Acest prunc necuvântător nu-i decât o speranţă – atât şi nimic mai mult. Iar această speranţă destinul uneori o împlineşte cu generozitate, iar, alteori, o zădărniceşte... Ce este de făcut cu aceşti pui de om? Poate că s-ar cuveni să ne străduim cu ei ceva mai mult...

citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iubire se simte mai mult decât e nevoie, se suferă mai mult decât se cugetă, se visează mai mult. Fiecare zi în care ne trezim este o zi bună. Fiecare respiraţie este plină de speranţă faţă de o zi mai bună. Fiecare cuvânt este o şansă de a schimba ceva rău în ceva bun.

citat din Walter Mosley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încearcă ceva mai mult

Încearcă ceva mai mult decât să exişti; trăieşte.
Încearcă ceva mai mult decât să atingi; simte.
Încearcă ceva mai mult decât să priveşti; observă.
Încearcă ceva mai mult decât să citeşti;absoarbe.
Încearcă ceva mai mult decât să auzi; ascultă.
Încearcă ceva mai mult decât să asculţi; înţelege.
Încearcă ceva mai mult decât să gândeşti; cercetează.
Încearcă ceva mai mult decât să vorbeşti; spune ceva.

poezie de John H. Rhoades, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este nimic mai bine ştiut decât că trebuie sa nu ne aşteptăm la nimic, dar noi continuăm să ne aşteptăm la ceva şi numim acest lucru speranţă.

citat din Edgar Howe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu ne dă atât de mult cât ne dă o speranţă.

citat celebru din Anatole France
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că de la distanţă percepţia nu este foarte exactă, dar mi s-a părut că, în ultimii doi ani, România s-a clătinat şi a regresat. Mi s-a părut că acum starea populaţiei e mult mai îngrijorată, mult mai agresivă, mult mai iritată, probabil că şi din cauza crizei, care de altfel se simte în toată lumea. Dar aici cred că s-au adunat şi erori ale acestor ultimi 20 de ani, când s-a furat prea mult, s-a minţit prea mult, s-a manipulat şi corupt prea mult şi poate că asta este explicaţia stării din acest moment, de impas, de marasm, de lipsă de speranţă. Să sperăm că ţara va ieşi din asta.

citat din Norman Manea
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia rămâne ultima speranţă (Motto. Poetul este ultima speranţă. Mircea Eliade)

Poezia este ultima speranţă.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Şi nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.

Căci cînd a ieşit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.

Şi cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Şi din muzică un tezaur.

Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranţă,
Pentru acel care iubeşte viaţa mult
Şi nu are inima de faianţă.

poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munca mea nu este munca unui chimist, pot spune că este ceva mult mai artistic. Este felul în care ştii să balansezi formula şi de aceea durează aşa de mult. Uneori un parfum îţi iese foarte repede alteori îi ia mult timp.

citat din Roja Dove
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăitor

Uneori te iubesc
alteori îţi beau din lumină
nepiericiunea aceea cu trupuri de rai

uneori te iubesc
alteori mă ninge
cu glas tare aurora sfinţilor tăi

uneori te iubesc
alteori mă dau preatefericescule
drăgostirei buzelor tale de zeu

uneori te iubesc
alteori învăţ
cum să reînviu la secundă

uneori te iubesc
alteori îţi cânt dorul la frunze
şi învelesc greieri cu rouă

uneori te iubesc
alteori absenţele
sapă în sânge tranşee

uneori te iubesc
alteori viteza luminii
într-un hohot de plâns

uneori te iubesc
alteori mă veşmânt
întru fiică de înger ori scai

uneori te iubesc
alteori vai

poezie de Cipriana Tanu din Te iubesc altfel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al clipei

Mai mult decât această zi e amintirea zilei
Ce şi-a turnat tiparul pentru năruire
Şi din această formă n-o mai scoate nimeni.
Mai mult decât pot să-mi aduc aminte
Clipe şi ceasuri dragi răsfrânte-n minte
Care-au topit metalul preţios al flinţei
Nu-i nimeni decât mine cel mai mult
Şi nimeni nu-i nici cel mai gros sau strâmt
Nici cel mai scund nu poate fi ca mine...
Cât mă detest aici atâta sunt si umilinţei
Nu-i cer răsplată sau răsfăţ; nici bir credinţei.
Mai mult de-acestea sunt în cele ce nu sunt
Şi niciodată n-am să fiu mai bine
Puţinul din această clipă apropiindu-mă
Şi-al clipei sunt din ce în ce mult...

poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mult decât viaţă decentă

Eu am trăit întreaga viaţă
cu pasul lent, sau mai grăbit.
Eram mânat de o speranţă
că pot trăi mai fericit.

Mai mult decât viaţă decentă,
oricât am vrut, n-am reuşit.
Prin muncă mi-am creat o rentă
şi-acum îs tare mulţumit.

Lumea din jur mă respectă.
Mă acceptă-aşa cum sunt.
Deşi viaţa nu-i perfectă,
călcăm toţi acest pământ.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori ne străduim atât de mult către perfecţiune încât uităm că imperfecţiunea este fericire.

citat din Karen Nave
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi

A fi nu e totuna cu a exista.
A fi este mai mult decât a exista.
A fi este ceva desăvârşit.
A fi e faptul împlinit.
A fi este dorinţa realizată.
A fi este natura întrupată.
A fi e scorul minţii.
A fi e rodul muncii.
A fi e tot ce noi simţim.
A fi e tot ce construim.
A fi e viaţa oglindită.
A fi e timpul convertit în faptă.
A fi e absolutul.
Dincolo de a fi e nimic,
E vidul.

A fi om este mai mult decât
A fiinţa ca om.
A fi om înseamnă empatie şi dăruire.
A fi om înseamnă iubire.
A fi om înseamnă bunătate.
A fi om înseamnă sinceritate şi dreptate.
A fi om înseamnă demnitate.
A fi om înseamnă toleranţă.
A fi om înseamnă speranţă.
A fi om înseamnă înălţare.
A fi om înseamnă realizare.

A fi bătrân este mai mult decât
A fiinţa bătrân.
A fi bătrân înseamnă cumpătare.
A fi bătrân înseamnă răbdare.
A fi bătrân înseamnă dorinţă,
Dar si suferinţă.
A fi bătrân înseamnă voinţă,
Dar şi neputinţă.
A fi bătrân înseamnă înţelepciune,
Dar şi lacune.

A fi copil este mai mult decât
A fiinţa copil.
A fi copil nu-nseamnă doar candoare,
Poţi fi copil şi-atunci când eşti mai mare,
că spirit ludic încă mai există.
A fi copil nu are vârstă.

poezie de Gheorghe Alionte (27 noiembrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin exces, şi prostia se poate autoanihila... Or, şi această speranţă e prea mult pentru condiţia umană?!

aforism de Costel Zăgan din Caratele... prostiei (4 februarie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot acest univers misterios este rece. Nu simt căldură în golul vieţii de după moarte. Mai mult decât atât, este insensibil să încerc să îl transform în materie, iar această insensibilate nu poate fi decât rece.

citat din Rene Magritte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poţi reuşi, când nu mai e nici o speranţă? Atunci, şi mai mult în speranţă să crezi.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poţi să reuşeşti, când nu mai ai nici o speranţă? O singură cale există: şi mai mult în speranţă să crezi.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La revedere

Când treci, ştii bine,
Prin absenţa mea, care-i făcută doar din tine,
Norii nu mai pot fi cerul meu, nici acest soare,
Al meu e doar cerul care se desface-n particule infime –
Şi minciuna atotcuprinzătoare
De-a fi această voce, această privire, aceşti centimetri-înălţime.

Elementele care m-au făcut
Din întâlnirea noastră nespus de avut
Nu mai pot fi necreate; nu există haos
A cărui cauzalitate
Să poată anula-n vreun fel, să readucă-n repaos
Ceremonialul prezenţei tale, chiar şi-atunci când eşti departe.

Tu, atunci, şi eu – împreună,
Vom pretinde că totul e-o minciună,
Diminuându-ne pentru-a crea impresia amăgitoare
Că putem exista separaţi, în vreme ce, dincolo de-artificii şi de-al lor fâs,
Un om mult, mult mai mare,
Se ascunde în această privire, în acest surâs.

El e cel care dincolo de marea adâncă
Dincolo de ocenele triste te va întâmpina – încă,
Trezindu-te din nepăsare cu ceea ce a fost.
Din acestă oră trecută vocea lui va vorbi,
Legile Timpului vor trebui să-şi caute alt rost:
În faţa-întregii lumi mâna lui îţi va atinge obrazul, te va iubi.

Străin poate fi
Doar sunetul căruia-i lipseşte darul de-a privi.
Nu există gând care, murind, să treacă, mărunt sau înalt,
Prin spaţii-n care noi n-am putea să fim,
Să ne realcătuim
Unul altuia sinele, fiecare-n gândul celuilalt.

Laşi în urmă – nimic nu se pierde –
Mai mult decât am fost eu vreodată, şi cu-un fel de
Cochetărie-amară iei cu tine mai mult
Decât voi fi până-n acea zi, din toate mai aleasă,
Când nu va mai fi nimic de făcut,
Doar să rostim " În sfârşit", şi să fim din nou acasă.

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calificat speranţă

De ce-i credinţa în sublim?
Că ochiul meu îl atestează
Şi orbi n-am şti ce să iubim...
Atunci, urâtul cum cutează?

Deci dacă este şi urât,
Înseamnă că-i dorit urâtul...
Aş vrea să ştiu de cine, cât?
Şi de-i mai mult... Mai mult de cât-ul?

Că este şi neobservat,
Trecut fără vreo importanţă,
Cel mai puţin de timp uzat...
O fi el acul de balanţă?

E adevărat?... El e... o speranţă?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 iulie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să găsim o speranţă care să aibă puterea de a face ceva cu adevărat minunat când noaptea neagră coboară peste noi şi nu mai vedem nimic în viaţa aceasta decât durere şi dezamăgire, o speranţă care să facă exact acelaşi lucru când cerul e însorit.

Larry Crabb în Vise năruite
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie testamentară

De multe generaţii urâm continuu
La noi ura ţine loc de icoane
Ne modelează şi ne împlineşte destinul
Ne ţine adesea de sete şi de foame.

Astfel ura a devenit un titlu de nobleţe
De aceea am început să urâm de plăcere
Cu ură noi ne dăm dimineaţa bineţe
Cu ură transformăm plăcerea în durere.

De aceea din ură ne-am născut
Să ducem ura pe mai departe
Din ură noi copii ne-am făcut
Ca moştenirea să nu se piardă-n parte.

Dacă noi nu am urî precum se crede
Ea s-ar împrăştia printre voi fără speranţă
Dozele noastre obişnuite de ură, v-ar ucide
Iar viaţa voastră nu ar mai fi viaţă.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!