Găina
O găină cam nurlie
A intrat în Parlament,
Trimițând mereu solie,
Pentru un soț, competent...
Avea soțul conturi grase
Ce-adunase din buget,
Din afaceri oneroase,
Spăgi în sume fără cuget!
De, era cocoș de rasă,
Ce-aduna fără de veste
Și punea pe a sa masă,
Bogății ca în poveste...
Găina cotcodăcea
Să își facă mare nume,
Că nu știa ce-i prezicea,
Pătând des al ei renume...
Când simți, că el mințea
Și-o afunda în groapă,
L-a scos urgent din rețea
Să se-adape-n altă apă...
Găina noastră s-a trezit
Cam tărzior la realitate,
In loc să se fi păzit,
S-a înfruptat din bucate...
Cocoșul hoț și versat
A învațat-o la boabe alese,
Ea naivă s-a lasat
Si uite cu ce se-alese...
În zeghe azi ca să explice
De ce si cum sa-nbogatit,
Bine ei, nu o să-i pice,
Că-i tare greu de socotit...
Grâu și orz de calitate
A mâncat pe îndelete,
Asta-i trista realitate,
O să-i fie mult timp sete...
Fudulă, proasta găină
Cotcodăcește fără rost,
Chiar de gușa îi e plină,
Locul e ales cam prost...
Morala, e cum se spune,
Cu mătasea cea mai fină
Dacă n-ai înțelepciune,
Ești proastă ca o găină!
fabulă de Marilena Dumitrescu
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cocoșul și găina
Merge nevasta cu bărbatul
La doctor:
- Nu știu ce să-i fac!
De-un timp îmi spune că-i găină,
Doar că nu face cotcodac.
- De asta vi-i nelămurirea
E o psihoză... Îl tratez.
Deci îi voi da niște pastile...
Deși nu pot să garantez.
- Știți, mare-mi este tensiunea,
Nu că e sub "papucul" meu.
M-aș mulțumi de-ar face ouă,
Dar nu doar două tot mereu.
- E un mister mărită doamnă,
Minunea de s-ar repeta.
Dar tot nu înțeleg adică,
Ce oare v-ar mai deranja.
Și cum?! Cocoșul face ouă?!
Pardon, găina vreau să spun.
- Da, spuse doamna-ngândurată,
Dar numai două de acum...
- Și ce vrei dumneata femeie?!
Ce faci cu ouăle 'nealui?!
Știi, ești cocoș cu mari pretenții!
Deci ia mai pune-ți pofta-n cui!
Mata, găină oropsită
(Se-ntoarse dânsul spre bărbat)
Ori ești pe post de clocitoare,
Ori eu sunt prea dezinformat?!
Cu un cocoș așa ciudat,
Fugi din ogradă, că altminteni
Îți spun doar una, are pinteni!
Și calcă tare... Cotcodac!!!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găina și rața
Odată s-au întâlnit din întâmplare
O rață c-o găină pe-o cărare
Și găina rațe-i arăta,
Unde ea după râme surma.
Ea găsise râme multe
Și raței să-i dea nu vruse.
-Surmă-ți tu vezi că nu poți!
Tu nu poți decât să-înoți.
-Bine! zise rața-așa
Eu mă duc și-oi înota.
-Du-te că nu poți scurma
Tu știi numa' înota!
Într-o dimineață
S-a-ntâlnit lângă-un lac
Găina cu acea rață.
Și deodată a venit
Un câine și a sărit...
Pe găină a-nhățat-o,
Și iute el a mâncat-o.
Chiar dacă rața nu poate scurma
De primejdie va scăpa.
fabulă de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cântă găina cocoșul face piele de găină.
citat din David Boia (12 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă și se pune pe cuibariu; și, după vrun ceas de ședere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Și, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ș-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ș-o bate, ș-o bate, păn-o omoară în bătaie! Și așa, baba cea zgârcită și nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca și răbdări prăjite în loc de ouă; că bine și-a făcut râs de găină și-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana!
Ion Creangă în Punguța cu doi bani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oul de aur
O găină și un cocoș
Ograda au strâns-o-n coș,
Dar au fost pârâți de vită,
C-au luat un munte de mită.
Cazul deveni penibil
Și-un cocoș, incoruptibil,
După cum spune cântatul,
A dat just, cu subsemnatul.
Au urmat martori și umbre,
Ce relatau fapte sumbre
Și cocoșu-n pinten tare
A fost trimis la-nchisoare.
Găina plânse, dar isteață
Se credea la suprafață,
Dar din umbră, iară-și vita
O turnă pe pricopsita.
Alt cotcodăcit ea schimbă
Și se simte tare-n limbă,
Zicând că-i nedreptățită,
Că n-a luat și nu ia mită.
Apărând cauza în speță
În postură ferm, semeță,
A declarat cu stupoare
Că e mare clocitoare
Și că-n coșul ei de laur,
Are ouă mari de aur,
Ce-n ștințifică clocire
Întrec orice-nchipuire.
Dar instanța neclintită
A crezut-o doar pe vită,
Și găina, în plin reproș,
A ajuns lângă cocoș!
Morala simplu o găsești
De cinstea lor o cântărești
Și vezi muntele de aur
Ciugulit... O biet tezaur!
fabulă de Constantin Enescu din Jungla modernă (10 martie 2016)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ariciul la cuibar
Pe la miezul zilei,
găina moțată era la cuibar
și cotcodăcea.
Un arici micuț pe lângă găină
se tot învârtea.
Văzuse ariciul oul din cuibar.
De ce îl aștepta,
nu avea habar.
Deodată, lângă găinușă a venit
un cocoș foarte supărat.
Pe arici văzându-l,
el l-a întrebat:
-Spune, ce-ai furat?
... ai furat un ou?
Ariciul răspunse:
Eu?... nici vorbă!
... ouăle îmi fac rău!
Eu nu mănânc ouă,
mănânc doar furnici.
Cocoșul strigă:
-De ce ai venit tu la găinușă?
poezie pentru copii de Iulia Giușcă
Adăugat de Iulia Popov-GiuÈcÄ
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ariciul la cuibar
Pe la miezul zilei,
găina moțată era la cuibar
și cotcodăcea.
Un arici micuț pe lângă găină
se tot învârtea.
Văzuse ariciul oul din cuibar.
De ce îl aștepta,
nu avea habar.
Deodată, lângă găinușă a venit
un cocoș foarte supărat.
Pe arici văzându-l,
el l-a întrebat:
-Spune, ce-ai furat?
... ai furat un ou?
Ariciul răspunse:
Eu?... nici vorbă!
... ouăle îmi fac rău!
Eu nu mănânc ouă,
mănânc doar furnici.
Cocoșul strigă:
-De ce ai venit tu la găinușă?
poezie pentru copii de Iulia Giușcă
Adăugat de Iulia Popov-GiuÈcÄ
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dascălul, care stătuse ca pe ghimpi la biserică, cum ieși, veni numaidecât să se puie la masă. Numai gândindu-se la găină, îi lăsa gura apă. Dară se supără cât un lucru mare când văzu că i se aduse găina fără cap, fără pipotă și fără inimă. Se cătrăni de ciudă și de necaz dascălul, încât p-aci, p-aci era să'nebunească. Atunci răcni ca un leu la bucătăreasă, întrebând-o cum a făcut de i-a călcat porunca. Biata bucătăreasă spuse lucrul cum se întâmplase, zicându-i că nu credea să se facă atâta tevatură pentru nimicul ăsta de măruntaie. Văzu că nu mai are încotro și se stăpâni, gustă câte ceva din masă, se sculă foarte amărât și se hotărî să poarte sâmbetele copiilor. Femeia, de unde se aștepta să vază pe dascăl mulțumit pentru că se jertfise să-i facă plăcerea, rămase uimită auzindu-l că este atâta de mâhnit. Se duse dară pe lângă dânsul și cu fel de fel de vorbe dulci voi să-l înveselească.
Petre Ispirescu în Cei trei frați împărați
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să iubești femeia
Femeia trebuie iubită
În fiecare clipită
Fără întrerupere
Ca-ntr-un perpetuu mobile
Chiar înainte de a se trezi
La tine-n brațe să o ții
Să îi vorbești în șoapte
S-o strângi în brațe
Să-i spui că ai visat-o
În somn ai savurat-o
Ca-ntr-o poveste de amor
De ea îți este tot mai dor
Visurile sunt stări ce le trăiești în noapte
Sunt amintiri ce nu se vor uitate
De vrei femeia s-o iubești cu voluptate
Poți să-i vorbești de vise, iubește-o în realitate
Să o iubești la mic dejun
Spune-i că fără ea ești un nebun
Să-i amintești că e frumoasă
Să o săruți când pleacă de acasă
La ea întreaga zi să te gândești
La prânz și seara doar de iubire să-i vorbești
S-o rogi de ea să îți vorbească
Cuvintele ce-i spui, să nu o plictisească
Să-i amintești, când tristă este
Că viața-i o poveste
Ce niciodată nu se va sfârși
Atâta timp cât ea te va iubi
Câte un buchet de flori
Să-i dai în fiecare zi
Și dacă romantic vrei să fi
Să-i scrii și poezii
Să o privești în ochi
În mână capul să îl ții
Să o săruți pe obrăjori
De dorul ei să-i spui că mori
Să nu îi spui c-ai obosit
Să nu-i arăți, dacă ești plictisit
Să îi vorbești de viitor
De ea mereu îți va fi dor
Să-i amintești de prima întâlnire
Chiar dacă uneori a existat și-o despărțire
Să îi spui că-n lumea astă
Ea va rămâne o pasăre măiastră
Și seara când acasă stați la masă
Să îi mai spui o dată cât este de frumoasă
Și dacă îmbrățișați mai beți un par cu vin
Să-i spui că viața lângă ea este un vis divin
Chiar dacă anii au trecut
Să o iubești la fel de mult
Și fiecare zi să fie un început
Pentru iubirea voastră
Cum să iubești femeia, rămâne
Pentru mulți bărbați un fel de-a spune
Doar pentru mine a te iubi
E unicul motiv, pe lumea asta, de a mai trăi
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri din copilărie (adaptare)
Când văd vreodată un țăran la masă
Mâncând o supă de găină grasă,
Deduc imediat care-i pricina:
Ori e bolnav țăranul, ori găina!
epigramă de Aurel Iordache din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găina holteiului
Stând cuminte pe cuibar, ea-i numai o găină,
Dar țeluri mai înalte-o chemă grabnic mult mai sus.
Se saltă-n zbor deasupra cuibarului, pe streașină
Unde-i un cocoș și-alte țeluri mai înalte, deocamdată, nu-s.
poezie de Tabb, John Banister, 1845-1909, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cocoșul și găina (fabulă)
Un cocoș pricăjit și bastard,
Ce cânta îndrăcit dimineața pe gard,
După ce a venit într-un suflet pe sală,
(Înfoindu-se în costumul de gală!)
Cotcodăcea la găini să se ouă...
-Eu suratelor fac cât voi nouă-ș nouă!
Sunt sprinten și chipeș! Ce să mai spui!
De n-aș fi, nici n-ați scoate vreun pui...
Și se întoarse cocoșul cu secera coadă,
Către o vecină ce o credea mai năroadă,
-Hei moțato!... clocești zi și noapte,
Stăpânul când trece, vorbește în șoapte,
Te întreb uite așa!... la nimereală...
-Pe voi găinile, ce atâta cloceală?
-O, Sire!... așa-i datoria,
Prin asta noi creștem găinăria!
-Vai! lasă-mă... atâtea cocoane,
Clociți și scoateți doar... lighioane
Și nu sunteți în stare, cât toarceți la furcă,
Să dați la iveală... o gâscă!... o curcă!?
-Apoi.. Sire! Ți-o zic, deșii e-n van,
Să fii dumneatale curcan...
Morala
În orice caz, când nu știi vina,
Nu te pune cu... găina!
fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi, Fabule 2008 (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găina care făcea ouă de aur arăta că orice găină.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Când mănâncă săracul supă de găină? Când ori el e bolnav, ori găina e bolnavă.
proverbe evreiești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
O găină emancipată
Dezertând din curtea ei, găina
Chiar în nordul țării s-a mutat,
Auzind că ou-n Bucovina
Ar ieși direct încondeiat.
epigramă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găina cântă, cocoșul tace
O schemă ce-i veche mereu se repetă,
Că nu-i demodată si nu-i desuetă:
Găina de cântă, cocoșul chiar tace,
Dar după aceea să vezi el ce face...
epigramă de Cătălina Orșivschi din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curaj , găină, că te tai!
Când cocoș, fără motiv,
Strig, ea nu scoate o vorbă,
Ci doar, semnificativ,
Mai amestecă în ciorbă.
epigramă de Valentin David
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orătăniile (poezie pentru copii)
Zarvă mare în grădină:
Țipă tare o găină,
Țipă rațele... mac, mac!
Țipă tare... și-un gânsac!
Ce credeți că s-antâmplat?...
A intrat, vulpea în sat!
O vulpe îmfometată
Și de câinii toți, lătrată!
Vulpea noastră-mfometată
A uitat, că e lătrată
A uitat, că-n sat mai este
Vânătorul ce-o pândește.
- Uite vulpea-n bătătură!...
Fuge cu rața în gură!...
- Vai de noi, astăzi murim!
De vulpe ne prăpădim!
De la larmă și lătrat
Vânătorul, s-a sculat:
Vânător mare vestit
De sătenii toți iubit.
Vulpea noastră păcătoasă:
O vulpe foarte frumoasă,
De foame și de calică
Nu avea nici pic de frică.
Ea-l știa pe vânător:
Un dușman al vulpilor,
Dar acum, năval' a dat
Și de toate a uitat:
În coteț, iute intra
Orătănii omora
Avea fulgi prin nas și gură
Și tot, nu era sătulă.
Nesătula, s-a trezit
Cu vânătorul vestit:
Vânător, care-a văzut
Ce dezastru a făcut.
- Vai de mine, ce mă fac?
Am sărit din puț în lac!
A țipat vulpea calică
Miorlăind, ca o pisică
Și făcând ea pe... pisica
A-nceput, s-o prindă frica:
Vânătorul iscusit
Nu s-a lăsat păcălit.
Vulpea, toată cufurită
De pușcă îi ațintită:
Vânătorul, pac! și pac!
Și vulpea a împușcat.
- Vai ce mai găinărie,
Țipă vulpea-n agonie:
Decât vulpe împușcată
Mai bine, îmfometată!
Și zicând vulpea așa
Sufletul că și-l trăgea
Să îi fie de învăț
Cu blănița,-i pusă-n băț!
Și ce mare bucurie
Și ce mare vulpărie
Și ce nuntă mare-n sat
Orătăniile-au dat.
***
Zarvă mare în grădină!
Țipă, iarăși... o găină:
"Cotcodac, și cotcodac",
Speriată... de un "ac".
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- găină
- O găină este doar modalitatea unui ou pentru a face alt ou.
definiție de Samuel Butler
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
- găină
- O pasăre cu glas dogit
Ce-și plânge singură amarul
Că n-are ouă de clocit
De când clocește Aprozarul.
Găina
definiție epigramatică de Otilia Morțun din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!