Calde picături ...

Picături de ploaie,
Picături de rouă...
Vorba, nu mă minte
Cerul... nu mă plouă!

Tu, copil cuminte,
Te apleci sa iei
Picături- zăpadă,
Picături-scântei,

Chiar din faţa ta,
De cum scrii, picturi
Şi cristale pure-
albe picături...

Mă aduc în gând
Pe tărâm lumesc,
Tu,... să nu mă uiţi,
Eu, să te privesc

Şi-mi citeşti din versuri
Parcă nu te-nduri,
Să-mi culegi din suflet
Calde... picături...!

poezie de Shanti Nilaya din Din trup de Femeie
Adăugat de Adrian Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de suflet (Lui Shanti Nilaya)

Picături de suflet sunt versurile tale
Scrise pe foi albe ca penele de înger,
Sunt parfum divin al dulcilor petale
Ce scutură norii, pe pământ, din cer.

Tu bucuri primăvara şi orice anotimp
Când scrii poeme atât de minunate,
Se opreşte o clipă al clepsidrei timp
Să asculte a tale simţiri adevărate.

Picături de suflet, balsam de mângâieri
Pentru noi cei care cu drag te citim,
Alinare nouă cu versu-ţi ne oferi,
Şi pentru asta noi cu drag îţi mulţumim.

poezie de Răzvan Isac (5 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar plouă,
picături, picături,
scurmându-mi sub gene
rânduri de gânduri
nerostite

gogyohka de Felicia Liliana Axentoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de suflet

Lăcrimezi din suflet când iubeşti,
Sunt picături din stelele cereşti,
Lăcrimezi străpuns de bucurie
Când porţi în suflet omul poezie.

Mai lăcrimezi şi când este durere,
Când paşii rătăciţi pleacă-n tăcere
Fără să ţină cont de a iubirii tunet:
Lumina moare-n picături de suflet!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui N. Mihu, la volumul "Picături de umor"

E-n mare secetă umorul,
Cum de ne dai doar picături?
Maestre Nae, noi, poporul,
Vrem ploaie, cu fulgerături.

epigramă de Ion Brâncuşi din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

Îmi spui:
"Rămâi, nu e târziu. Afară plouă
şi ploaia îţi va uda umerii, părul, obrazul,
picături reci de toamnă
şi-ţi va fi frig, Rămâi!"
Dar ploaia nervoasă îmi bătea-n geam
şi-mi spunea să plec, că e târziu,
iar ea îmi va mângâia părul, obrazul, trupul
cu picături calde ale aducerilor-aminte
să plec, e vremea colindelor.
Am plecat în toamnă cu ploaia de mână,
şi uitând să-mi mângâie sufletul
m-am făcut o picătură de ploaie, în noapte,
ce pe altarul vieţii a devenit lacrimă.

poezie de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de ploaie

Doamne,
mă laşi să mă scurg
printre degetele tale
ca nişte picături
de ploaie,
după care
mă faci aşternut
poemului-
sortit să se nască.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 16-a din 30.06.1982-25.08.1982: 8. Deosebirea...

Cu picături din farmacie,
Riposta mea-i mereu vioaie,
Dar în a ta, lansată mie,
Abundă picături... de ploaie.

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 22-a din 18.10.1983-24.11.1983: 4. Sunt picături şi picături...

O picătură de venin
Pe adversar îl încovoaie,
Dar tu produci tristeţi şi chin
Cu picăturile de... ploaie!

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile Tale

Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe pleoape şi îmi curg pe faţă
Lacrimile tale sunt dulci sau amare,
După cum ţi-a fost trecerea prin viaţă.

Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe trup şi îmi intră-n suflet,
Lacrimile tale alunecă tăcute
Fără ca să scoată nici măcar un sunet.

Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Ce încet ş-uşor inima-mi mângâie,
Lacrimile tale sunt nişte cristale
Ce parcă-s făcute, din culori, o mie.

Lacrimile tale-s susur de izvor
Ce-n tăcerea nopţii urcă pân' la stele,
Întâlnesc în taină dorul călător
Ş-apoi se-mpletesc cu cele ale mele.

Lacrimile tale-s flori de crizanteme
Ce-nfloresc la poarta inimii cu dor,
Lacrimile tale spun că-ntotdeauna
Marile iubiri mocnesc, dar nu mor.

poezie de Mariana Simionescu (8 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de rouă

E părul meu un val plin de candoare
Parfumul lui m-adoarme ca pe o floare
Pe buze-mi ard trei picături de rouă
Sărutul tău le-a atinge doar pe două…

Când printre gene îmi mai joacă luna
Mai zburd desculţă şi te-ating întruna
Din val cu val vor răsări în noapte
Atingeri pline de prea multe şoapte

Renasc din alge pline de iubire
Săruturi dulci uitate-n amorţire
Pe buze-mi stau trei picături de rouă
Iar gura ta le-atinge doar pe două

Doi paşi de dans, curată nebunie
Răsună-n noapte… dulce feerie!
Prin părul meu eşti vânt doar pentr-o zi
Iar pentr-o viaţă suflet îmi vei fi

Pe buze-mi ard trei picături de rouă,
Sărutul tău le soarbe doar pe două…
Iar cea ramasă - noapte va zâmbi
Pe-aripi de timp mereu te va iubi
Pe buze-mi ard trei picaturi de rouă,
Săruţi doar una...şi apoi, doar două…

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri...

Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Şi udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...

Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se aude–n depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud şoapte,
Şi gănduri trecătoare...

Iar gândurile mele sunt confuze,
Deşi e frig, eu ard de dor,
Vântul serii şuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.

Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...

poezie de Florentina Danu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de iubire

Picături de iubire au plouat din cer peste mine,
cum soarele sărută noaptea-n asfinţit...
Picături de veselie inima mi-au cuprins în ciorchine,
zâmbetul pe buze mi-a fost zămislit...
Picături de eternitate sunt clipele de miere ce culeg
cu iubirea de tine, de el sau de ea, eu converg
spre centrul lumii viaţa-n iubire cu voi să-nţeleg...
Picături de tăcere sunt privirile tale ce respiraţia-mi taie,
ca un pui de vultur pregătit a-şi deschide aripile pălălaie...
Lămpi de pasiune izvorăsc din inima-mi fierbinte
când Îngerii mă mângâie cu dulci şi înţelepte cuvinte...
Picături de cerneală sunt cele ce-au umplut coala albă a vieţii mele,
decorând-o cu virgine emoţii ce delicat le tatuez pe a mea piele...
Picături de tine, de mine, de noi, sunt tot ce văd în fiecare fotografie...
Picături de sentimente cad peste noi, scriind cea mai frumoasă biografie.
Picături de iubire au căzut din cer peste mine,
sunt făcută din şi cu iubire,
zâmbete mi-a fost sortit să răspândesc peste omenire,
deşi uneori inima-mi plânge de crudă dezamăgire...

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N cristale, Îmi face costum de galPLOUĂ , Ceru-mi vine mai aproape, Să-mi arate Iarna mea-i cu costum de gală, 19.12.2019AZI PLOUĂ... autor Ludmila Maciuga Iarna-mi dominează timpul, M-a îmbrăcat azi într-o ploaie, Fără zăpadă-i anotimpul, Picături de argint o

AZI PLOUĂ...
autor Ludmila Maciuga
Iarna-mi dominează timpul,
M-a îmbrăcat azi într-o ploaie,
Fără zăpadă-i anotimpul,
Picături de argint o droaie...

Iarna are multe gânduri,
Uneori vin pe neaşteptat,
Are şi surprize-n vânturi,
Îmi rămâne de acceptat...

Strada e lucioasă-n ape,
Eu mă oglindesc prin ramuri,
Ceru-mi vine mai aproape,
Să-mi arate nor prin valuri.

Iarna mea-i cu frunze ude,
Suspinând pe trotuare,
Chiar şi ghândul mi-l aude,
Ploaia e de alinare.

Ploaia-n iarnă visuri spală,
Curăţândule-n cristale,
Îmi face costum de gală,
Pentru Sărbătoari Universale.
19.12.2019

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături

Unele picături
De memorie
Au căzut în vrie
Altele sunt în ascensiune
Din cele rămase
S-ar putea
Răstălmăci uitarea
Fastuoasă
Ca un candelabru
Cu lumini persistente.

poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de toamnă

Picături din toamne roze
Las din geana pleoapei mele,
Adunate-n nopţi cu stele
Din parfum de tuberoze.

Să ne-adoarmă în hipnoze,
Rănile să ni le spele,
Picături din toamne roze
Las din geana pleoapei mele.

Licurici ne-aprind veioze
Dacă-mi săruţi dulcea piele,
Construi-vom lotci cu vele
Sub cearşafuri de vâscoze...

Picături din toamne roze...

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de-nţelepciune...

În oglinda dimineţii
se scaldă picături
de-nţelepciune
revărsate din
negura nopţii...

Le-adunăm în
căuşul gândurilor
şi le dăm aripi
spre soare...

Şi strigă în sufletul
îngerilor din
marea de stele...

poezie de Viviana Milivoievici (1 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie albastră

Picături de ploaie-albastră
Cad în dansul lor de foc
Pe cupola-n stil baroc,
Gonind pasărea măiastră.

Cu ea pleacă şi misterul,
Clarul lunii a pălit,
Visu-n van s-a prăvălit,
Pe cruce-i Mântuitorul.

Invoc ploaia cea albastră
Trimisă de Dumnezeu,
Să mă ducă-n Elizeu
Cu o floare de ginestră.

Picături să iau în suflet,
Setea să mi-o potolesc,
Eul să mi-l primenesc
Pentru un mâine violet.

Patru bujori îţi dăruiesc
Şi lumânări aprinse
Din vieţile promise
Să mă ridice-n cer crăiesc.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtună

cerul îl sprijin cu mâna
puternic întinsă
degetele împart orizonturi
umbrelă albastră să fie
norul negru să treacă
potopul de ape răsfirate
care biciuie încruntate
picături bântuite cu piatră
gheaţa lor sparge minţi înnebunite
tunetul bubuie prădalnic
viaţa sub copac se zbate
tu aplecată
fugi despletită
un sân se desface
saltă-n alergare
picături de sudoare
pe tâmplă ţi se pune
te înghesui lângă mine
tremurând toată
eu dau drumul cerului
orizontul se luminează
tu zâmbeşti fericită
şi-mi spui...
am scăpat iubite

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fatalitate

Toacă de zgomot
Picături ce cad după ceas
Magnet de secundă
Sfredel ce-n cerc m-ameţeşti
Doare…
Mă smulg clipele din locu-mi
Şi nu mai sunt acolo
Sunt altul
Ceasul magnetic al secundei
Mă joacă.
Festă după festă şi nu reuşesc să mă prind
Curentul de timp mă soarbe,
Aproape c-apuc veşnicia.
Încet streaşina se scurge în mine
Picături de timp mort îmi zac pe faţă
Nu plâng – îţi răspund,
Şi-mi răsare în ochi un zâmbet
Uneori plouă cu soare
alteori soarele plânge
Speriat de zgomotul de toacă.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cer plouă cu tine

copii născuţi în trupuri moarte
aşteaptă viul să vină din viitor.
căruţe de păsări trezite
sunt roţi pe cer, deşteaptă-te!
valea plângerii s-a mutat,
lăsând aici
o casă prea bătrână de timp.
un fum de vânt bântuie nori de ploaie.
tristeţile toamnei caută intrări,
de suflete fără pustiu.
la un geam chipul meu striveşte noaptea,
iar negrul întunericului îmi orbeşte
aşteptarea.
este frig în căldura pustie a casei,
iar tavanul nu-mi mai este
decât carcasa trupului meu.
aştept răsturnarea vieţii, golind gânduri,
dincolo de miezul trecerii timpului.
pata de pe peretele albului devine chipul tău,
în întuneric.
am prins un gând care vrea să se sinucidă,
de prea multă aşteptare.
te văd cum cazi în picături încete şi sparte,
de ploaie,
măruntă, care vreau s-o strâng în pumnul meu.
aştept şi vreau să te sărut adunând o picatură,
îngudurat şi mă gândesc că eşti,
doar tu.
trist suspin şi ştiu că nu eşti, decât o infinitate,
de picături ce curg încet de sus,
doar...
printr-o amăgitoare ploaie.
din viitor aştept şi-acum, trist să ştii
din picături de ploaie,
să aud glasul găndului tău!

poezie de Viorel Muha (octombrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!