Toamnă

Cum stepa e bogată la ore purpurii,
Când fagurii din cer întorn luceferii!

Ce lungi ninsori de îngeri printre păduri de-arin!
Şi ce chemări suave veneau din schit vecin!

Venea, mugind, o turmă de boi cu ochi albaştri
Mânată de un strigăt dinspre băieţi poznaşi.

Şi pulberea se sparge în valuri cenuşii
Plină d-efluvii calde ieşite dintre vii.

Iar pe singurătăţi tăcerea s-a prelins:
Şi Silfe au cules parfum de clopot stins.

Câtă melancolie! Octombre se-arăta!
Watteau! cât te-am iubit, Autran, şi tu Millevoye!

poezie de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am cules

Te-am cules din flori... iubire,
Într-o seară fermecată,
Dinspre margini de uimire
Fără gard... şi fără poartă.

Te-am cules din clipa rece,
Şi din frunza de trifoi,
Când stau fluturii să plece
Şi când sânii-ţi-erau goi.

Te-am cules târziu... din vise,
Tainică şi zâmbitoare,
Sau din gânduri interzise,
Calde... ca o sărutare.

Te-am cules dintr-o poveste,
Ca un prinţ rătăcitor,
Dintre astrele celeste
Pitulate dup-un nor.

Te-am cules... dinspre lumină,
Şi din candela sfinţită,
Când luceferi stau să vină
Şi când luna-i... părăsită.

Te-am cules din depărtare
Şi din aşteptări adânci,
Dintr-un val pierdut de mare,
Trist, încolăcit pe stânci.

Te-am cules... ştiu asta bine,
Din parfum de trandafiri,
Din smaralde şi rubine,
Din speranţe... şi-mpliniri.

Te-am cules din veşnicie,
Dintre doruri şi tăceri,
Din extaz, din agonie,
Din durere sau plăceri.

poezie de Constantin Triţă din Trubadur prin dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călugărul din vechiul schit

Călugărul din vechiul schit,
O zi la el m-a găzduit,
Şi de-ale lumii mi-a vorbit,
Şi de amar şi de iubit.

Când am plecat l-am întrebat,
Ce dor ascuns te-a îndemnat,
Să-ţi cauţi loc printre sihaştri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaştri.

Călugarul din vechiul schit,
De-un dor ascuns a-nebunit,
Şi atunci prietenii lui buni,
L-au dus la casa de nebuni.

L-am revăzut, l-am întrebat,
Printre nebuni ce-ai căutat,
Eu te ştiam printre sihaştri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaştri.

Călugărul din vechiul schit,
De acelaşi dor a şi murit,
Iar la mormânt printre sihaştri,
Plângeau amar doi ochi albaştri.

cântec, versuri de Traian Demetrescu
Adăugat de Mihai Ţigăreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te-am iubit

Când te-am iubit era atâta toamnă,
Iar păru-ţi mirosea a mere coapte,
Îţi respiram în ziua aceea, doamnă,
Sărutul cald intersectat cu şoapte.

Când te-am iubit era atâta toamnă,
Stele cădeau în tainice priviri,
Îţi mângâiam în ziua aceea, doamnă,
Cordul trezit de valuri şi simţiri.

Când te-am iubit era atâta toamnă,
Din noi plecau pierdute trenuri,
Plângeau în ziua aceea, doamnă,
Îmbrăţişări ieşite printre sternuri.

Când te-am iubit era atâta toamnă
Şi-n gândul meu deschide-voi o nişă,
Să-nmormântez în ziua asta, doamnă,
Iubirea toamnei noastre... interzisă.

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călugărul

Călugărul din vechiul schit
O zi la el ne-a găzduit
Şi de-ale lumii mi-a vorbit
Iar cînd să plec, l-am întrebat:
"Ce soartă rea te-a îndrumat
Să caţi un loc printre sihaştrii?"
El mi-a răspuns: "Doi ochi albaştri!"

Călugarul din vechiul schit
De-un dor ascuns a-nebunit,
Atunci tovarăşii lui buni
Într-un ospiciu l-au lăsat.
L-am revăzut, l-am întrebat:
"Ce te-a adus printre nebuni?
Eu te ştiam printre sihaştri"
El mi-a răspuns: "Doi ochi albaştri!"

poezie celebră de Traian Demetrescu din Aquarele (1896)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăte adânci

genele tale calde, lungi chemări
sunt aripi ce aşteaptă depărtarea
o zare albastră văd ochii tăi
când păsările strigă-nsingurarea

coapsele tale, freamăte adânci
ascund tăcerea când pe ape treci
o şoaptă mai răzbate dintre stânci
când zorii ne destramă-n spade reci

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te-am iubit

Eu te-am iubit şi poate că iubirea
În suflet încă nu s-a stins de tot,
Dar nici nelinişte şi nici tristeţe
Ea nu îţi va mai da, aşa socot.
Fără cuvinte te-am iubit, fără nădejde,
De gelozie, de sfială chinuit.
Dea Domnul să mai fii cândva iubit
Aşa adânc, aşa gingaş cum te-am iubit.

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am iubit de tânăr

Te-am iubit de tânăr, mai eram imberb,
Luam luna în coarne ca un pui de cerb,
Aiuram pe stradă şi visam frumos:
Că te ţin de mâna şi mergem pe jos.

Că foşneşte frunza când îţi pun în păr
Flori de iasomie, ramură de măr,
Chiar şi ploaia dulce presărată rece
Cu o fericire grea vrea să mă-nece.

Dulcea ta făptură îmi plăcea nespus,
Nici nu mai ţin minte dacă ţi-oi fi spus,
Şi când ţi-am prins sânul m-am înfiorat,
Era mic şi dulce şi m-a îmbătat.

Altădată, Tina, te-am văzut pe stradă,
Îngeri de zăpadă veneau să te vadă…
Te-am iubit de tânăr, mai eram imberb,
Luam luna în coarne ca un pui de cerb.

poezie de Ioan Lilă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pierdut

Te-am pierdut la
Malurile mării,
Printre valuri pustiite de dor.
Te-am pierdut
Printre visele toate
Bătute de vânturi,
Găsite printre stânci
Dezgolite-n vâltori.
Te-aştept de-atunci,
Aştept trecerea verii
Să-mi răcoresc
Tot cerul de iubire,
Chiar dacă tu şi valul
V-albăstriţi speranţele
Ce ţipă dinspre ceruri.
E noapte iar
În gânduri adormite,
E luna răsărită din nisipuri.
Un pescăruş
Trezeşte-n mine teama,
Că te-am pierdut de tot
Şi lumea-i de aramă.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh, n-aţi ghicit, nu se-ntâlneau!

Duminica, pe înserat,
Veneau la chipeşul bărbat,
Doi ochi albaştri, doi căprui
Şi-n urma lor, doi ochi verzui.

Oh, n-aţi ghicit, nu se-ntâlneau!
Pe rând soseau şi-i povesteau,
Că le-a fost dragostea dintâi,
Că fără el n-au căpătâi...

Vreun tâlc acum aţi priceput?!
Din vară se-nturnase-n lut
Şi-n cimitirul dinspre plopi,
Îl plâng şi alţi doi ochi miopi.

Morminte de-ar putea vorbi,
Ar spune fără a cobi:
Pe-aleea dintre doi stejari,
Îl plâng amarnic doi ochi mari.

În zori, nevasta cu ochi plânşi,
Ridică trandafirii strânşi
Şi îi azvârle prin zăvoi,
Cu ochii trişti, străini şi goi.

poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul nostru...

Eu te-am ţinut cu lacrima în pumni
Şi te-am sărutat mereu până
În captivitatea acestei lumi
Sărutul nostru a fost pradă/ şi pândă!

Eu te-am ţinut în braţe noapte de noapte
Şi te-am îmblânzit fior după fior;
Am avut nevoie de atâta singurătate
Încât şi stelele au murit de propriul dor!

Eu te-am iubit dincolo de semeni
Şi te-am mărturisit în fiecare crez;
Am gândit că tu o să-mi semeni
Cu nesfârşirea viselor în care-nviezi!

Eu te-am iubit în toate şi în tot
Printre capcane de iluzii şi abisuri certe;
Eu te-am iubit atunci când mai pot
Să te sărut pe-ascuns; şi, Domnul să ne ierte!

Sărutul nostru arde-n crizanteme
Şi în petale de îngeri şi de fum;
Fii fericită – de azi, îmi vei spune;
Suntem rouă-n rugăciune, orişicum...

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopot la sânul mamei

Ca un clopot de gâtul unei oi
Aşa atârnam eu de sânul sfânt
Al mamei mele, în al doilea război
Cînd s-a petrecut împrăştierea românilor pe pământ.

Ca un clopot de gâtul unei oi
Şi mama mă ţinea să nu pre cuvânt,
Căci veneau armatele străine peste noi
Să ne ia popor, să ne ia ţară, să ne ia pământ.
................
Ca un clopot băteam într-o tragică turmă
Ce-am aflat şi ce-am plâns mă ajunge din urmă.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem scris pe şină

După ce ai plecat am şezut şi am plâns
Între şine de tren ce prin mine treceau,
Călători cenuşii cu dispreţ mă priveau,
Ceru-ntreg în apus, îmi părea cupru-ncins.

Îngeri albi, impiegaţi, defilau permanent,
Cineva anunţa un alt tren peste-un veac,
Între şine de tren muribund fără leac
De ai tăi ochi căprui mă simţeam dependent.

Călători cenuşii mă priveau cu ochi goi,
Printre lacrimi păreau obosite năluci,
Lumea-ntreagă era o pădure de cruci
Intersecţii punând între noi amândoi.

Navetist fără loc între Iad si Eden
Încă stau şi aştept pe o bancă de jar
Să te-ntorci cu-n rapid, ori să vin cu-n marfar,
Mituind, îngeri albi printre şine de tren...

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de leagăn

Cineva plânge-n tăcerea
Tristă-a nopţilor de-april;
Cineva plânge langoarea
Lungă-a propriului exil.
Cineva plânge-n neştire
E-al meu suflet, a mea fire...

poezie de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa (nu e aşa cum pare)

Prin creneluri de hârtie
Vezi oraşul în albastru
Fermecat de-a ta magie
Tu, copil de Zoroastru!

Printre valuri azurii
Vezi creneluri de hârtie
În silentio stampa vii
Dintr-un timp ce nu se ştie.

Printre norii cenuşii
Vezi şi valuri azurii
Şi creneluri de hârtie
Fulgii or să cadă mii
Peste chipuri argintii
Îngerii s-or face îngeri!

poezie de Ionuţ Daniel Gudula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am iubit, te voi iubi mereu

Te-am iubit când erai floare de mai,
Când erai cireaşa pe ramul din rai,
Te-am iubit şi când bruma-nstelată
Pe chipul tău se aşeza brodată.

Şi te iubesc, eu jur că te iubesc,
Cu bune şi cu rele, cu tot ce-i omenesc,
Poate şi printre aştri te voi iubi mereu
Pe-o cruce care duce în sân la Dumnezeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Constantin Noica (in memoriam)

Mă simt în scrisul meu ca într-o
chilie
cuvintele ascultă toaca bătând
se strâng şi se-adună în şir de metanii
ce urcă din vale, domol, către schit.
Morminte şi flori
ici, colo o cruce
un strigăt-ecou
că urlă cuvintele-n turmă
o haită sălbatecă-lupi!
Să sfâşie tăcerea
de carne şi sânge
ce ninge cu îngeri
icoane, martiri
şi sfinţi pe statui.

poezie de Constantin St. Dogaru din Contantin Noica în amintirile şi mărturisirile unui preot ortodox (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te-am iubit

... eu te-am iubit, amanta mea lascivă
aşa cum niciodată n-am iubit
şi azi la Iaşi, la sfânta Paraschivă
rog îndurare c-am păcătuit...

eu te-am iubit, amanta mea zglobie
copilă dragă sufletului meu
şi dacă a iubi e blasfemie
ce e atunci credinţa-n Dumnezeu?!!

eu te-am iubit, amanta mea-ntelegătoare
cu păr bălai şi ochi verzui, de vis
zâmbind acelor declaraţii sfidătoare
-că nu mai plec, că gata, m-am decis...

eu te-am iubit amanta mea târzie
simţind că sunt şi eu iubit
ştiam că nu-mi vei fi nicicând soţie
că îmi vei fi - să mint am îndrăznit

... eu te-am iubit, amanta mea lascivă
aşa cum niciodată n-am iubit
şi azi la Iaşi, la sfânta Paraschivă
rog îndurare c-am păcătuit...

poezie de Iurie Osoianu (25 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi albaştri am iubit

Doi ochi albaştri am iubit,
Atât de mult îndrăgostit,
Dar am uitat răpit de ei,
Dacă au fost chiar ochii tăi?
Dacă au fost chiar ochii tăi?

Acum îi caut tot mai mult,
Căci mi-au plăcut atât de mult,
Atât de grav rănit de ei,
Azi i-ai ascuns de ochii mei...
Azi i-ai ascuns de ochii mei...

Doi ochi albaştri am iubit,
Dar oarecum mă simt silit,
Să spun abia de îndrăznesc:
Căci astăzi încă le iubesc!..
Căci astăzi încă le iubesc!..

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am iubit în tăcere

Te-am iubit,
pentru că erai cel mai înalt,
puternic şi mândru
dintre toţi copacii.
Primeai lumina orbitoare
a răsăritului, rogvaivul văzduhului
descătuşat şi liber.
Te-am iubit,
pentru că păsările albe
se înălţau spre nesfârşirea albastră,
culegeau stele argintii,
te împodobeau cu lumină,
străluceai în nopţile întunecate,
stând la taifas cu luna.
Te-am iubit,
pentru că te-ai aplecat sfios,
mi-ai adunat lacrimile,
le-ai aşezat printre frunzele
risipite pe ramuri,
transformându-le în vise,
răsfrânte în rădăcinile tale.
Atunci m-am agaţat
de trunchiul tău,
m-ai îmbrăţişat timid,
ai scuturat stele peste mine
şi am simţit că plutesc.
Totul încremenise.
Te-am iubit în tăcere!

poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi...

Te-am iubit când te-am văzut, tu, ghiocel,
Când am văzut că eşti a raiului cercel,
Şi te-am iubit când pasul tău prin lume
Primea bineţe de la viaţa şi renume...

Şi te iubesc şi jur că te respect
Cu tot ce-i omenesc, indiferent de-aspect
Şi printre aştrii cu tot ce-i bun şi rău
Pe-o cale care duce pân' la Zamolxe, zău!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!