionale în vederea creării de mari supercapacităţi de producţie pe întreg teritoriul ţării şi nu pentru construcţia unor obiective economice ultrasecundare, a dezvoltării pieţelor de desfacere a produselor străine care să întărească statutul de colonie, de vasalitate în raport cu marile metropole. Direcţionezi fonduri europene dezintegrând spiritul naţional, civic, resursele strategice productive şi corupi clasa politică autohtonă, vârfurile ei şi ale statului."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Mari oameni de stat", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul "normal" este cel care toată viaţa lui a fost programat să nu iasă din reguli, aşa că orice deviaţie de la "normal" pare nebunie. Ce e trist e că de multe ori ne pasă atât de mult de ce cred ceilalţi în legătură cu un anumit lucru care ne place încât suntem dispuşi să îl abandonăm doar pentru că nu intră în acea categorie care se presupune a fi... "normală". Până la urmă, există oare om care să poată afirma ce e şi ce nu e normal într-o lume atât de subiectivă?

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memoria colectivă, toate forţele umaniste româneşti, indiferent de componenţa organizaţiilor civice democratice, trebuie să reţină faptele, evenimentele, politicienii, entităţile statale care în perioada post-decembristă, îndeosebi în perioada pandemiei şi a derulării războiului ruso-ucrainean, au comis mari abuzuri, infracţiuni "acoperite", subminarea economiei naţionale [reintroducerea pedepsei în codul penal], slăbirea regimului democratic şi a statului social de drept, distrucţia învăţământului şi sănătăţii, practicarea unui sistem de salarizare/pensii medieval, total discriminatoriu, exacerbarea poliţiei secrete politice, sărăcirea cronică a populaţiei şi îmbogăţirea deşănţată a unei elite de către corporaţii şi din fonduri europene deturnate sau direcţionate extern către vârfurile statului.

Adrian Ibiş în Cugetări. Mari oameni de stat
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Memoria colectivă, toate forţele umaniste româneşti, indiferent de componenţa organizaţiilor civice democratice, trebuie să reţină faptele, evenimentele, politicienii, entităţile statale care în perioada post-decembristă, îndeosebi în perioada pandemiei şi a derulării războiului ruso-ucrainean, au comis mari abuzuri, infracţiuni "acoperite", subminarea economiei naţionale, slăbirea regimului democratic şi a statului social de drept, distrucţia învăţământului şi sănătăţii, practicarea unui sistem de salarizare/pensii medieval, total discriminatoriu, exacerbarea poliţiei secrete politice, sărăcirea cronică a populaţiei şi îmbogăţirea deşănţată a unei elite de către corporaţii şi din fonduri europene deturnate sau direcţionate extern către vârfurile statului."■
Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Carte "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul este una din puţinele teme care combină discipline diferite - medicină, istorie, sociologie, antropologie, filozofie şi biologie. Ca istoric al ideilor pe mine m-a interesat nu doar tema identităţii, cât mai ales de ce identitatea de factură biologică - etnică, rasială - a fost şi este atât de atractivă.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"A apărut un decalaj revoltător de mare între profesionalismul, integritatea oamenilor politici aflaţi în funcţiile cele mai înalte ale statului român şi înalţii specialişti patrioţi români în favoarea ultimilor, dar primii deţin puterea politică pe care o exercită discreţionar, lamentabil, ruşinos [vedem degradarea în cascadă a societăţii şi a statului] iar profesioniştii anonimi sunt marginalizaţi, devalorizaţi, fără a deţine deciziile statale. Consecinţele negative le resimţim, iar în viitor ele se vor amplifica determinând slăbirea fundamentelor regimului democratic şi a statului social de drept."■
Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Mari oameni de stat", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specialiştii care deţin complexe şi vaste informaţii, aparţinând unor structuri militare naţionale informative, devin personalităţi autentice pentru ţara lor, numai atunci când valorifică moral-ştiinţific şi transmit adecvat informaţiile în interesul democraţiei, al societăţii civile şi al comunităţii naţionale.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2014)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toată lumea, publicul se împarte în două părţi: o parte care merge la teatru şi plăteşte, şi alta care nu plăteşte şi nu merge la teatru. La noi se-mparte altfel: o parte care plăteşte teatrul naţional şi nu merge la teatrul naţional şi alta care merge la teatrul naţional fără să plătească.

Ion Luca Caragiale în articol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu consider că un actor, ca să fie bun, are nevoie în primul rând să îşi dea seama de contextul în care se află şi de contextul în care s-au aflat şi ceilalţi colegi ai lui de-a lungul timpului.

Adela Popescu în interviu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!