- amintire
- Amintirile sunt comorile pe care le ţinem încuiate adânc în depozitul sufletelor noastre pentru a ne încălzi inima atunci când suntem singuri.
definiţie de Becky Aligada
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
Suntem răspunzători de ceea ce suntem şi avem puterea de a face din noi înşine tot ce dorim să fim. Gândurile, cuvintele şi faptele noastre sunt firele ţesăturii pe care o ţesem singuri în jurul nostru. Când gândurile bune ne vor înconjura în mod constant, înclinaţia spre bine va creşte atât de mult în noi, încât nu ne vom mai putea purta rău. Atunci când optăm pentru acţiuni ce le aduc celor din jur fericire şi succes, fructele naturale ale karmei noastre vor fi fericirea şi succesul.
citat din Swami Vivekananda
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Iubirea e mai tare decât belşugul, mai puternică decât comorile şi bogăţia, totuşi are nevoie de ajutorul lor şi niciodată nu-l cuprinde mai adânc disperarea pe îndrăgostitul gingaş plămădit decât atunci când, împins de nevoie, e silit să se ciocnească de grosolănia sufletelor josnice.
citat celebru din romanul Manon Lescaut de Abatele Prevost
Adăugat de andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate spune despre noi că suntem în viaţă (că trăim) doar în acele momente când inimile noastre sunt conştiente de comorile pe care le avem.
citat clasic din Thornton Wilder
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



A fi împreună, pentru noi însemnă a fi liberi ca atunci când suntem singuri şi a fi fericiţi ca atunci când suntem alături.
citat celebru din Emily Bronte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vara sufletelor noastre
Vino,
Cuprinde-mi inima
cu braţele iubirii;
Nu-mi spune:
este toamnă
în suflete.
Ştiu...
E vremea asfinţitului
când iubirile se sting
ca nişte stele căzătoare.
Dar te rog,
lasă-mi clipa aceasta.
Pentru mine
va fi
o eternitate.
Vino,
Nu privi spre iarnă...
Hai să topim
florile de gheaţă
de la fereastra
iubirii noastre.
Şi să ne bucurăm
de noi.
Eu mai am un strop
de primăvară
şi
cu toamna ta
vom face să fie
vara
sufletelor noastre...
Vino,
Eu încă te aştept...
poezie de Angelina Nădejde (18 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!


Suntem singura specie de pe această planetă, din câte ştim noi, care a inventat o memorie comună care nu este depozitată nici în genele noastre, nici în creierele noastre. Depozitul acestei memorii se numeşte bibliotecă.
citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Præmaturi
Când, la bătrâneţe, le mor prietenii
Oamenii nu-s chiar atât de trişti,
Iar asta pentru că iubirea lor păşeşte-un pic mai încet
Şi nu poate extrage imediat din rană o durere-atât de mare;
Apoi, ei sunt fericiţi să fie singuri printre multele lor amintiri,
Dar asta nu pentru mult timp.
Noi suntem tineri şi ne mor prietenii
Pe neaşteptate, şi iubirea noastră grăbită-i ruptă-n două;
Astfel c-amintirile ni-s singurele speranţe care devin neant.
Suntem abandonaţi şi singuri, asemeni oamenilor bătrâni;
Ar trebui să fim morţi,
Dar mai sunt ani şi ani în care vom fi încă tineri.
poezie de Margaret Postgate Cole, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunile noastre sunt mult mai sincere atunci când suntem în nenorocire decât când suntem fericiţi.
aforism de George Budoi din Rugăciunea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 ianuarie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!




40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!
Suntem ce sunt amintirile noastre.
citat din Marin Moraru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să visăm că suntem singuri
Valsul să ne-nalţe-n nouri,
să ne facă să plutim,
eu să mi te strâng în braţe,
unde suntem, că nu ştim.
Să visăm că suntem singuri,
pe-o planetă-ndepărtată,
tu să-mi dai inima mie,
eu să-ţi dau,
viaţa mea toată,
şi tot restul vieţii mele,
cu tine să mi-l petrec,
cât pe lume, vom mai fi
şi prin viaţă am să trec.
poezie de Eugenia Calancea (24 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Noi, cântăreţii leproşi
Mistuiţi de răni lăuntrice ne trecem prin veac.
Din când în când ne mai ridicăm ochii
spre zăvoaiele raiului,
apoi ne-aplecam capetele în şi mai mare tristeţe.
Pentru noi cerul e zăvorât, şi zăvorâte sunt şi cetăţile.
În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre,
în zadar câinii ni se închină,
suntem fără de scăpare singuri în amiaza nopţii.
Prieteni cari staţi lângă mine,
încălziţi-vă lutul cu vin,
desfaceţi-vă privirile peste lucruri.
Noi suntem numai purtători de cântec
sub glia neagră a tăriilor,
noi suntem numai purtători de cântec
pe la porţi închise.
dar fiicele noastre vor naşte pe Dumnezeu
aici unde astăzi singurătatea ne omoară.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Nimic nu urâţeşte mai mult spiritul decât constrângerea, şi nu constrângerea altora, ci a noastră asupra conştiintei noastre. Limitele pe care singuri ni le trasăm, prăpastiile pe care singuri ni le creăm, frici pe care singuri ni le alimentăm... Duşmani ai nostri, suntem şi putem fi doar noi înşine. Nimic nu ne poate lovi mai tare soarta ca propria noastră frică de eşec şi eşecul vine... cu el nu te mai poţi lupta.
Narci Anca în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de Anouk
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hana
binele
binele este începutul luminii
binele este cana cu păsări din care bea Dumnezeu când e însetat de oameni
binele este atunci când lacrima umple în desisul distanţelor fântâni părăsite
binele e doar atunci când ai cu cine să împărţi
frigul
frigul este o vedenie ce aprinde adânc în pământ depărtarea
abia atunci focul din inima ta stinge priveghiul
rotitor şi însoţitor de soartă un înger cu cheia la gât
frigul începe în tine când în celălalt nu mai e nimeni acasă
iubirea
iubirea este o taină
în timpanul acestui târziu se crapă de ziuă
vor veni la fereastră căutătorii
te vor întreba al cui eşti şi de unde
până când vor locui în numele tău în cea mai cumplită absenţă
piatra
piatra este setea celui care n-a împărţit
e suspinul semnelor toate
piatră e gândul şi marea în care peştii înoată idei
singuri suntem numai atunci când intre noi aerul doare
tu
tu eşti cuţitul care taie-n felii lumina
când totul e gata vine la masă şi Domnul
încet şi tulburător de sonor
hana se roagă
undeva pe un câmp dragostea noastră
poezie de Florian Stoian-Silişteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu suntem singuri când pleacă cineva, suntem singuri când nimeni nu mai vine.
citat din Roberto Vecchioni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Marea problemă a existenţei noastre vine din faptul că suntem pentru totdeauna singuri şi toate eforturile, toate actele noastre nu ilustrează decât tendinţa de a fugi de această singurătate.
citat celebru din Guy de Maupassant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Doar inima de mamă, ne poate încălzi şi domestici sufletele noastre îndurerate, rătăcite şi sălbatice.
Zinaida Zepfira Popa (20 august 2020)
Adăugat de Zinaida Zepfira Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sunt fericită
sunt fericită
pentru că încă mai sunt
pentru că tu îmi spui o poveste
în care mai cred
sunt fericită pentru inima mea obosită
ce cântă cu inima ta
într-un tandem neştiut
de cei ce aplaudă la scenă deschisă
saltul mortal fără de plasă
al felinelor supuse voinţelor noastre
sunt fericită pentru că eşti
pentru că sunt un cumul
al placentelor ce ne omoară
în singura poveste pe care o ştim
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când este rece afară, amintirile noastre ne ţin de cald.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Voi sta aici până ce va trece o femeie
Îmbrăcată în alb,
Îi voi spune cu jumătate de glas
Că amintirile nu se îmbracă niciodată astfel,
Iar dacă ea va zâmbi, aşa cum foarte puţine
Ştiu să zâmbească, departe de ele,
Atunci îi voi spune că privirile ei
Sunt ca un ecou de pădure tăiată,
Că eu caut pădurea aceea de mult,
Că nu ştiam că nu mai există,
Că aş fi vrut chiar sa n-o găsesc niciodată,
Dar să ştiu că există, că de crengile ei
Se leagănă, toamna, vânturi albastre.
O voi ruga apoi să mă ierte,
Voi schiţa o plecare uşoară,
Ca o desprindere de ţărm, ne vom alătura paşii,
Voi inventa o poveste frumoasă,
Abătând drumul acela în trecut, înspre copilărie,
Îi voi vorbi despre lumile îndepărtate,
Despre vuietul mării, de marile temperaturi ale stelelor,
Şi-ncet, atunci când vom fi departe de lume,
Când, pentru prima dată, ne vom da seama ca suntem singuri,
Când ea însăşi va recunoaşte că nu e nimeni cu noi,
Atunci nu ştiu, nu ştiu ce îi voi spune,
Dar stau aici, voi rămâne aici,
Până va trece...
poezie de Darie Novăceanu
Adăugat de El
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aromă de om
Priveşte-n tine şi spune-mi ce vezi
Fă-ţi timp de tine şi fă-te să crezi
Nu pierde lumina cu care te naşti
Suntem prea singuri când suntem prea vaşti.
Nu da speranţă la tot ce e rău
Căci n-o să mai capeţi odihna de veac
Sufletu-ţi va arde în ultimul hău
Privind singur în gol cum îngerii zac.
"Am greşit", spuse inima albită
N-am ştiut că-s doar un pom
E firesc să ai inima lovită
E firesc să fii om.
poezie de Mădălin Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
