Alina Barbu: Ştiam... Ştiam că nu sunt aceea pe care ţi-o închipuiai. Şi chiar dacă aş fi fost... la ce bun? Viaţa mea e atât de tristă - chiar o glumă pe care vreau s-o fac, tot trist se sfârşeşte... De aceea, visează cât poţi... Şi, dacă poţi, nu te mai trezi din visare... Ţi-am sfărâmat un vis, clădeşte-ţi altul, mereu altul... Doamne, cum m-ai tulburat!

replică celebră din romanul Elevul Dima dintr-a şaptea de Mihail Drumeş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ştiam că numai prin iubire

Dacă ştiam că numai prin iubire
Pot să ajung în înlăuntrul meu,
Unde sfârşeşte marea nesfârşire
Şi-ncepe totul iar, din Dumnezeu...

Dacă ştiam că dragostea mă ţine
Departe de măriri şi de căderi,
De răul cuibărit atât de bine
În Binele în care crezi şi speri...

Dacă ştiam câtă putere are
Iubirea ta care îmi dă putere
Să birui lumi, să depăşesc hotare
Şi calea să găsesc spre înviere...

Te-aş fi luat din prima zi de mână,
Ca să îmi fii iubirilor stăpână!

sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la uşă (2009)
Adăugat de Nicolae Silade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eddie Scrap-Iron Dupris: Toţi luptătorii sunt încăpăţânaţi într-un fel sau altul: cred că sunt mai buni ca tine. Adevărul: chiar dacă greşesc, chiar dacă aia îi duce la ruină, dacă poţi să scoţi chiar şi bucata aia din ei... nu sunt luptători.

replici din filmul artistic O fată de milioane, scenariu de Paul Haggis, după F.X. Toole
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte nerostite

În seara aceea păreai oarecum altul, aveai chipul tăcut, ochii mai trişti ca altă dată. Îti simţeam sufletul greu şi nu ştiam cum să-ţi spun "sunt aici!"
Simţeam că mă priveşti, dar ştiam că nu mă vezi cu adevărat.
Aş fi vrut să mă cuibăresc în sufletul tău, sau mai bine să fi făcut schimb de suflete, să ne cunoaştem pe de rost.
Nu mai vreau să mă îmbrăţişezi fără să mă iubeşti.

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Off, Sonya... Nu-i vina ta, nu ţie trebuie să-ţi pară rău. Tot eu am greşit şi faţă de tine. Am fost un neghiob, un prost, un idiot! Cât de tâmpit pot fi uneori... Nu-mi vine să cred! Cum am putut oare? Nu-mi dau seama... Nu trebuia să te las să-ţi faci speranţe în ceea ce mă priveşte. Ţi-am spus încă de atunci să nu-ţi faci iluzii în privinţa mea; repet, n-am vrut şi nici nu vreau să suferi din cauza mea. Tot ceea ce doream era să te înveselesc puţin, să-ţi îndepărtez gândul de la colega mea, Maria şi de la proaspătul ei soţ, Nick, dar se pare că am greşit, din nou. Atât de mult... Scuză-mă, te rog, dacă poţi. Cred că nu trebuia să ne fi întâlnit vreodată...
Sonya: Nu din cauza asta m-am îndrăgostit de tine, nu atunci când ne-am întâlnit, nu pentru că m-ai îmbrăţişat şi m-ai sărutat, ci de cum te-am văzut prima oară; mi-ai atras imediat atenţia asupra ta, deci nu te considera chiar atât de vinovat. De atunci m-am tot gândit la tine, deşi parcă ştiam că n-ar trebui, nu doream să-mi fac iluzii în ceea ce te priveşte, dar s-a întâmplat, fără voia mea. De aceea vreau să ştiu acum dacă eşti îndrăgostit sau nu, de altcineva; adică, mai exact, de ea? Sau dacă eşti cumva liber; liber pentru mine?
Lucian: Off, Sonya... Ce-aş putea să-ţi zic? De moment ce lucrurile au luat o asemenea întorsătură şi au devenit atât de serioase, cred că n-am încotro, trebuie să recunosc adevărul, deşi ştiu că e dureros. Sonya, eu... Tu... Îmi placi, foarte mult, vreau să-mi fii şi să-mi rămâi în continuare prietenă, dar... Îmi pare rău, nu te iubesc, adică nu sunt îndrăgostit de tine. N-aş fi vrut să spun asta, dar e adevărul şi nu-l pot evita. Aş vrea însă să nu suferi, nu din cauza mea. Repet, îmi pare rău...
Sonya: Nu-i nimic. Apreciez sinceritatea ta.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pur şi simplu ştiam

şi fugeam de mine însumi, ajungându-mă întotdeauna
Bach, cine îl mai ascultă? a ajuns echivalentul injuriei şi al depresiei
berea. acum e panaceu. a scos din ring majoritatea adversarilor
şi cerul. cerul e altul când ai timp de el. altminteri, e la fel
da. lumea se schimbă. şi priorităţile
chiar şi cuvintele ies slăbite
din această schimbare
înghite şi taci!
sau dacă nu accepţi
poţi să te ascunzi în pădure.
încet, încet, nu mai avem nimic. ne destrămăm
şi ne topim în uitare
şi nici măcar cuvintele nu-şi mai aduc aminte ce vor
sau ce putere au
dintr-un afund de ecou mă strig
şi pornesc în căutarea mea
aş vrea să mă regăsesc
mi-e dor de trecut.
de mine.
aşa cum eram cândva
ştiam că mă voi pierde. pur şi simplu ştiam.

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi trezit, draga mea, înseamnă să afli cu adevărat cine şi ce eşti tu visătorul. Cine e "eu"-l care visează? A fi trezit, draga mea, înseamnă să vezi că nu ai fost născută vreodată, şi atunci cine să mai viseze? Aşadar fireşte că îţi lipseşte ceva, trebuie să fii onestă. Toţi cei care "visează", visează la ceva care nu au chiar acum, chiar aici. Chiar şi de ar fi să visezi la Rai, la Dumnezeu sau la făt-frumos din poveste. Noi nu vedem, căci gândul visează pentru că niciodată nu se poate dizolva în realitatea acestei clipe, de aceea visează la o alta care va fi perfectă. În concluzie; nu tu te bucuri de iluzie, ci ea râde de tine şi-ţi oferă drept desert suferinţa unui vis. Dacă eşti cu adevărat treaz eşti deja totul din întreg şi atunci la cine şi ce ai mai visa? Are cerul vise, dar oceanul?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul Nou

Un an s-a dus din viaţa mea
S-a dus usor, încet s-a stins,
Contur alt an să prindă vrea
Şi trece totul ca un vis...

Mă-ntreb de anul ce-a trecut
L-am dedicat lui Dumnezeu?
Fapte de laudă am avut
Sau am făcut mai mult ce-i rău?

Mă-ntreb de Domnu-I mulţumit
De jertfa, care I-am adus?
Dacă mă mustră c-am greşit
Şi nu am fost în tot supus?

Să meditez încerc acum
La toate, câte le-am făcut
Căci am atâtea să Îi spun
Şi vreau s-o iau de la-nceput,

Să fiu pe placul lui Isus
Căci El e Dumnezeul meu,
Să împlinesc tot ce mi-a spus
Chiar dacă, uneori mi-e greu...

În fiecare an promit
Că voi fi altul, bun şi drept,
Dar apoi uit ce am vorbit
Şi nu mai sunt cel înţelept

Îmi cer iertare de la Tine
Isuse blând şi iubitor
Ai milă astăzi şi de mine
Te-ndură, drag Mântuitor,

Pe Tine, vreau să Te slujesc
Aşa cum sunt eu păcătos
Promit de azi, mă străduiesc,
Să fac doar ce e de folos

Şi plină candela să-mi fie
Cu undelemn, eu îmi doresc
Căci vreau a Ta Împărăţie
Cu ai mei cei dragi, s-o stăpânesc.

Anul acesta care vine
În toate am să chibzuiesc
Căci Doamne, ştiu, că fără Tine
Nimic nu pot să izbutesc.

Amin

poezie de Florenţa Sărmăşan (27 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mi-ar păsa de suferinţa pe care o las în urmă şi aş căta s-o alin, nu m-aş abătea mereu din cale? Drumul învingătorului e înainte! Chiar dacă ar călca pe cadavre.

Mihail Drumeş în Invitaţie la vals
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest concept de "Eu-Sunt" nu a existat înainte de ceea ce numiţi "naştere". Prin urmare, aşa cum a venit acest concept, la fel se va şi duce. Cum sunt eu afectat? În nici un fel, pentru că nu este adevărat. Asta se aplică tuturor conceptelor. Atât celor dinaintea naşterii, cât şi după naştere, tot ceea ce ştiu şi este propria mea cunoaştere, neauzită de la nimeni, aceea este singura cunoaştere veritabilă pe care o accept. Iar dovada stă în cuvintele gurului meu. Eu nu le spun oamenilor decât ceea ce este corect. Nu trebuie să citesc Vedele ca să învăţ din ele, dar în Vede am găsit confirmarea a tot ce cunoşteam înainte de ceea ce se numeşte naşterea mea. Nimeni nu acordă atenţie la ce erau ei înainte de a primi vreo învăţătură. Tot ceea ce poţi uita, nu poate fi etern; nu poate fi adevărul. De aceea nu poţi uita adevărata ta stare, şi de aceea nu poţi să ţi-o reaminteşti.

citat din Nisargadatta Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceea la care mă gândesc mereu mă dispreţuieşte; în schimb ea iubeşte pe altul, iar acela e îndrăgostit de alta, şi din pricina mea suferă alta. S-o ia naiba şi pe aceea şi pe acela şi dragostea şi pe asta şi pe mine.

citat clasic din Bhartrhari
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că mă visează cineva

Poate că mă visează cineva -
De aceea gesturile
Îmi sunt atât de moi
Şi de neterminate,
Cu scopul uitat
La jumătatea mişcării,
Grotesc,
De aceea contururile mi se şterg
Secundă cu secundă
Şi faptele mi se topesc...
Şi poate cel ce mă visează
E smuls din când în când
Din somn,
Trezit,
Purtat cu sila-n viaţa lui
Adevărată,
De aceea mă-ntunec
Suspendată uneori
Ca de-un fir care se topeşte de nea,
Fără să ştiu
Dacă va mai adormi vreodată
Ca să mi se mai întâmple
Ceva.

poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşor şi fără urmă voi pleca şi eu

Viaţa nu e un accesoriu de schimb, nici lumea nu mai e ceea ce a fost şi eu voi fi tot mai singur, doar Mama, Dumnezeu şi Copilăria mi-au m-ai rămas, mărturie a tot ceea ce am fost

Doamne, cum să uit lacrimile mamei care dilatau noaptea înţepenită pe umerii ei ca o durere!

Doamne, cum să-mi uit copilăria prin care alergam desculţ de la un capăt la altul şi soarele umbla pe vârfuri, ca pe propria-i rană, să nu-mi trezească amiaza!

Cât despre tine, Doamne, nu prea-mi aduc aminte, mama te purta în gând ca pe tata plecat într-o zi să stea de vorbă cu tine şi de atunci focul din sobă s-a stins...

Ziua aceea o ţin în loc de inimă şi aştept

Oare, îl voi întâlni pe tata?

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu visezi viaţa de ce mori? Dacă tu "ai viaţă" cum moare viaţa când doar corpul moare în ea? Dacă nu eşti într-un vis de ce nu durezi veşnic? Este viaţa trecătoare sau doar corpurile ce se nasc şi pier în ea? Tot ceea ce vine şi pleacă are natura unui vis chiar de ar dura un miliard de ani. Credem că suntem reali ca "şi corp" şi de aceea nu vedem cât sunt de temporare Toate formele? Doar umbra şi vis este lumea acesta, tu nu eşti născut.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Femeia este ceva minunat
În viaţa fiecăruia bărbat
Ea face bărbatului viaţa frumoasă
Chiar şi cu o vorbă duioasă

Şi-n fiecare zi ea este cu el
La bine, chiar şi când e rău,
Ea ştie mereu cum trebuie să facă
Să-i fie bărbatului viaţa dragă.

Femeia-n viaţa fiecărui bărbat
Este ca o rază de lumină
Arde mereu şi niciodată nu se stinge,
Dă numai caldură şi nu frige.

Ea îl iubeşte zi de zi necontenit,
Îl face pe bărbat ca să se simtă iubit
Şi chiar de nu simte iubire, ea
Face ca bărbatului mereu să-i fie bine.

Femeia e ca un vis real,
Un vis ce zi de zi noi îl trăim,
O vezi, dar este greu s-o înţelegi,
O simţi, dar este greu să o atingi.

Şi inima e greu ca să i-o frângi
Pentru că niciodată nu se dă bătută
Pentru că femeia în fiece zi luptă
Chiar şi atunci când nimeni nu vrea s-o asculte.

Ea nu lasă un lucru neterminat,
Gândeşte diferit faţă de bărbat
Şi duce la sfârşit orice început
Chiar dacă are doar de suferit.

Femeie rea pe pămant nu există,
Există doar femeii rău preţuite
Pentru că insuşi cuvântul femeie
E cel mai bun lucru din lume.

Femeia este ca un talisman
Şi peste tot bărbatul doreşte s-o ia
Pentru că ea are grijă de el
Şi îl păzeşte de tot ce este rău.

Curaj femeia îi dă unui bărbat
Chiar dacă nu-i bărbat adevărat,
Şi face din el un învingător
Chiar şi atunci când e pe locul doi.

Nu poţi cunoaşte o femeie cu adevărat
Chiar dacă crezi că multe ai aflat,
Să afli tot despre o femeie
E ca şi cum ar treubui să zbori la stele.

Nici timp nu am avea destul
Ca să cunoaştem un ideal necunoscut,
Ca să cunoşti măcar puţin pe o femeie
Mai bine las-o să te cunoască ea pe tine.

Fară femeie viaţa unui bărbat
E fară sens, el pare neînsemnat,
Aşa că trebuie mereu să le iubim
Să le stimăm şi să le preţuim.

Şi chiar de uneori ele ne par rele
De fapt ele sunt cele mai bune,
Aşa e stilul lor de a ne spune
Că ceva noi am făcut greşit

Sau poate puţin noi le-am iubit
Şi vor să le iubim puţin mai mult,
Să le-aratăm în fiecare zi
Cât de importante pentru noi ele sunt.

Şi ele sunt ceea ce ne-am dorit
Şi nu ne dorim altceva nimic,
Doar timp ca să le putem iubi
Şi să le arătăm tot ce simţim.

Femeia iubeşte-o zi de zi,
În braţe mereu trebuie s-o ţii,
Că daca ea va obosi
Viaţa frumoasă noi nu vom mai simţi.

Şi de aceea trebuie să ştim
Cum să le-alinăm, cum să le preţuim,
Ca nicioadată să nu ne plictisim
Lângă femeia pe care o iubim.

poezie de Serghei Ţurcan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ştiam...

Dacă ştiam că mă iubeşti
nu te lăsam să pătimeşti,
credeam că nu mă bagi în seamă,
ca să m-apropii mi-era teamă,
roşeam când te-ntâlneam pe drum,
te ocoleam, ca şi acum!
Dar te-ai oprit în faţa mea,
limba în gură mi-era grea,
mi se uscase cerul gurii,
vrăjindu-ţi năluciri făpturii,
îngăimam vorbe fără sens,
să merg cu tine... dar n-am mers!
Eu mă-ncurcam în vorbărie,
iar tu mi-ai prins la pălărie,
trei spice şi un roşu mac,
doar-doar m-oi face să te plac,
fără să ştii că sunt "legat"
şi n-aş putea să-ţi fiu bărbat,
nici nu-ndrăzneam să te cuprind,
în iarba crudă să te-ntind.
De parcă eram căpiat,
cu vorbe dulci m-ai îmbiat:
"că dorul nu-l poţi potoli
până ce nu m-oi ostoi,
că mă iubeşti, să te iubesc
cât lumea, să nu pătimesc,
căci dorul tău şi dragostea
au dus în lume pacostea,
iar dragostea mea, pe furate,
îţi e ca sarea în bucate".
Eu am crezut tot ce mi-ai spus,
astfel ţi-am devenit supus
şi te-am iubit noapte şi zi,
poate te saturi, m-oi goni
şi-un altul îţi vei căuta,
că nu pot fi în viaţa ta!
Vreau să fiu bine înţeles:
o altă viaţă mi-am ales,
iubirea-mi este rezervată
eu ca flăcău, iar ea ca fată
curată, tandră, nepătată!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie pentru mamă

Nu e viata atât de tristă
Precum ţi se pare ţie
Hai sa faci pace cu moartea
Şi din moarte viaţa învie.

Nu e viaţa atat atat de tristă
Ştiu că te-ai cam săturat
Dar o viaţă fără lecţii
Oare ai fi preferat?

Nu e viaţa atât de tristă
A fost şi a mea la fel
Dacă credinţa persistă
Capeţi mari puteri de Zeu.

Nu e viaţa atât de tristă
Roagă-te pentru lumină
Ştiu ca durerea insistă
Roagă-ti Zeii, cere milă.

Nu e viaţa atat de tristă
Tristă e inima ta
Dacă n-ai credinţă-n suflet
Omu-i trist şi viaţa-i grea.

Nu e viaţa atat de tristă
Câte în Cer atâtea în viaţă
Dac-ai crede un pic mai mult
Ai privi de sus la viaţă.

Nu e viaţa atat de tristă
Precum a fost viaţa ta
Dacă Moartea îţi vrea viaţa
Ridică-te, spune DA!

poezie de Nicoleta Petre (30 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt femeia rea

În gândul tău eu sunt femeia rea,
Dar tu eşti bărbatul bun din viaţa mea,
Ce fac ca din drum eu să te-opresc
Că viaţa mea eu vreau să-ţi dăruiesc.
Voi spera şi vreau să îndrăznesc,
Să fac lumină-n sufletul tău şi să te iubesc.
Vreau să-mi spui draga mea sau scumpa mea
Şi să nu mă poţi uita.
Am lacrimi de durere că-mi este destul de rău,
Dar tu eşti în gândul meu mereu
Şi nu vreau să ai sufletul trist,
Că eu nu sunt femeia rea şi-n durere eu încă exist

poezie de Eugenia Calancea (10 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un actor dacă răcneşti, îl poţi trezi şi scoţi ce-i mai bun de la el. La altul însă, dacă ţipi, îl blochezi. Lucian Pintilie ştia să facă diferenţierea asta. Era o măiestrie fabuloasă.

citat din Florin Zamfirescu (2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, cea a nimănui...

Îmi aparţin doar mie, nu sunt a nimănui
Puterea mea e-n mine şi nu în altă parte
Degeaba strig spre cerul care-i al nu ştiu cui
Degeaba vreau răspunsuri din pagină de carte

Nu vreau să-mi plâng de milă deşi o fac mereu
Căci viaţa asta-i scurtă şi sigur n-am să pot
S-o cumpăr azi cu banii murdari din jurul meu
Şi nici cu diamante sau chiar aurul tot

Nu ştiu de unde vin şi nu voi şti vreodată
Căci sunt a nimănui, nici chiar a mea nu sunt
De mâna ieri ţi-am strâns-o credeam că niciodată
Nu vei avea puterea să mă răneşti prea crunt

Tot răscolind prin gânduri găsesc o groapă-n care
M-ai aruncat zâmbindu-mi de parc-am fost gunoi
Uitat-ai tu deodată c-ai stat la masa-mi mare,
De ce acum mă târâi prin lacrimi şi noroi?

Iertat să fii de mine, eu, cea a nimănui
Şi-n clipa cea din urmă, să uiţi c-am existat,
Aşa cum ştii că totul are un loc al lui
În viaţa asta care pe toţi ne-a acceptat...

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi...!

Nu te-am lăsat să ştii de mine...
Ştiam că nu poţi înţelege!
Schimbările îmi sunt alpine,
Şi nu fac parte dintr-o lege!

Nu ai putut să mă cunoşti...
Nici când eu ţi-am întins o mână,
Pe care acuma o împroşti,
Ca semnele să tot rămână!

Sunt ce nu poţi cuprinde-n tine!
Sunt paradox multicolor...
Veleitaţile-mi divine,
M-au renăscut, trăiesc şi mor...

Să fie numai lângă mine,
Aceia care pot simţi...
Dragostea dusă la ruine,
Şi renăscută a trăi...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!