încape
răgazul dintre morțile mele, atât este viața
nu am găsit nimic aici
doar iubirea
în rest, mă strecor printre erori repetate
dând de furcă Iertării prea mult
de n-aș fi prins în vibrații, lumini
muzică-arhetip, ecou rotunjind pulsul
aș fi rămas în contemplare fix și tâmp
așteptând într-o stație pe unde
nu va mai trece niciodată diligența, nici drumeți, nici păsări
numai ierbi crescute răsturnat, aspre și amare
răgazul dintre morțile mele mă găsește
mestecându-mi inima
salivă sidefie ți urme de dinți încleștați
adânc
impulsuri aproximative
o așez înapoi în cutia ei
acum
încape
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre păsări
- poezii despre puls
- poezii despre moarte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre iertare
- poezii despre greșeli
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Nu...
Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!
Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!
Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!
Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre timp
- poezii despre îngeri
- poezii despre sfârșit
- poezii despre rouă
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre naștere
nemăsurata durere
poate că suntem pe
o direcție greșită
înduioșându-ne sau
speriindu-ne de Moarte, de risipa
sângelui mustind în țărână
vai, era atât de roșu, de cald
suntem patetici ținând cu dinții
de lucruri, limite, reguli, prejudecăți
Nu insinuez ca alternativă anarhia
ci percepția
altfel
a lui «înăuntru înafară»
viața în această rană enormă
viața de apoi, zugrăvită eronat deseori,
«normal paranormal» iată
vă chem să-mi spuneți: par anormal (!) crezând
că sublimul
nu-l vom atinge niciodată
cu simțuri din carne?!
cine mă pune să-l caut?!
durerile reale, vii sunt, dar
și dureri reflex condiționat, sugerate
simbolice, închipuite, asociative: a murit
mama
musai plâng
uite-l nu plânge!!!
am o durere mult mai mare
decât plânsul lumii
decât morțile voastre
decât morțile mele egoiste, pompoase
dincolo de capcana de cristal
dincolo de violet-auriu
sufletul simte nu știu cum, dar
simte
sublimul
și-mi provoacă durere nemăsurată neputința
de a-l atinge
de a mă îneca definitiv acolo
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plâns, poezii despre durere, poezii despre viața de apoi, poezii despre sânge, poezii despre suflet sau poezii despre simțuri
Pe mare nu cresc trandafiri
Pe mare nu cresc trandafiri
ea nu încape în palmele mele
dar simt cum adâncuri
m-ascund în firave unghere
cu urme de petale crescute în carne
când soarele înoată prin nisip avid
În tâmple se înfig fugind în mirare
necruțătoare urme de sare
Pe mare nu cresc trandafiri
strigă c-o dor țepii cu dinți ascuțiți
doar spuma se ridică și cade
când valul fără noroc
se frânge în albul destin
ce o sărută lacom și moare
Pe mare nu cresc trandafiri,
doar urme din pletele mele albastre
prinse-n zbuciumata vâltoare
cad sfărâmate în nisip
la picioarele tale
cerșind nemuriri...
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre creștere, poezii despre înot, poezii despre trandafiri, poezii despre sărut, poezii despre păr, poezii despre picioare, poezii despre noroc sau poezii despre nisip
Ai semnalizat stânga într-un fel definitiv
e atât asfalt negru și umed între noi
încât un guvern priceput
ar găsi resurse pentru o autostradă
mult mai departe de cea a soarelui
nici spre munte nici spre cer
oricum inima mea a rămas undeva în iarbă
așteptând ninsorile așteptând viscolul
într-o atitudine resemnată
ca atunci când am înțeles că moartea este democrată
mă așez turcește și-mi îngân lacrima
na să-ți fie de dochi afurisit-o
apoi privesc ploaia ca pe o izbăvire
ca pe un înec atlantidic
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre ploaie, poezii despre ninsoare, poezii despre negru, poezii despre mântuire, poezii despre munți sau poezii despre guvern
Flăcări de rouă...
tu voiai ca să-ți spun ce mai fac fericirile mele
mă gândeam să te mint că pe aici pe la noi tot mai plouă
dar cinstit, numai știu ce să pun în cuvintele cele
ce tot frig în amiezi diminețile mele cu flăcări de rouă
au rămas fericirile mele undeva în trecuturi departe
împânzite prin galbene ploi de suspine
înrămate-n păianjen de suple iluzii, deșarte
au rămas undeva în trecut, fericirile mele, cu bine...
nu mă simt obosit de nimic din iubirile mele apuse
nici nu voi a mă întoarce... pe aici pe la noi tot mai plouă
tu nu lua-n serios nici o vorbă din cele seduse
mă iertați, fericirile mele pentru galbene flăcări de rouă...
poezie de Iurie Osoianu (25 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre seducție, poezii despre păianjeni, poezii despre minciună, poezii despre miezul zilei sau poezii despre galben
Ești aici pentru că ai un rost. Cât e lumea de largă, nu mai există o altă ființă identică cu tine. Nu a existat niciodată, nici nu va exista vreodată. Te afli aici ca răspuns la o necesitate. Acordă-ți răgazul de a te gândi la acest lucru.
citat din L. Austin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre existență
cub
corzi, grifuri, cârlige
sunt
tălpile mele ca «înainte
de zile»
pretutindeni ape
destinul s-a-ncâlcit
în primii nori
cad păsări aprinse
aripile în flăcări violet-aurii
arătându-mi calea
dintre cele șase uși
transparente
care cubic mă îmbracă
voi deschide șovăi acum
neștiind-o pe cea
dinspre iertare
să nu mă cauți
nici nu mă aștepta, iubito,
la vechiul pământ
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre foc, poezii despre aripi sau poezii despre apă
Distanța dintre noi
Drumul dintre stele nu este degeaba
Și nici măcar distanța dintre noi.
În spațiul acesta mă strecor și exist,
Vin către tine, tind, iubesc, mă rog.
Dacă n-ar fi spațiul gol, plin cu stele rare,
N-ar mai fi meteoriți, îngeri căzători din cer,
Ci doar stele. Eu n-aș mai avea loc să iubesc,
Distanța dintre noi nu mă sperie, mă cheamă.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 noiembrie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, citate de Marius Robu despre stele, poezii despre sperieturi, poezii despre meteoriți, citate de Marius Robu despre iubire sau poezii despre existență
Stela: Deci, frumosule, se pare că am rămas singuri.
Lucian: Așa este, am rămas doar noi doi. În condiții normale, acest lucru m-ar bucura mult, doctore.
Stela: Știi că ai dreptate?! În condiții normale, evident, chiar și pe mine m-ar bucura. Așa însă... Off, frumosule... De ce trebuie să-mi creezi mereu tot felul de probleme?
Lucian: Nu intenționat.
Stela: Intenționat sau nu, însă le creezi... Dar de ce tu?! Chiar așa! De ce nu Nis, spre exemplu, doar el are reputația de a fi cel mai zvăpăiat dintre noi. Și totuși, el nu mi-a dat niciodată de furcă, cu nimic; se îngroapă doar în dulciurile lui și își vede liniștit de treabă. Însă tu, un om ca tine... Zău că nu înțeleg nimic, Luci!
Lucian: Nici eu, doctore... Nici eu.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre reputație, citate despre dulciuri, citate despre dreptate sau citate despre bucurie
Obișnuia să pescuiască peștele, dar acum merge la supermarket
Există un om _____
o inimă amară suferă-n singurătate
Adevărata iubire-a vieții lui a fost un fel de ușă turnantă
intrau pe acolo atât de multe persoane pline de dorințe
încât bietul om a fost prins de viu în capcana
tuturor suspiciunilor și vicisitudinilor
care-înconjoară pe cineva-îndrăgostit de-o femeie
care-și vinde iubirea pe bani...
Dragostea pe care-o simte în inima lui
tânjește pentru mai mult
realizează că are nevoie de mulți bani
așa că-și încearcă norocul la loto
unde întotdeauna câștigă mai mult decât pierde
Totuși... după ce în sfârșit ea l-a sunat
l-a lăsat și fără bani și fără demnitate
Șade oriunde găsește un scaun și-și petrece viața
risipind lacrimi de bere și de whisky
Consideră c-ar fi bine să plece pe unde-a venit
pașii îi sunt tremurați și confuzi (probabil de la whisky)
viața lui n-are nici viitor, nici speranță și nici vreo promisiune
spirite demonice îi întunecă fiecare gând
își amintește culoarea buzelor ei
dar îi uită săruturile-încărcate de amărăciune...
Există un om......
care a devenit o insulă....
pe coasta dintre Canal Street și Atlantic Bulevard...
Nu răspunde niciodată la telefon... așa că
sper să primească-acest mesaj într-o sticlă.
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre whisky, poezii despre viitor, poezii despre telefon, poezii despre singurătate sau poezii despre promisiuni
Acum ne merităm
Acum putem să ne,, iubim", nu ne-a mai rămas nimic de împărțit,
Nici ani, nici clipe, nici ură, nici iubire și nici... viață!
Și nici nu e târziu, când aveam totul, părea prea devreme,
Acum nu mai avem ce poseda, nu mai poți să-mi aduci nicio acuză,
Acum nu mă mai poți acuza de prea multă posesivitate,
Acum a mai rămas prea puțin din... Noi, nici anotimpul nu ne mai vrea,
Acum ne bate toamna-'n tâmple, nu mai avem nevoie de... sărutări în noapte,
Acum ne cântă moartea-'n șoapte, degeaba încercăm să ne auzim,
Acum ne e strigătul prea departe, în curând se face noapte,
Acum iertarea pare venită prea târziu, nu ne mai e folositoare,
Acum... chiar și speranța se lasă ucisă printre strofe și cuvinte,
Acum nici amintirea nu ne mai leagă sufletele și așa stinghere,
Acum putem să rătăcim la infinit, nu ne-am iubit când trebuia,
Acum degeaba lăcrimăm, lacrimile sunt prea seci, nu-și mai au rostul,
Acum se-'ntorc timpurile să ne amintească de viața fără Noi,
Acum nici o ploaie nu va curăța ura ce ne-am împărțit-o-'n suflet,
Acum poate să fie o secetă de nesfârșit, o merităm deplin!
Acum ne merităm...
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie sau poezii despre muzică
Iubirea
Iubitul meu cu oameni fără rațiune-n jur-ți
Eu sunt aleasa dintre mii și sută de iubite
Tu crezi că iubirea este doar o stare?
Nu, este sentiment pur, vibrație înălțătoare
Ce nu coboară printre aceia ce te înconjoară
Eu nu am făcut nimic ca tu să mă iubești
Din contră, te-am refuzat ca să mă dorești
Tu, dulcele prinț al pădurei adormite- n vis
Noi suntem suflete alese, pereche chiar și la distanță
Nu-i inimă ce-mi poate refuza iubirea această pură
Nici omul care să-mi vorbească precum poetul inimii mele
Credința și iubirea se păstrează la loc de cinste, ca pe icoane ale sufletelor
Ce se destăinuie în noaptea dintre vise.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre vorbire, poezii despre icoane sau poezii despre dorințe
nituri și foi subțiri, subțiri
vorbeam despre vocația iertării
nu era inițiatică
nu cea ca un mușchi
sau
comercială
ci de preaascunsa, neștiuta comoară
nitul dintre cer și inimă
în miezul lui am găsit
vocația vinei nu cea primordială
comună
nici manie a persecuției
ci preaascunsa, neștiuta comoară
nitul dintre inimă și cer
mâine vorbim despre
iubire
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre comori sau poezii despre comerț
Cântecul lebedei
M-am întors într-o zi în sat
Să mai adoarmă în mine tristețea
Și toți salcâmii m-au întrebat
Unde? Unde ți-e tinerețea?
Am pierdut-o le-am spus am pierdut-o demult,
Zi cu zi am pierdut-o și noapte cu noapte.
Mi-au mâncat-o orașul plin de tumult
Și cântecele toate rostite în șoapte.
Am vrut să văd casa în care-am crescut,
Poarta a rămas zăvorâtă.
De ce te-ai întors? Ce mai cauți aici?
S-a răstit la mine o umbră urâtă.
Nu te speria, i-am răspuns, n-am să-ți cer
Nici pâine, nici struguri, nici rodii,
Doresc doar atât: să-mplinesc
Ce e scris în străvechile zodii.
Am să cad într-un somn adânc,
Cu nimic n-o să te mai supăr,
O să mă schimb într-o trestie
Ori poate într-o floare de nufăr.
O să mă urc pe-o creastă de nor,
Cu norul să mă duc pân' la soare.
Să suflu printre buze în el
Să ardă mai repede și mai tare.
Am să călătoresc cu norul apoi,
Mult mai sus și mult mai departe,
Poate că voi ajunge într-o zi la o stea
Pe care să fie și viață, și moarte.
Miezul Universului o să-l caut,
Va fi de aur? Va fi de rubin?
Când eram tânăr, aveam ochii
Albaștri ca lanul de in.
Acum, ochii mei sunt tulburi de tot,
Prea mult i-am ținut scăldați în lumină.
Văd cu ei lumea prin care-am trecut
Și lumea care e pe drum și-o să vină.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre somn, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre supărare sau poezii despre struguri
Nu mai vreau
Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!
Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum să-mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!
Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau să-mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!
Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!
Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!
Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre cuvinte sau poezii despre versuri
Fără ecou
Cuvintele mele nu te dor,
Alunecă pe langa tine
Ca umbrele nopții,
Ca valurile reci
Ale unui râu de munte.
Cuvintele mele
Sunt stele căzătoare
Pe cerul întunecat
Al sufletului tău
Care n-aude, nu vede.
Oare ce pot sa-ti scriu
Sa-ti apleci privirea
Asupra versului meu,
Care incearca
Cu gingasia unui arcus
De vioara
Sa-ti atinga inima?
Nu voi reusi niciodată.
Te vezi în oglinda doar pe tine
Semizeu......
Amăgit de o lume trecatoare
Unde nici macar iubirea
Nu e veșnica
Iar vorbele-s purtate
În ramuri de vant
Fără ecou.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre stele căzătoare sau poezii despre râuri
10 de Bâte (Sonet Tarot)
Te-ai apucat de mult prea multe lucruri
Și te-ai împovărat atât de tare,
Încât nici nu mai știi cum să te bucuri,
Muncești din zori pân' la apus de soare.
Și încet-încet puterea îți slăbește,
Iar ce făceai cândva cu ușurință
Acum te-apăsă și te copleșește
Și te vei prăbuși cu neputință.
Cu trupul sau cu mintea toți lucrează,
Dar cine e deștept, știe prea bine
Că un efort prea lung epuizează
Dacă răgazul nicidecum nu vine.
Când simți că nu mai poți, ce mult contează
Că cineva povara-ți ușurează.
poezie de Octavian Cocoș (13 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă, poezii despre inteligență, poezii despre bucurie sau poezii despre Soare
Cum să judec frunzele
niciodată nu caut vinovați de toamnă
nici mustul nici gutuile
nici nucile de sub covorul galben
nici brazda sub care doarme pâinea
poate inima
în mod cert bătăile inimii mele sunt vinovate
nu numai de toamnă
ci de toată trecerea vieții
poate și pleoapele
când despart visele în clipe
nu pot judeca nici moartea
niciodată nu caut vinovați de efemer
nici fluturii nici floarea soarelui
nici măcar mișcarea de rotație
nici ziua
nici noaptea
poate doar inima
e vinovată de toate
chiar și de aceste cuvinte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre pâine
Atât de tristă-mi părea viața...
Îmi pare că nu sunt temple și nici ziduri, pe unde trec eu...
și nici bariere... un drum de păsări...
atât de tristă-mi părea viața...
că e o câmpie făcută din dragoste și din cămășile tale, cărora mă închin eu,
e și ăsta un fel de a demistifica viața...
așez zânele pe portative,
și le numesc chopin...
apoi
cuvintele nu le mai spun.
nu le mai pun.
nu mă mai gândesc la nici măcar unul.
le țin, în taină, în buzunarele poate prea sparte.
e numai în vrăjitorie și în ghiocurile mărilor viața aceasta,
din ea nu se mai iscă viitor.
și
alerg
prin viață, suflecându-mi hainele, poalele, să mi le fure păsările, veacurile, vrăjitoarele din anonimat,
poștărițele împing încă scrisori către Dumnezeu, unde ești, Doamne, unde ne sunt rugăciunile,
spun ele, împingând la scrisori.
e totul uscat,
pentru că, de ani, nu a mai plouat pe aici...
să răsară odată, să răsai, să apari de pe drumul tău vecin, nebătut,
țipetele Africii să se audă până la toți zeii ploii, și mai departe, încă,
îmi pare, uneori, că dumnezeu e vecin cu câteva stele, restul sunt păsări;
Pesemne divinitatea înseamnă nu îngeri, ci păsări,
și multe aripi de umplut pământurile cu viață,
jos,
unde miroase a pământ,
și a apă gâlgâitoare;
Pesemne e prea târziu pentru globuri,
dar nu prea devreme pentru Crăciun,
așa sunt copiii, așa e Dumnezeu, se naște dacă lumea Îl cheamă
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre vestimentație, poezii despre vecini sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
De unde vin acești drumeți?
de unde vin acești drumeți
cu tălpile crăpate de mers
și cu merinde uscate?
trec printre noi în tăcere
cu umerii aplecați
și cu lacrimile lumii în ochi
adresa era bună
numai secolul era altul
cei mai mici dintre oameni
fuseseră aleși să măsoare înaltul
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre superlative sau poezii despre drumeție