Singurele momente la care mă gândesc consolat sunt cele în care am dorit să nu însemn nimic pentru nimeni, în care am roşit la gândul de a lăsa cea mai mică urmă în memoria oricui ar fi.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simbelmyne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vezi o inimă înflăcărată, poţi fi sigur că până la urmă îi vei cădea victimă. Cei care cred în adevărul lor - singurii care rămân în memoria oamenilor - lasă în urmă un şir de cadavre.

Emil Cioran în Tratat de descompunere (1949)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merită să scrii oricui. Sunt oameni care n-au priceput nimic, sectari obnubilaţi de propria lor mitologie sectară.

Emil Cioran în scrisoare fratelui său Aurel (31 octombrie 1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În interiorul geniului există un om care are slăbiciuni, care suferă, care se umileşte în cele din urmă şi în felul acesta este un pământean ca şi noi.

Emil Cioran în scrisoare lui Friedgard Thoma
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile cele mai adânci şi cele mai scumpe sunt acelea pentru care regretăm că n-avem lacrimi.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi până la urmă sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile şi adversităţile noastre. Mă-ntreb: noi, la capătul vieţii noastre, ce-am lăsa în afară? Bănuiesc că putem lăsa nişte sentimente. Mai puţin de ură, întrucâtva de patemi, dar... de dragoste mai ales.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Dana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot fi fericiţi decât oamenii care nu gândesc, adică aceia care gândesc numai cât trebuie vieţii.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seminţele nu pot crea nimic singure. Mama Pământ este cea care produce florile şi fructele şi alte daruri. În mod similar, femeile sunt cele care dau naştere copiilor, cele care îi cresc şi, în cele din urmă, cele care formează cetăţenii de mâine. Femeile trebuie considerate, prin urmare, alături de Mama Pământ, drept edificiu pentru întreaga umanitate.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratele cuceriri, singurele care nu lasă nicio urmă de regret, sunt cele care sunt obţinute din ignoranţă.

citat celebru din Napoleon Bonaparte
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu împrumuta niciodată cărţi, pentru că nimeni nu ţi le va înapoia; singurele cărţi pe care le am în bibliotecă sunt cele pe care le-am împrumutat de la prietenii mei.

citat clasic din Anatole France
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

X mă insultă. Sunt gata să-l pălmuiesc. După ce mă gândesc, renunţ. Cine sunt? Care e adevăratul meu eu: cel care ripostează sau cel care se retrage? Prima mea reacţie e întotdeauna energică; urmatoarea, moale. Ceea ce se cheamă "înţelepciune" nu e, în fond decât un veşnic "după ce mă gândesc", adică nonacţiunea ca prim gest.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţile în care dormim sunt ca şi cum n-ar fi. În memoria noastră nu rămân decât acelea în care n-am închis ochii. Noapte înseamnă noapte albă.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Lorena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viaţa nu este în fond decât o serie de obsesii ce trebuie lichidate. Ne hrănim câtăva vreme din ele, până ne scârbim şi apoi facem toate sforţările pentru a le elimina. Conţinutul existenţei noastre este o substituţie continuă de obsesii, la care aderăm cu o mai mare sau mai mică intensitate. Cele în care am turnat pasiune constituie amintirile şi culmile prin care ne descurcăm în trecut.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt momente în care nu realizez că sunt atât de în vârstă. Dar mă simt mai bine fizic decât cu 10 ani în urmă. Nu mă gândesc – "O, Doamne, cât am pierdut!"

citat din Madonna
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că singurele cărţi care ne influenţează sunt cele pentru care suntem deja pregătiţi, cărţi care au ajuns puţin mai departe pe cărarea pe care o străbatem noi înşine.

citat din E.M. Forster
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am observat că semi-imbecilii cred în avangardă, iar şmecherii vorbesc despre ea. Niciodată n-am văzut un om serios care să-i dea cea mai mică atenţie.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Da, am făcut asta," spune memoria mea. "E cu neputinţă s-o fi făcut" - spune mândria mea şi rămâne neînduplecată. În cele din urmă - memoria e cea care cedează.

aforism celebru de Friedrich Nietzsche din Dincolo de bine şi de rău, Aforisme şi interludii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricare i-ar fi meritele, un om sănătos ne dezamăgeşte întotdeauna. E cu neputinţă să-i acorzi cea mai mică încredere, să vezi în spusele lui altceva decât pretexte sau acrobaţii verbale. Experienţa chinului, singura care conferă o anumită greutate cuvintelor noastre, îi lipseşte, după cum îi lipseşte şi imaginaţia nefericirii, fără de care nimeni nu poate comunica cu aceste fiinţe separate: bolnavii; este adevărat că dacă ar poseda-o, n-ar mai fi sănătos.

Emil Cioran în Căderea în timp, Despre boală
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nimic care să ţină strâns în braţe ceea ce a dorit şi să nu năzuiască nebuneşte spre ceva şi mai dorit, din cea mai mare fericire cu care s-a deprins.

citat celebru din Goethe
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ins care se omoară pentru o târfă cunoaşte o experienţă mai completă şi mai profundă decât cea a eroului care zguduie lumea din temelii.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Vitalitatea dragostei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere...

Şi sunt momente în care nu vorbesc...
Nu vreau să mă audă nimenea.
Nimeni să ştie ce simţăminte eu nutresc,
Şi câte lacrimi vărs doar pentru ea...

Şi sunt momente de tăcere şi ascuns...
În care harul se revarsă-n veselie...
De nimeni nu mă las pătruns,
Sunt ca un cântec mut pe o hârtie.

Şi sunt momente când nu mă înţeleg,
Deşi cunosc motivele străine...
Şi plâng în inimă ca să mă dezleg,
Să zbor spre înălţimile divine.

Şi sunt şi clipe-n care-mi este dor...
Dar dorul e departe mult de mine!...
Şi iar mă nasc, renasc şi mor
În ce mi-e destinat... să-mi fie bine!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!