Separare

Absenţa ta a trecut prin mine
Cum trece aţa printr-un ac.
Orice fac este tivit în culoarea ei.

poezie de W.S. Merwin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Separare

Absenţa ta a trecut prin mine
Cum trece aţa printr-un ac.
Orice fac este tivit în culoarea ei.

poezie de W.S. Merwin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut prin mine absenţa ta

a trecut prin mine absenţa ta
ca o aripă prin aerul rece al nopţii
şi acum
sentimentele se reîntorc
la sanctuarele distruse de poemele
nescrise
care stau în sertarul inimii.

poetul n-a fost acasă,
o beţie sub cerul liber
pe malul râului
nimeni nu-i mai purta de grijă,
obscuritatea serii
îl copleşise,
natura toată colcăia de sunete
ca-n muzica lui Vivaldi,
ieşiseră ghioceii cu albul lor pur
şi primăvara râdea la el
ca o curvă pe centură
care aşteptă să fie îmbrăţişată.

meteoriţii cădeau în apă,
luna dansa un tangou languros
şi căprioarele din vis
se lăsau la râu să sorbă
văzduhul albastru al apei.

aripa aceea a nopţii fâlfâia
pe deasupra lui
ca un înger de pază
străjuind nevrotice miraje
pâna când
hainele lui de hlamindă
s-au topit în întunericul nopţii.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (30 aprilie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia din mine

Femeia din mine trece desculţă
peste podul palmelor tale,
în fiecare dimineaţă te caută,
dezgolită de teama că nu vei mai fi,
îţi aduce cafeaua la ora fixă
şi tu îi spui că s-a întâlnit mai întâi cu Dumnezeu,
de aceea e atât de frumoasă...

Femeia din mine râde între macii sălbatici,
ştie că ziua e copilul ei drag,
pe care refuză să-l înţarce...

Aşteaptă să coboare noaptea,
doar să adoarmă pe pieptul tau,
pentru a-i strecura câteva stele printre degete,
nimeni nu mai poate trece prin ea,
ştie că orice sfârşit este o uşă,
după care, pentru tine, femeia din mine
înfloreşte la fiecare secundă, căutându-te...

Spune-mi că orice femeie din mine
sunt eu!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amiază de vară

Trece soarele prin mine ca prin geam.
Ce mai sunt? Ce mai am?
Ce-am rămas?
Inima îmi bate, mecanic, ca un ceas.

Câte veacuri oare au trecut
De când stau în soare fără gând?
Oare-s eu acela de la început
Ce-a rămas aicea, ezitând?

Sau lumina asta de la soare,
Scânteind în ochi ca pe izvoare,
Mă petrece înspre negre locuri,
Desfăcând în clipe albe veacuri.

Prin tăcerea cea de foc a după-amiezii,
Eu cu ochii-abia deschişi, ca huhurezii,
Văd cum timpul stă pe loc de mult
Şi ca pe un vuiet depărtat l-ascult.

Viaţa dormitează germinând,
Şi o simt în jur, universală,
Într-o nesfârşită oboseală
Şi-n absenţa ultimului gând.

Şi rămân şi eu uitat de toate
Şi de mine însumi tot, uitat,
Rar clipind, cu capul aplecat,
Ca oricare altă vietate.

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu orice an ce trece

Cu orice an ce trece se duce tinereţea,
Tot mai apăsătoare devine bătrâneţea.
Cu orice an ce trece urci tot mai greu pe scări,
Îţi tremură genunchii, în piept simţi apăsări

Şi, fără supărare, o spun direct, pe şleau,
Renunţi pe rând la multe ce farmec vieţii dau.
Dar, ca o compensare, 'ndulcind amărăciunea,
Cu orice an ce trece sporeşte-nţelepciunea.

poezie de George Budoi din Poezii (5 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În absenţa ta

În absenţa ta
Pe ramurile goale
Înfloresc stelele

În absenţa ta
Reapar bobocii
De magnolie
În plină iarnă

În absenţa ta
Culorile cireşelor sunt
La fel de dulci

Numai zâmbetul meu
Nu se adresează nimănui
Din jur

poezie de Ana Drobot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideile mele au trecut printr-un proces de emergenţă prin urgenţă. Când este grav nevoie de ele, ele sunt acceptate.

citat din Buckminster Fuller
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot prezentul nostru trece prin trecut. Nu putem face un pas, nu putem lua o gură de aer, nu putem privi cerul fără să ne întoarcem în trecut. Avem un trecut în suflet, un trecut în inimă, un trecut în ochi, Doamne, atâtea trecuturi şi tot atâtea poveri.

Marius Tucă în Astenii de buzunar
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de tei

Aş vrea să-ţi spun Părinte ţie
Prin câte am trecut şi când
Ca să te rogi şi pentru mine
Să ştie Domnul Bun şi Sfânt.

Mereu am navigat pe ape
Mai limpezi sau cu mal din munţi
Şi-am dus cu mine mai departe
Doruri furate de pe punţi

Acum când vara îşi aşterne
Culoarea şi căldura ei
Eu mă topesc în amintirea
Parfumului din flori de tei.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom urî, ne vom ierta şi vom uita...

Au trecut anii peste noi, străino...
Şi, deşi credem că te-am cunoscut,
Azi, realizez c-a fost doar timp pierdut.
"Du-te", tu, fiind, iar eu fiind "vino"...

Au trecut anii, şi-au trecut degeaba,
Cu investiţii ce nu-şi aveau rostul.
Au trecut ani, pe lângă noi frumosul...
Din noi, rămânând doar cocioaba.

Au trecut ani, lăsându-ne pustii
Şi vor mai trece şi-alţii, din păcate...
Vor trece peste răni nevindecate
Şi nu ne vom putea adăposti...

Vor trece ani punându-ne în faţă,
Tot ce a prins, urât, viaţa din noi...
Vor trece ani, aruncând la gunoi,
Tot ce am investit fără speranţă!

Vor trece ani şi nu va mai conta,
Nici cine-a fost străinul şi nici prostul.
Vor trece ani şi îşi vor cere costul.
Ne vom urî, ne vom ierta şi vom uita...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (19 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca in fiecare primavara

Astazi a trecut prin mine
o singuratate.
Si mirosea ca in fiecare primavara.
A trupul tau,
in care se odihneste gandul meu,
frant pe din doua
sa incapa tot si sa nu-l ploua,
cu ganduri si cu roua.
Si mai mirosea
a trupuri de flori zdrobite,
a sange si lut
Cu sanatatea pe jumatate pamant
Si uite asa a trecut prin mine
si am trecut si eu prin ea,
o singuratate.
Ca in fiecare primavara.

poezie de Marius Gîrniţă din Rost (2000)
Adăugat de Marius Gîrniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrul sensibil are trei semnificaţii, dintre care pe două le numim simţite prin sine, iar pe unul prin accident. Dintre cele două, unul este propriu fiecărui simţ, iar celălalt este comun tuturora. Îl numesc "propriu" pe cel care nu poate fi simţit printr-un alt simţ şi cu privire la care nu este posibilă eroarea. De exemplu, culoarea pentru ochi, sunetul pentru auz şi savoarea pentru gust.

Aristotel în Despre suflet, II, 6
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada căruţelor cu mere

Trec carăle cu mere prin burguri transilvane
şi aerul din preajmă miroase a rai pierdut
a paradis surpat sub roţi de camioane
în veacu-acesta care de mult a şi trecut.

Ce hurducate drumuri v-aduc iar în oraşe
căruţe încărcate cu mere şi cu cer
a cui este solia ascunsă în lămpaşe
ce o purtaţi prin noaptea oraşelor de fier?

V-aud venind dinspre Ohaba De Sub Piatră
prin ceaţa zdrenţuită de faruri şi maşini
sar casele din somn şi-o stea de fum vă latră
înveşmântând colina cu palide lumini.

Ca printr-un geam cu sticla de lacrimi aburită
sub coviltirul verde al miresmelor de fân
azi-noapte mi-am văzut copilăria aţipită
dusă de-un car cu mere printr-un oraş bătrân.

poezie de Ioan Evu din Somnul în munte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea cerului e albă

Culoarea cerului e albă
Fulgii se aştern în grabă
Şi nu ştii ce este mai alb -
Văzduhul sau pământul dalb?

În acest cosmos de gheaţă
A luat gândirea viaţă
Şi-acum ideile-şi înalţă
Evident în albă nuanţă...

Şi cu fiecare zi ce trece
Mie-mi este tot mai rece.
Ah! La ale lumii farmece
Gându-mi să se-ntunece!

poezie de Alina Gurban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vreme ce ea trece

Când stau la fereastră,
Prin geamul înălbit de ninsoare,
Văd imaginile ei drăguţe în vreme
Ce trece... trece... trece pe-aproape...

Întristarea şi-a aruncat vălul peste mine:
Mai puţin o creatură în acestă lume
Şi un înger mai mult în ceruri.

Când stau la fereastră,
Prin geamul înălbit de ninsoare,
Cred că-i văd imaginea,
Care acum nu mai trece... nu mai trece pe-aproape...

poezie de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treacăt

Privesc în treacăt berzele din parc
Li s-a tăiat din aripi chiar şi zborul
Şi-au fost lăsate libere-ntr-un ţarc
Să le privească-n grabă trecătorul

Chiar umbra mea din treacăt le priveşte
Şi mă priveşte parcă şi pe mine
Şi-n treacăt din trecut îmi aminteşte
Când eu zburam, ea nu sta lângă mine

Ci se târa ca şarpele-n ţărână
Pe jos, ca berzele să n-o zărească
Iar eu dădeam în treacăt dintr-o mână
Să trec din cer în cer printr-o fereastră.

Când a trecut un cioc prin visul meu
Şi cerurile s-au făcut ruine
De-atunci departe-mi trece Dumnezeu
Aproape numai umbra stă cu mine.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferent de cât de grea e perioada prin care, vremelnic sau nu, trece o societate, "rolul" unui părinte este de a-şi educa copilul, în aşa fel încât sa poată trece senin şi liber prin orice greutăţi. Atenţia trebuie concentrată numai în a găsi momentul cel mai potrivit de a-ţi lăsa copilul pe propriile picioare.

citat clasic din Emil Hossu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de viaţă

Am ieşit astăzi la rampă
Cu un gând tivit la lampă,
Cu stropi reci de ploaie-n iarnă
Si- o iubire care cheamă.

Cheamă primăvara-n mine
Ca zborul unei albine
Cheamă ochii tai căprui
Zi frumoasă să imi spui

Si-n chemarea ei ascunde
Dor de viaţă, dor de munte
Dor de ziua care vine,
Dor fără melancolie.

Si-am plecat râzând prin ploaie,
Am in inimă văpaie
Violetă -i zarea toată
Noaptea pleacă intunecată.

Pasul meu nu se opreşte,
Peste valul vremii trece,
Dor de viaţă cât cuprinde,
Timpul merge inainte.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut prin noi pădurea

a trecut prin noi pădurea
ca un claun printr-un târg
când dau vişinile în pârg
şi-a sărit din cui securea

zboară vestea ca o goarnă
şi pătrunde-n multe case
drumul lung şi alb de oase,
noaptea liniştii răstoarnă

am zădărnicit cu totul
o cutumă din străbuni
şi am devenit imuni
când s-a tras la bursă potul

cine a făcut un semn
să ne-arate calea-ntoarsă:
drumul de la Piatra arsă
pân'la sapele de lemn?

poate nu-i de-ajuns să strig
şi mai trebui' o verigă
de la cea dintâi ferigă
pân'la ultimul covrig

toată lumea un dispreţ
afişează suveran:
orice job fără elan
a ajuns la mare preţ!

partea rea că vrem din toate
fără cel mai mic efort:
aspirăm la un confort,
fără să mai dăm din coate!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea nu este absenţa regulilor, iar ordinea nu este absenţa libertăţii.

Antoine de Saint-Exupery în Citadela
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!