Deasupra râului de ciocolată se ridica o ceață deasă, ca un abur, iar din acest abur apăru deodată cea mai minunată barcă, de culoare roz. Arăta ca o corabie vikingă, cu prova și pupa înălțate grațios.
Roald Dahl în Charlie și fabrica de ciocolată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Văzând cum pătrund întunericul nopții, deodată i s-a părut că razele lunii o rănesc.
citat din Roald Dahl
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De pe creasta unui deal se vedea o vale minunată, străbătută de un râu de culoare maronie. De o parte și de alta, pajiști verzi. Pe la jumătatea cursului se putea vedea o cascadă impresionantă o stâncă înaltă, din vârful căreia râul curgea învolburat, într-o perdea solidă, pentru ca apoi să se prăbușească zgomotos într-un vârtej clocotit de spumă.
Roald Dahl în Charlie și fabrica de ciocolată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surâsul Hiroshimei
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă
Nu mai cunoaștem drumul către casă
Suntem ușori și ceața e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde s-ascunde drumul?
Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare.
Unde-i cărarea, doamna-nvățătoare?
Sub talpă n-avem nici un drum, plutim
Vai, unde-i casa? cum să nimerim?
Și suntem goi, și ne cuprinde teama.
Unde e tata?
Unde este mama?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
Ce ceață deasă, vai ce ceață mare,
Oh, azvârliți-ne, voi, o cărare.
Nu mai cunoaștem drumul către casă
și ceața este deasă, deasă, deasă.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corul copiilor uciși
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă...
Nu mai cunoaștem drumul către casă.
Sîntem ușori, și ceața e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul?
Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare!
Unde-i cărarea, doamnă-nvățătoare?
Sub talpă n-avem nici un drum... plutim...
Vai! Unde-i casa? cum să nimerim?
Și sîntem goi, și ne cuprinde teama.
Unde e tata? Unde este mama?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare,
Oh, azvîrliți-ne, voi, o cărare!
Nu mai cunoaștem drumul către casă,
Și ceața este deasă... deasă... deasă...
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Remorchere portuare
Cu aerul lor impertinent și-un scurt sonor salut,
Cu pupa ofertantă și marinari puțini la bord,
Țopăie-nclinate pe val, sub copastii, la prova
Și remorchează vapoarele imense-n port.
Ele luptă cu mareea înverșunată care se-nfige
Pe sub poduri și canale, plecând și revenind;
Și fentează marea mânioasă care-atrage înalta
Navă spre coastă și spre mereu flămândul grind.
Ele schiază-n rada biciuită de lapoviță-amarnic
Cu balustrăzile albite de valuri și de vifor;
Își croiesc drum pe șenalele-nghețate bocnă
Cu parâmele întinse vibrând la pupa lor.
Țintesc, icnind înfundat în vălătuci de abur,
Prin fuioarele apei spre niște dane imobile și trândave,
Înșurubând printre balize-n curenți tot traficul maritim.
Niște pigmei într-o lume de mari nave.
poezie de Burt Franklin Jenness din Spuma mării și salvia, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Disc fierbinte
Să privim ca într-un abur unul spre celălalt
amandoi să privim în acest câmp
încă nerăsărit de dragoste
grânele prelungind pământul cu multe mii de brațe
unul spre celălalt
în aburul în vastul abur de lumină
apleaca-ți urechea peste boabele grele
sau numai peste inimă
și ascultă cum îți lovesc tâmplele
sau numai rodul
el undeva în abur
închizând lumina rază cu rază
până în pâinea rotundă ca pântecul cel roditor
secera lunii va trece de nouă ori prin lan
înainte ca aceste degete să se imprime
în jurul discului fierbinte.
poezie de Gavriil Stiharul din Convorbiri literare (iunie 1986)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei care nu cred în magie nu o vor găsi niciodată.
citat din Roald Dahl
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
ceață și mister
un abur fin peste tot -
dangăt de clopot.
haiku de Doina Marcela Gheorghe
Adăugat de Doina Marcela Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ai gânduri pozitive, acestea vor strălucri pe fața ta precum razele de soare.
citat din Roald Dahl
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puțin nonsens din când în când este ceva savurat și de oamenii cei mai înțelepți.
citat din Roald Dahl
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vis ce fuge
Dintre toate câte sunt
în privire și-n cuvânt
au rămas, ca-ntr-o magie,
anii din copilărie,
zilele cu lună plină,
nopți cu soare în grădină,
nori pufoși, ploaie perlată,
amintiri de ciocolată,
clipele de zahăr ars
ce ți se lipeau de nas,
și mai știu un vis ce fuge
în papuci de turtă dulce...
Toate câte-au fost mai sunt
abur, ceață, fum și vânt.
Ceru-i tot acolo sus,
dar albastrul lui s-a scurs,
Poți să zbori, ca și atunci,
în papuci
de turte dulci?
poezie de Carmen Firan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În basme, vrăjitoarele poartă întotdeauna niște pălării negre și absurde, mantii negre și zboară pe mături.
Roald Dahl în Vrăjitoarele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O vrăjitoare adevărată urăște copiii cu o ură care sfârâie ca fierul înroșit și care e mai arzătoare și mai fierbinte decât orice ură ți-ai putea închipui.
Roald Dahl în Vrăjitoarele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abur incolor
Un suflet frumos
Mereu el va scrie
Cu un gest duios
Nu-l ții în colivie
Lumina lui e inima
Iubirea este soarta
Dulce alinare carma
Învinge și moartea
Nu-i zăvorâ zborul
Unui abur incolor
El îsi plânge dorul
Prin aripile fluturilor
De iti iese-n cale ta
Tu esti omul fericit
Te cuprinde liniștea
Simți cum esti iubit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O vrăjitoare adevărată își petrece timpul uneltind cum să scape de copiii de pe teritoriul ei. Cea mai mare plăcere a ei e să-i facă să dispară unul câte unul. Cât e ziua de lungă numai la asta îi stă mintea.
Roald Dahl în Vrăjitoarele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descântec
Cristinei,
Îmi arăta ferestrăul aripii,
retezându-i iubitul de abur.
Arc încordat e sufletul meu
sub cămașa de soare.
Narcisele umerilor te cheamă-n
dulce desfătare, străine.
Ridică-ți privirea,
dinspre râu vin hoții de aripi,
desfăcând șapte noduri
peste lutul trupului.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vrăjitoarele adevărate se îmbracă în haine obișnuite și nu se deosebesc prea mult de femeile obișnuite. Locuiesc în case obișnuite și au slujbe obișnuite. Tocmai de aceea sunt așa greu de prins.
Roald Dahl în Vrăjitoarele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se plimba agale, fără o țintă anume, dând doar ocol de vreo câteva ori propriei sale nave, "Pacifis", pentru a nu se înfunda în acea pustietate; dorea să vadă totuși ceva, iar cum prin apropiere nu era decât albastra lui navă, nu se îndepărtă de ea. O privea tăcut, învăluită de atmosfera albă, neuniform răspândită, în unele locuri ca o ceață fină, abia perceptibilă, iar în altele ca un abur dens, compact, ca un fum gros, prin care vederea cu greu putea răzbate și o găsi minunată, deși o cunoștea ca pe propriile-i buzunare, doar era nava lui.
citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Navigând spre casă
Navigăm în noaptea asta
la pescaj minim. Spunem o rugă.
Parâmele-s stivuite frumos
la pupa și pe teugă.
Magaziile-s goale,
nava-i balastată.
Bigile-s coborâte la post,
ancora asigurată.
Nava vibrează-n tangaj. De la prova la pupa,
Spălând-o, valurile-aleargă-încoace și-n colo.
Ne-îndreptăm spre casă,
În zorii zilei vom fi acolo.
poezie de Ira "Flare" Fredricksen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abur
De m-ai lăsa o clipă în ochii tăi
Prin care apa se întoarce în nori,
Abur ca zeii din Olimp
Eu m-aș întoarce zece ani în timp.
Fără șarpe, fără păcat
Floare din pomul lăudat
Sunt o cireașă neagră, coaptă
și înăuntru o zeiță așteaptă.
De m-ai lăsa o noapte în brațe
Ar curge apă din speranțe
Vei naviga în lumea mea de dor
Ca un pirat ce atacă un vapor.
Nu e vin în pahar, e lacrima mea
Străinule, cu ce drept bei din ea?
Cât de mult te iubesc în vânt
Învață-mă să te uit!
poezie de Gabriela Ana Balan din Labirintul de cristal, Fluturele de cristal (2014)
Adăugat de Gabriela Ana Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!