Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marin Moscu

Coborârea în albastru

Aripi de abur
Urcă spre cer,
Piei de balaur
Pier în mister.

Toamna adâncă
Trece-nainte
Crez și poruncă
Spre clipele sfinte.

Florile noastre
Cu brațe ciuntite
Coboară-n albastre
Uitate cuvinte!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Citate similare

Marin Moscu

Plouă dinspre pământ spre cer

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai țesut cu inima cuvinte într-o carte.

Ai șlefuit din nuferi culoare și lumină,
Ai șlefuit din stele crucea ta divină,
Ai venit cu mărul și floarea vorbitoare
Să-mi dăruiești sărutul, simbol de neuitare.

Mi-ai schimbat credința în vise și plăceri,
Ai rămas în mine cu stelele și-mi ceri
Să-mi altoiești în vreme versul tău prin vers
Chiar dacă-n toamna vieții plouă-atât de des.

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai țesut cu inima cuvinte într-o carte!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Stelele care nu pier

Năvălește toamna-n ceruri,
Ploi rotunde se abat
Când zorește sus, în zare,
Vântul peste vârf de brad.

Suflete-n adunătură
Curăță crengi impregnate
De rugina adunată
Peste rugăciuni în sate.

Piatra prinde promoroacă
Peste lumânarea ei,
Semnele adună-n mine
Greieri negri mititei.

Vor cânta în toamna-n care
Eu voi năvăli spre cer
Lăsând tinei doar lumina
Stelelor care nu pier.

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

"Liftul spre cer"...

"Liftul spre cer",
Al cărui proprietar
Este poetul Marin Ifrim
Are o mie de etaje.

La parter
Sunt cuvintele poetului
În gura oamenilor de rând.

La etajul 1
Sunt cuvintele "prietenilor"
În piele și oase.

La al miilea etaj
Sunt cuvintele politicienilor,
Cu toate partidele lor,
Înșirate
La linsul tălpilor
Icoanei
Lui Dumnezeu...

Sfântul Petru se scârbește
De umilința lor
Și hotărăște
Să-i elibereze
Din robia înaltului.

La un semn
Etajul 1000
Se clatină
Sub gravitația goliciunii
Și pe Bulevardul Manifestanților
Curg particule infecte
Aprinzând steagul puterii.

La parter
Murmură cuvintele poetului
În timp ce manifestanții
Urcă pe întuneric
Scara stricată!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Măiestria clipelor noastre

Pământul mângâie tangentele timpului
Cu aripi de albi porumbei,
Oamenii curbează orizontul înaltului
În parfumul florilor de tei.

Poetul îndeamnă Floarea Albastră
Să vină la lacul împodobit cu stele,
Scriu cu sânge pe cerul iubirii
Punând în clepsidre nisip și pietricele.

Pământul mângâie, universul încântă
Sferele invizibile, albastre,
Muzica printre aripi de albi porumbei
Înalță măiestria clipelor noastre!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Crez

Poezia îmi cade în brațe
Și-mi cere-mpăcare:
Metafore-lacrimi,
Sărut-epitet.
Cum poate Gioconda să fie
Pictată în versuri
Pe inima vastă
A unui poet?

poezie de din Gioconda din versuri (2000)
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Amintiri în surdină

Am avut și mai am încă
Inima-n aprinse stele
Și iubirea, ca poruncă,
Pășind tainic printre ele...

Tu-mi apari zâmbind în cale,
Mă descânți cu flori albastre
Culese din deal, din vale,
Unde-s dorurile noastre...

Multe flori vor fi, coroană,
Peste trecerea deplină,
Vântul va spori în iarnă
Amintirile-n surdină!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Universul Pitic

Universul Pitic se rotește-n celulele noastre,
Sângele-i oceanul în care se scaldă,
Gândurile sunt stele de suflet albastre
Ieșite din neuronii în formă de glastră.

Când fluturii bat din aripi în mișcare vioaie,
Universul se trezește în pragul iubirii,
Aleargă-n spațiul infinit, electrizant îndoaie
Norul lui Oort și-l toarnă în cupele-nnoirii.

Fericirea mi s-așază la piept și s-aprinde
Când tu-ți speli sufletul în sângele meu,
Fulgerul gândului zâmbind mă surprinde,
Te ridic în brațe, te duc spre Dumnezeu.

Universul Pitic intră-n implozii fascinante,
Se așază în lumânare sub crucea veghetoare,
Visul seducerii, patul nupțial îl asaltă, îl împarte,
Lăsând fluturii liberi, peste noi să zboare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Radu

Cuvinte

Se aștern troiene-n Cer,
de cuvinte vii, frumoase,
îmbrăcate în mister
și cu foșnet de mătase.

Le-au primit poeții-n dar
din steluțe ne-ncepute,
binecuvântați cu har,
nins în templele lor mute.

Vieți au bucurat cu ele,
semeni prinși în amintire
de păduri cu filomele
și torente de IUBIRE.

Șoapte tandre-au strecurat
în bobițele de rouă,
dar îngerii le-au furat,
le-au ascuns în Luna Nouă.

Se-odihnesc cuvintele
printre astrele albastre...
Își schimbă veșmintele,
povestind visele noastre...

Și, a doua zi, în zori,
iar coboară-n călimară,
dăruind lumii fiori,
prin poeti... a câta oară?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Șuta

aripi de înger -
un suflet urcă spre cer
eternitate

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Toamna toacă frunzele cu foarfeca amintirii

Păsările au zguduit zarea pentru a face plajă
Unde soarele învață să doarmă cu fața spre noi.
Toamna toacă frunzele cu foarfeca amintirii
Peste suflete sfinte, peste crucile puse-n noroi.

Tata râde-n adânc, mă-ntreabă dacă Unirea-i făcută,
Dacă nopțile sunt luminate de chelia lunii.
O cârtiță sătulă de ierburi, acoperite de tristețe,
Îi face galerii pe coasta unde au rădăcină prunii.

Troița numără lacrimile adânci și uscate,
Crucea îi șterge nasul plimbat prin uitate cimitire.
Tata mă întreabă dacă pe 1 Decembrie
Pot să-i aduc o cocardă tricoloră ca amintire.

Aprind o lumânare, o așez pe tăișul de coasă,
Să văd pasărea nopții care se ouă în lacrimi, acasă!

sonet de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Fulgi de nervuri

Simplitatea
Are nervuri
Interesante:
Jurăminte,
Creație,
Credință...

Împovărarea
Susține clipele
Imaginației noastre
Care fumegă
În destinații.

Instinctul
Este endemic,
Scheletul tristeții
Doboară
Părți din infinit
Spre lumânarea
Care șterge
Propria lumină
Infinitezimală...

Suntem fulgi
De nervuri
Nedeslușite!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Plăceri de vis

Două aripi au prins inima ta
În florilegiul plăcerilor de vis,
Ai încercat profund, cu mine,
Să zburăm sub cer deschis.

Planăm așa spre munți și văi,
Peste mări cu valuri înspumate,
În zborul larg tu ești, erai,
Raiul profund cu stele coapte.

Gustam cu ochii fluturând
Clipa ce-aduce viitorul,
Tu mă hrănești cu noul vis,
Sub aripi eu îți zidesc zborul.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Urnire

Apocaliptic vița de vie îmi intră în casă,
Se-ntinde în suflet, s-așează la masă,
ÎMI BEA SÂNGELE ȘI-I BEAU LICOAREA –
Străbunul din oale îmi soarbe răbdarea.

Tu, înger, cu aripi de piatră și lut,
Magistru-n lumina din ochiul pierdut,
Mai spune-mi de clipa adâncă, brăzdată,
Cu plete de vie, cu sânge de fată.

Alunec în mine prin calul troian,
Albirea cu brumă devine noian
Și-n ruga adâncă, în clipele noi,
Sunt lacrima viei depusă-n butoi.

Timpul mă fură, fărâme de vis -
Privesc orizontul de semne cuprins,
Mirificul zbor prin clipe trăiesc,
Pun statorniciei aripi s-o urnesc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Ne odihnim o clipă pe o rază

Cai din pietre albastre cu aripi
Sparg doru-n copite pe loc,
Pe-obsesia timpului dorm
Cu arme de sânge și foc.

Iarna respiră-n petale de flori,
Flăcări de rouă usucă pământul,
Inima ta m-a legat de vecia
Iubirii ce-nvăluie vântul.

Scriu pe-o hârtie-amintiri
Despre calul din pietre albastre,
În pielea lui îngerii dorm
Împreună cu gândurile noastre.

Nu obosesc s-adun de pe câmp
Stele de spice ascunse în vis,
Din mană renasc pentru tine
Intrând în Raiul de lanțuri cuprins.

O mână întinsă robește cuprinsul
Armelor de sânge strânse-n cojoc,
Tu îmi dai din timp felii de pâine
Suprapuse-n săruturi de foc.

Ne odihnim o clipă pe o rază
Pusă între ramurile înfipte-n cer,
Un stol de fluturi zboară în stomac
Descuind al inimii mister.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Sângele iubirii cu mii de rădăcini

Iubirea mea, credința, prinde rădăcini
Între două mere râvnite de vecini,
Urcă peste dealuri, curge în furtuni,
O sorb cu plăcere din adânci fântâni.

Urme lungi de umbre se-ntind către apus,
În brațe infinitul ne poartă spre Iisus,
Netezim răspunsul și așteptarea noastră
Că-ntr-o zi vom trece în viața cea albastră.

Până atuncea punem spice la cingători,
Copii-i înălțăm spre soare deseori
Și visăm la mărul râvnit și de vecini
Prin sângele iubirii cu mii de rădăcini!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Plaiul necosit

Urcând pe plaiul încă necosit
am regăsit minunea căutată,
fânețele cu chip împodobit
în florile știute de-altădată.
Din fiecare crește un mister,
corolele adună stropi de aur,
ridică peste vreme către cer
mirajele din miticul tezaur.

Cu vraja trasă din adâncul lor
mă rătăcesc prin clipele uitate,
la marginile rupte dintr-un dor
în inimi de păduri întunecate.
Potecile cu doruri ne duceau
spre tainele crescute din iubire
în clipele în care se-adunau
îmbrățișări venite în neștire.

De mă întind în iarba de pe plai,
în amintiri te văd ca altădată,
dar te ridici din locu-n care stai
pe-o aripă de toamnă-ntârziată.
Rămas pe deal, cu sufletul rănit,
și gândurile strânse în tăcere,
aud un vânt de toamnă rătăcit
ducând cu el regrete pasagere.

poezie de din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Aripi de fluturi

Cu aripi de fluturi
Leg sufletul meu
Pentru a călători
Spre steaua ce răsare
Pe valurile argintate
Ale apei ce curge în deșert.

Apoi, mulțumit de închipuire
Număr literele numelui tău
Și ca-ntru-n joc
Îmi spun: "iese din valuri!"
Răsăritu-i în inima mea.
Aripi de fluturi se întind
Peste marea care
ÎNCEPE CU TINE.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uitați-vă la cer

Uitați-vă la cer

Uitați-vă la cer, priviți mai sus de soare;
Viața-i un mister de zbateri trecătoare,
Închise într-un ungher, să nu poată să zboare,
Valori ce zilnic pier spre-a fi nemuritoare...

Uitați-vă la cer, priviți mai sus de soare;
Sub soare toate pier, sunt toate pieritoare,
Închisentr-un mister de zbateri trecătoare,
Sumând într-un ungher, valori nemuritoare...

Uitați-vă la cer, priviți mai sus de soare:
Al duhului ungher, vă fie-n sărbătoare
Și-atunci când toate pier, în lumea trecătoare,
Gătiți veți fi-n mister, de slăvi nemuritoare.

Uitați-vă la cer, priviți mai sus de soare,
La lucruri ce nu pier; valori nemuritoare
Ce inima vă cer, s-o umple de splendoare!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Cernutul de stele

Unii șlefuiesc stele în singurătatea lor,
Cerul le întinde aripi pentru lungul zbor,
Viața cu săruturi îi primește-n larg
Unde orizontul e-n ochii celui drag.

Fără griji sunt, Doamne, doar o clipă,
Cât iubirea lor, e sub a Ta aripă,
Doresc tristețea să fie-ngenuncheată,
Să fie arsă pe-o nedefinită roată.

Să explodeze în marea lor iubire,
Săruturi, strânsu-n brațe, multa fericire,
Iar la despărțire, în dureros mister,
Să cearnă împreună stelele din cer!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Beatitudini

Am pus încuietori la inimă,
Nimeni să nu-mi fure fericirea,
Ție ți-am dat cheița de rezervă
Să verifici, curioasă, tăinuirea.

Nu prididesc că și tu te înfrupți
Din dorul și iubirile albastre,
Că avem în față un lung drum
Brăzdat de cerul liniștirii noastre.

Pe trotuarul ce duce spre rai
Inima căzut-a în genunchi,
Ai descuiat-o și ai pus în ea
Flori de stea cu fluturi și lăptuci.

Păcatele se lasă-mbrobodite
În răsare soare și peste apus,
Nu uita, pentru beatitudini,
Încuietori în inimă am pus.

E scumpă zbaterea de aripi,
Fluturii sunt propriul căpătâi,
Măreția dragostei în zbor,
Ai fost tu, iubirea mea, dintâi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook