Infinitiul vede
E-n înălțimi de neînvins
Minunat luceafăr veșnic
Infinitul vede-n vreme
Harul inimii vremelnic
Are darul de a cerne
Izvorul nesecat de apă cristalină.
El curge-n suflete prin vreme
Măreția-i unda de lumină
Inimi spre iubire ca să cheme.
Nemărginita-i strălucire
E-n Univers încătușată
Sub norii ce mai zăbovesc
Căutând lumina să-i abată.
Urma Luceafărului nu piere niciodată!
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ghid de intoxicatii acute la copil" de Constantin Iordache este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Luceafărul...
E lumina-n întuneric
Minunat luceafăr-veșnic
Infinitul vede-n vreme.
Harul inimii vremelnic
Are darul de a cerne
Izvorul nesecat de apă cristalină.
El, curge-n suflete prin vreme,
Maestuos prin unda de lumină
Inimi spre iubire ca să cheme
Nemărginita-i strălucire
E-n univers încătușată
Sub norii ce mai zăbovesc
Căutând lumina să-i abată
Urma Luceafărului nu piere niciodată.
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voievodul Bădița
Mângâierea ne-o aduci prin vreme
Iubitorilor de neam și țară
Harul tău a prins să cheme
Acel fior din suflete și din poiană
Imboldul de păstrare prin cuvinte
Luminilor din veac și-a celor dinainte.
Sub bolta frunții tale prelucrate
Acele datini ce-au lăsat străbunii
Dau liniștea păstrării lor prin fapte
Omagiul pentru marii voievozi ai națiunii
Virtutea, simplitatea-n gând și port
E înmănuncheată-n suflet de român,
Aduce dovada a ce-a fost în vreme
Necontenitul crez statornic de stăpân
Universul unei opere peste vreme.
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul tău...
Soarta-i uneori nedreaptă,
Ai noroc, minte-nțeleaptă,
Numai că nu poți păstra
Darul după cum ai vrea,
Anii, aduc și vreme rea!
Norii ce umbresc lumina,
Iarna debutând cu bruma,
Crivățul ce te pătrunde,
Omăt așternut oriunde.
Lumina cea mai străvezie
E ca visul trecătoare.
Soarele ca ieri, speri să mai vină
Cu mângâierea lui fermecătoare,
Un univers trăit de fiecare!
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recurs pentru Lumină
Lumina a fost tocmită de către Dumnezeu să dea strălucire iubirii în veacul
vecilor, precum și acelor suflete care cred cu desăvârșire în ea...
Am evadat cu tine într-un vis,
asemeni negrăit,
pentru că n-aveam la ce ne aștepta
de vreme ce se nalță tot mai rar
înspre Dumnezeu câte-o rugăciune de la oameni zăvorâți
în cugetul eretic,
apoi năvălesc cu toții înfricoșați
spre lumina ancorată undeva de cer,
unde timpul se supune zădărniciei până la ultima iluzie;
deasupra lor,
un gol urzit de ierni fără hotar...
Oamenii bârfesc adesea îngerii c-ar fi năluci risipitoare,
născute din umbre de apusuri reîncarnate,
dar ei au uitat demult înfățișarea paradisului pierdut
în murmurul ispitei,
au lăsat păgânii - nada florilor
în primăveri nedeslușite!...
Însă mai e vreme de renașterea acelor
ce se risipesc absurd sub cerul lor desculț,
purtând povara de noroi a stelelor ucise,
mai sunt atâtea vise nesupuse
și nepurtate în piept de către muritori;
Noi ne-am înălțat în visul cel din urmă,
purtând credința Celui Preamărit din multele ispite
și am aflat de crezul în Lumină,
izvorul de iubire nesecat, iubindu-ne atât de simplu și curat
cu mâinile întinse către semeni, că suntem anonimii trecători
prin glorii de cenușă...
Avem răgaz, iubito,
să m-adulmeci la colțul gurii tale,
de stingem răsărituri unul după altul,
dureros de trecător, dar toate împreună,
în sărutul plămădit din rai pentru umbre de țărână
ce rătăcesc în ceasuri,
de vreme disecate...
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista Actualitatea Literară USR Lugoj (decembrie 2012 (19 aprilie 2011)
Adăugat de Adi Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luceafăr drag
Este un dar ceresc și sfânt
Mare ești luceafăr blând
Inima ocean de stele
Har dai vieții pe Pământ
Alese gânduri peste vreme
Ideale, la Români ai dăruit.
Ei, prin truda lor de veacuri
Mărturie ți-au adus.
Iar tu-i ridicași prin versuri
Ne-ncetat mereu mai sus,
E un crez, ca o poruncă
Spre-nplinire-n acest veac
Ca-n urarea cea mai dulce
Universului tău, Luceafăr drag!
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeii cu inima curată
Darul e înțelepciune
Alinare și speranță.
Oriunde poți fi de față
Totul e trecut cu bine.
Iubești știința și natura,
Libertatea și măsura.
Inimii îndurerate
Ai să-i dai plante minunate!
Crezul cel trecut în faptă
Răgaz ai să-l împlinești.
Ai o inimă curată,
Curaj știi să dăruiești
Iar și iar din darul sfânt
Univers trăind în plantă
Necontenit treci în faptă.
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rar
Singur, singur, singur,
Într-un han, departe
Doarme și hangiul,
Străzile-s deșarte,
Singur, singur, singur
Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beție
Și s-asculți pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă
Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine
Și de-atâta vreme
Nu știe de mine
Nimeni, nimeni, nimeni
Tremur, tremur, tremur
Orice ironie
Vă rămâne vouă
Noaptea e târzie,
Tremur, tremur, tremur
Veșnic, veșnic, veșnic,
Rătăciri de-acuma
N-or să mă mai cheme
Peste vise bruma,
Veșnic, veșnic, veșnic
Singur, singur, singur,
Vreme de beție
I-auzi cum mai plouă,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Doar de iubire nu ne săturăm niciodată, doar ea este azima sfântă pe care vrem să ne-o înmulțească Domnul, doar izvorul ei este veșnic nesecat...!
citat din Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La vreme
La vreme, Domnul trimite înger de lumină
să-ți picure pe gene clipiri suave, dulci
când oboseala zilei și grija cea de mâine
întârzie odihna cu teamă de năluci.
La veme, Domnul trimite binecuvantate ploi,
peste ogorul negru o bură tremurândă.
La vreme e-o primavara în straie tot mai noi.
La vreme mieii zburdă și ciocârlia cântă.
Nu te teme de valurile vieții izbitoare,
în fiecare greu e-o pronie cerească,
când Tatăl Sfânt în mâna Sa te are,
nu-i vrabie să cadă, nu-i păr să se clintească.
La vreme, Domnul te scoate la liman,
când marea se răzbună și se frământă valul.
La vreme, se răcește și lava din vulcan,
se linistește marera și se arată malul.
De arde Cuvântul Său veșnicind iubire,
nu-i loc de-ngrijorare, nici cumpatul să-l pierzi.
Când Harul Sfânt dă gândului tărie,
de ziua cea de mâine să nu te-ngrijorezi.
De trimite Domnul pildă de-ntărire:
pasarea mănâncă, deși n-a semănat
Crinii se-mbracă în haine tot mai fine
E vremea să te bucuri
Ce dar minunat!
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul pasiunii
Lumina lui crea un joc de umbre
cu un efect ades hipnotizant,
purtându-te prin nori sau hăuri sumbre
în timpul vostru scurt și delirant.
Lumina ta se ascundea în umbră
și reflectai doar străluciri din jur,
acoperind alcătuirea sumbră
a unui suflet, parcă, imatur.
Cu vântul ce adie peste ape,
vin amintiri și-ai vrea să fi uitat
tot ce ți-a scurs izvorul de sub pleoape
când, dintre voi, iubirea a plecat.
Privești spre strălucire, frumusețe,
cu-aceeași sete care te-a atras
în jocul pasiunii îndrăznețe,
vremelnic încheiat prin "Bun rămas!"
Te fascinează jocul de lumină
și uiți, din nou, de umbre și abis,
ți-o amintești și-ai vrea să mai revină
iubirea ce-a plecat în lumi de vis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va veni cândva o vreme
Va veni cândva o vreme
Când cuvinte or să moară,
Când priviri or să blesteme
Și nimic n-o să ne doară.
Va veni o noapte lungă,
Plină de-ndoieli... și rece,
Clopote vor bate-n dungă,
Toți pe lânga noi vor trece.
Va veni cândva o vreme
Când pământul va fi piatră,
Când lumina... se va teme
De cenușa strânsă-n vatră.
Va veni... o clipa-n care
Plumbuitul întuneric,
Ne va arunca-n uitare
Și-ntr-un univers eteric.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigătul Buciumului
Ascultați: Buciumul sună,
Spre edili, de-o vreme bună.
Spre Dezrobirii-n sus, către voi,
Scăpați trotuarele de noroi!
epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului Florea Florescu, la lansarea volumului "Icoană de iubire"
Poză o vreme în ateu,
Dar s-a împăcat cu Dumnezeu
Și-i dăruie drept, mulțumire
Prima "icoană de iubire".
epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La vreme de seară...
La vreme de seară
Când berzele zboară
Primăvara e amară
Între incert și îndoială...
La vreme de seară
Când candela e goală
Pe ușa vieții se strecoară
Stropi invizibili de boală...
La vreme de seară
Când orbii încep să vadă
Nu mai ieșim noi afară,
Credința vor alții să dispară...
La vreme de seară
Când lumea-i bolnavă
Niciunde nu se mai simte
Dor de copii, dor de părinte...
La vreme de seară
Când sirenele țipă mereu
O lumânare stinsă-n ceară
E ruga ultimă spre Dumnezeu!...
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obosit de-atâta vreme
A văzut lumina zilei
cu optzeci de ani în urmă.
Azi, prizonier al milei,
glasul lui nu mai răsună.
Obosit de-atâta vreme
petrecută pe pământ,
De moarte el nu se teme,
cum nu se teme de vânt.
Un unghi drept este bătrânul,
orientat către pământ.
Caută cu ochii drumul
care-l duce spre mormânt.
Părăsind lumina vieții,
intră în altă lumină.
Lumina Eternității,
unde-i liniște deplină.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Mama mia...
Darul său în chip și faptă
A dat la fiu și fiică, care-l poartă
Răsplată binemeritată.
Mângâierea din privire
Acel dar nemărginit
Roua nopților senine
Inimă de infinit
Aici, la Deleni trăit!
Mai poartă încă cu sine
Eleganță și iubire
Dăruite lui Andrei
Ideal trăit în doi!
Ne-ncetat îi stă de veghe
Sufletul pereche.
Chipul său brăzdat de vreme
Hărăzit mai e să-ndemne
Inima de mamă nu se teme!
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecerea prin lumină
! cărarea înspre lumea ta
putea-o-voi a o urma?
știu: în ce parte-oi apuca,
de pașii Domnului voi da
și, dacă voi afla că sângeri,
mi-oi pierde urma printre îngeri,
ca-n Rai, eu duhul să-mi înec,
când trupu-mi prin lumină-mi trec...
știi bine la ce mă refer:
sunt râul care curge-n cer
și cred că,-n drumu-mi spre sființă,
timpu-i suiș spre pocăință!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urmări...
Privind spre trecut, prin lacrima unui vis de nemurire,
La poarta încătușată a inimii lovite cândva
De trăznetul viu, aprins dintr-o dulce sclipire...
Zăresc desprinsă din ceață umbra ta...
Și pașii tăi...urmându-mă prin negura tăcerii,
Aleargă spre ultimul val de iubire din trecut
Și rătăcind în noapte se lovesc de zidul durerii
...ce tu l-ai ridicat prin ultimul sărut!
poezie de Roxana Grigorescu
Adăugat de Roxana Grigorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de pe cer
Îți promit că ies la noapte, sus pe cer
Să caut luna, ce se ascunde-n nori
Și, dintre mii de aștri călători
O să ți-o aduc, golită de mister.
Din razele pe care le va geme
O să îți țes o scară fermecată
Pe care să te urci, frumoasă fată,
Spre alte înălțimi ce-or să te cheme
De va fi timp, pe-acolo prin înalt
Îți voi culege și un buchet de stele
Să înțelegi, uitându-te la ele,
Că ești de necuprins, că ești de neuitat
Din luna de pe cer, și stele, și comete
Luminei care ești o să-i aduc lumină
Și poate că atunci, firească și deplină,
Iubirea mea va ști o clipă să te-mbete
poezie de Constantin Cucu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ce faci tu? de-atâta vreme
N-am mai rătăcit prin crânguri,
N-a-ncercat să te mai cheme
Dorul ca să fim iar singuri?....
Haide, fii copil cuminte
N-aștepta să vin la tine
Să te fac cu rugăminte
Să pricepi ce este bine.
De-ai ști tu ce farmec dulce
E sub teiul singuratic!...
Vino, crângu-o să ne culce
Pe-al lui pat de flori, sălbatic.
Și-ochii tăi ca doi luceferi
Să-i lumine ca-n trecut.
Să te văd cum o să-i aperi,
Dacă-oi vrea să ți-i sărut.
Pe poteca înfundată
Iarba deasă să ne-ascunză
S-ascultam ca și-altădată
Freamatul duios de frunză.
Și privind cum de povară
Teiul floarea-ncepe-ați cerne
Să-nvățăm pe din afară
Cântul dragostei eterne.
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar