Sonet Cocktail
Alunecare din idee-n lucruri
Cădere din cuvinte-n dinți
Un cer de vară care-l scuturi
Și se preling trei sori fierbinți.
Și mă preling de dor și lene
De lenea de-a privi-n-afară
La ora când nevinovate stele
Curgând se-ntoarnă și-nconjoară,
În brîu țesut un microcosmos
Ca al ferigii univers.
Vers după vers și ochi cu os și rană
Din vers mai încropesc un vers:
Căci nu se poate să te scuturi
Nici de idei, de fapte sau de lucruri.
sonet de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Alt vers
Sub clopotele vechi zac verzi cianuri
poezie de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem într-un vers
Ca o ploaie de seară pe melcii rotunzi...
poezie de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un vers
Ațipit ca un flutur adast pe frunza de laur zdrobită.
poezie de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vers...
un vers ași scrie, suprematic
ca pana corbului de negru
cu rimele sunând flegmatic
cu ritmul răgușit de febră
un vers care să-mi fie pâine
un vers punînd pe pâine sare
un imn poemelor de mâine
zvîcninde-n triste capilare
un vers mai strict decât o simplă
dulcegărie lent rîmată
un glonte rătăcit prin tâmplă
și stors cu lacrima curată
un vers cutremurind și munții
un vers rostolind și mare
un vers cu brazde-n largul frunții
arate-n fugă de tractoare
un vers în care curcubee
să-mi fie punte să pot trece
peste pâraiele lactee
cu ape cristalin de rece
un vers care mereu să doară
un vers care-i mereu "iubește"
un vers care să nu mai moară
chiar dacă nimeni nu-l citește...
poezie de Iurie Osoianu (15 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminesciană
(Pentru Daniela O.)
Cu zîmbetul răsfrînt pe buza senzuală,
Iară privirea mîndră străluce în afară,
Împărtășim noi oare a sorții ironie,
Pentru că deși aproape, ne rupe pe vecie
Această tagmă-a lumii?
Eu simt că tu mă simți
Și iarăși, prin miracol, de vrei să fim cuminți,
Dar nu putem, olaltă va trebui să fim
Tu înger, iar eu demon, orice, dar să răzbim
Peste prejudecată, meschinul univers
Și nu mai pot de-atîta să încropesc un vers!
poezie de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți de vis
Ocolesc inimi cu spini
Și te rog să te inchini
Cerului rodind minuni
Gând curat si oameni buni
Penetrez cu o idee
Smulg a sufletului cheie
Văd iubiri nevinovate
Flori de măr fragede-n carte
Adunând vers după vers
Simt intregul univers
Cum vibrează in făclie
Nopți de vis si poezie.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prinos cuvântului
la 31 August - Ziua Limbii Române
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers,
un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă nuanță de vers,
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător
(mormanul de materie destinat purificării prin putrefacție).
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un univers,
un univers în care cuvântul se transformă-n lacrimă,
o lacrimă ruptă din nemărginire de univers.
mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost sufletului meu
în cuvânt
vers
lacrimă
Univers
... un univers în care
cuvintele ce se preling din ochi,
din suflet,
din trupul dezgolit,
le regăsesc în rostuirea cuvântului dintâi,
cuvântului nedefinit și nerostit
(de teama neputinței de-a silabisi cuvântul de-nceput, cuvântul de sfârșit)
când eu le căutam în întruparea celor morți din cei vii,
și-mi defineau durerea, durerea ascunsă printre semne mii-
în alte cuvinte ce le-au adus,
alte cuvinte care s-au spus,
alte cuvinte ce au răpus iubiri neîncepute,
de teama neputinței de-a iubi,
din preaplinul iubirilor trecute,
iubirilor tăcute și nerostite...
te caut cu neputință printre cuvinte.
poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Stelu Pop
Iubesc, în vers, cuvintele nescrise...
Iubesc, în vers, cuvântul de acasă...
Fără miros de aulă și dex-uri,
Mai simplu și mai plin de ințelesuri,
Și românesc... e limba mea frumoasâ.
Iubesc, în vers, cuvântul fără pată,
Mai plin de cumințenia din gânduri.
Sărac, dar mândru, așezat în rânduri
Și demn de-a fi citit... și de răsplată.
Iubesc, în vers, și rima și măsura
Ca singur sens... prin care poezia
Se leagă, precum floarea și câmpia
Sau opera-n tandem cu uvertura.
Iubesc, în vers, cuvintele nescrise,
Ce rătăcesc adesea printre rânduri.
Iubesc, în vers, tăcerile din gânduri
Și lumea lor... de patimă și vise.
În vers, e harul care ne dezbracă
De tot ce gândul nu mai poate ține,
De tot ce-n suflet, fie rău sau bine,
S-a săturat, de-atâta dor, să tacă.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
distih de David Boia (15 noiembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc...
Pentru că-ntregul univers
s-a străduit să mă ajute
să te găsesc...
înfloritoare vers cu vers...
poezie de Vasile Zamolxeanu (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Yin și Yang
Din postură de chinez
Am încercat să meditez
Fără să denaturez
În ceea ce privește yang
După lucire după rang
E fărâmă din big bang
Referitor la acel yin
Nu pare a fi divin
De aceea mă abțin
Numai prinse tandem
Yin și Yang fac un sistem
Cu alură de totem.
Formează un univers
Prin metoda vers cu vers
Nici pervers nici pe invers.
poezie de David Boia (10 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima poezie cu vers alb
Cei trei magi au fost poeți.
Căutând o rimă nouă,
Cu picioare de scaieți
Colindau desculța rouă.
Sângerând pe cer, lumina
Unei stele i-a purtat
La Cel ce ne poartă vina,
Rămânând nevinovat.
Și-au rămas cu El să scrie,
După care-n dar i-au dat
Prima lumii poezie
Cu vers alb, imaculat.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să pui cuvinte-n vers...
Să pui cuvinte-n vers și versu-n poezie
E-n primul rând un har; ș-apoi, o datorie.
Respectă-ți însă harul, că l-ai primit cu rost,
Înșiră doar esența, nu scrie mult și prost!
Apleacă-te, poete, asupra de cuvânt,
Ascultă-l cu răbdare, respectă-l că e sfânt.
Nu așeza alături și ură, și dreptate,
Niciunul nu mai are aceeași greutate.
Cuvantu-acesta simplu își are rostul lui,
Nu stă supus orbește, oriunde și oricui.
El poate fi pământul pe care să pășești
Sau poate fi durerea ce vrei să-mpărtășești.
De-ar fi trăit acum, când am pășit și-n cer,
Cam câte Iliade ne-ar mai fi scris Homer?
Ori bunul Eminescu de mai trăia o vreme,
Aveam istorii scrise în stihuri și poeme.
Azi mulți ne vrem poeți cu har și fără har,
Ne punem timpu'-n vers, dar versu' e-n zadar.
Nimic nu se mai leagă, puțin are-nțeles,
Și carte după carte... o facem mult prea des.
Atâtea versuri curg, sau șiruri de cuvinte
Și nu găsești prin ele un strop de-nvățăminte.
Sau cum spunea poetul: prea multe-s cu tipic,
Nu sună nici din coadă... și nici nu spun nimic!
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turist prin Univers
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj
i-am găsit necazului factorul divers
azi mă ascund de el într-un miraj.
mă apropii de stele din vast Univers
mi-au creat pe inima sublim tatuaj
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.
am să mă lupt cu demonul pervers
să-mi lase cerul liber la partaj
să fiu un curcubeu eu am convers
să bucur îngerii din anturaj.
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie întreruptă
Va fi cândva un ultim vers,
O poezie întreruptă,
-O viață, ca o creangă frântă-
Într-un sfâșietor demers.
O amintire de neșters,
Șoaptă pe buza mea răsfrântă,
Va fi cândva un ultim vers,
O poezie întreruptă.
La ani lumină-n Univers
De toată dragostea înfrântă
Voi fi numai un nume șters
Din Sfânta Carte-a Vieții strâmtă.
Va fi cândva un ultim vers.
rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destinul... unui vers...
Versuri scrise la lumina lunii
se pierd în negura strălucirilor de-o clipă...
ale lumii...
Idei dezbrăcate de sens
se-nghesuie-ntr-un vers...
Respiră timpul regăsit, într-o dugheană,
și-alunecă din penița ce-nchide o geană...
Reconstruiesc utopica răzvrătire a unui gând
ce vrea să zboare spre un univers plăpând...
al vremii...
poezie de Viviana Milivoievici (2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!
- vers
- Vers. Bujorul unui gând de dragoste.
definiție aforistică de Elena Malec
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Poezia izvorăște din suflet, curge ca un gând și se transpune vers cu vers.
aforism de David Boia (13 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet hoinar
O, Doamne, cît am risipit
Pentru-a-ntregi a mea aură
Și timpul l-am întors clepsidr
Iar sîngele l-am stăvilit în gură.
Să-mi scotocești Doamne aorta
Pentr-a găsi întreagă a mea caznă
Dar subiectiv se mai întorc cocorii
Cu-aripa de cenușă spre o vastă
Întindere de cețuri răzlețite...
Mai mult am vrut să spun, dar cum
Cînd pe cîmpia foii de hîrtie
S-a-mprăștiat cerneala ca un fum?
Dar chiar mai trebuie un vers...
Șontîc, șontîc prin univers!
sonet de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vers
din depărtări cuprinse-n plase fine
de dor, melancolie și tristeți
cu tot ce am mai sfânt mă duc la tine
și ce nu am. Și când întreg. Și când bucăți...
dar fără vreme. Nepăsarea în surdină
de cele trei dimensiuni a dezlipit-o dur
ca să rămâi o floare citadină
îndrăgostită într-un simplu trubadur
la orizont palpită aurore boreale
în suflet-ploi de stele se agită
tu cauți pentru mine alte areale
eu scriu un vers. În care ești iubită...
poezie de Iurie Osoianu (3 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!