Un caporal "cătrănit"

"Tinere, ai "călcat pe bec"!
Cu vederea nu te trec,
la noapte n-ai odihnă,
n-ai să poţi dormi în tihnă."
Urla un caporal bezmetic,
stia bine că nu-i etic,
dar continua să zbiere
din rărunchi şi cu putere:
"Soldat Matei Matei,
eşti planton
schimbul trei!
iar dacă-mi vine-n gând
vei fi şi mâine peste rând!"
Continua să urle caporalul "cătrănit".
Caporalul a primit
şi a buchisit,
de la iubită
o scrisoare iscălita,
o scrisoare nu prea bună...
De aceia se răzbună,
aprig fulgeraă şi tună
ca la el în bătătură.
Transpirat şi răguşit,
cu glasul mai mult dogit,
a-nceput din nou să zbiere
parcă şi mai cu putere,
din mâini nervos gesticulând:
"Vezi ca azi eşti peste rând!
Dacă vine acum controlul,
să ştii să-i dai raportul,
în trei paşi de defilare,
să caşti gura cât mai mare,
şi să urli cât mai tare!
Să-ţi iasă iute din gură,
aceea magică formulă:
Tovarăşe gradul.........
sunt soldatul Matei Matei,
planton schimbul trei!"

poezie satirică de Ioan Friciu (2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un caporal "cătrănit"

"Tinere, ai "călcat pe bec"!
Cu vederea nu te trec,
la noapte n-ai odihnă,
n-ai să poţi dormi în tihnă."
Urla un caporal bezmetic,
stia bine că nu-i etic,
dar continua să zbiere
din rărunchi şi cu putere:
"Soldat Matei Matei,
esti planton
schimbul trei!
iar dacă-mi vine-n gând
vei fi şi mâine peste rând!"
Continua să urle caporalul "cătrănit".
Caporalul a primit
şi a buchisit,
de la iubită
o scrisoare iscălita,
o scrisoare nu prea bună...
De aceia se răzbună,
aprig fulgeraă şi tună
ca la el în bătătură.
Transpirat şi răguşit,
cu glasul mai mult dogit,
a-nceput din nou să zbiere
parcă şi mai cu putere,
din mâini nervos gesticulând:
"Vezi ca azi esti peste rand!
Dacă vine acum controlul,
să ştii să-i dai raportul,
în trei paşi de defilare,
să caşti gura cât mai mare,
şi să urlii cât mai tare!
Să-ţi iasă iute din gură,
aceea magică formulă:
Tovaraşe gradul.........
sunt soldatul Matei Matei,
planton schimbul trei!"

poezie satirică de Ioan Friciu (mai 2012), traducere de Friciu Ioan
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

Şoapte de gând
Te- mbată pe rând,
Poveşti...,
De ieri şi de mâine
De- acolo şi de-atunci.
O zi e, mereu!

Azi poartă, pe rând,
Şapte nume venite din gând.
De nu-i azi, e visare.
De-i ieri, ori de-i mâine,
Şoapte de gând
Te-mbată pe rând.
Nu-i zi ca azi.
Tu eşti, azi.

Rămâi ca acum,
În acum- ul lui azi.
Ca azi nu va mai fi un alt azi,
Ca azi nu va mai fi un alt tu,
Ca să fii.

Azi pierdut în ieri, ori în mâine,
Şoapte de gând
Te- mbată pe rând,
Eşti gând,
Ori aici şi acum
E doar azi.
Rămâi tăcut ca ziua de azi.

poezie de Florin Dragoş Minculescu din Cine nu Eşti (2016)
Adăugat de Florin Dragos Minculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La minus grade

La minus trei, gerul te întreabă,
La patru grade şi mai mult
Când ajunge cinci înseamnă
Eşti pe deplin amorţit.

Pui în picioare ciorapii groşi
În mâini mănuşile pufoase
Pe cap căciula bine o-ndeşi
La noi, iernile-s geroase.

Bine ar fi din cer să cearnă
De azi o ultimă zăpadă
S-acopere grâul firav
Să împiedice gerul hulpav.

poezie de Dumitru Matei din Fereastra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* Zis-a Domnul "Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura." - Matei 5, 6. Evanghelistul Matei face referire la dreptatea din Împărăţia cerească, dar pământenii au o dilemă: Până la Dumnezeu nu-i mănâncă sfinţii?

fabulă aforistică de Maria Filipoiu (20 februarie 2022), traducere de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare din albia Nevei

Scrisoare din albia Nevei
Mi-e locul acesta mai cald
Barcazul şi-o lavră-adormită
Cu streşini răsfrânte în alb

Scrisoare trimisă în noapte
Bătută de vânt la răscruci
Din locul acela pe care
N-ai mai putea să-l ajungi

Beau ceaiuri cu palma la tâmplă
Tresar parcă-aş vrea să mă strâng
Dar ceasul din urmă îmi strigă
Aşează-te naibii la rând

Acolo-am ajuns primăvara
În franjuri şi fără rabat
Departe în albia Nevei
Acolo mi-e parcă mai cald

poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De trei zile-s nebună-ntre lumi

De trei zile-ntre lumi
Eu culeg vocea ta albăstruie,
Şi-aş zidi un spital de nebuni,
Dar n-am lemne şi nu am nici cuie.

De trei zile mă rog la apus,
Din aripa lui să îmi dea vreo trei fulgi,
Căci nu ştiu pe ai mei unde i-am pus
Şi nu ştiu, când mă vezi de ce fugi?

De trei zile zidesc un altar
Şi dărâm o biserică-apoi,
Că de mult nu mai am eu habar,
Cât rai şi cât iad se ascunde în noi.

De trei nopţi privesc la o stea,
Sunt nebună, şi nu-mi vine-a crede,
Cum din ochi îmi curge culoarea,
Picurând peste lume doar verde.

De-o veşnicie pictez o zi şi o noapte,
Să îţi fiu numai ţie aleasă,
Căci mă asemăn prea mult cu o moarte
Şi-am să-i fiu numai nopţii mireasă!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec zilele

Trec zilele, nu degeaba,
fiecare-şi face treaba,
nu mă lasă pustiit,
mă dă dorului, sleit.

Simt că-mi trece supărarea,
chiar de-mi este proastă starea,
când pe tine te doresc
n-am putinţa să greşesc.

Mă dau dorurilor, toate,
din delict soarta m-o scoate,
de cumva rostu-mi găsesc,
în cazne mă pedepsesc.

Viaţa este ca o pradă,
dând dovadă de bravadă
te pune să stai la rând,
dă noroc când n-ai de gând.

Norocul trece o dată
pe la tine pe la poartă,
ia cu el mintea, cât ai,
vieţii n-ai ce să-i mai dai.

Dă norocul peste tine,
eşti fericit şi-ţi convine,
dar de nu ştii să-l păstrezi
pierzi şi n-ai cum să-l mai vezi.

Însă când o vrea norocul
negreşit să-ntoarcă pasul,
nicicum nu aduce anul
ce-ţi poate aduce ceasul.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum trece iute toate

Cum trece iute toate ce-n lume-acum le vezi
Mai slabe sunt ca umbra, oricât de tari le crezi
Mai mici sunt ca nimica, chiar cei ce par mai tari
Şi tu treci ca o umbră, oricât de veşnic pari.
Ca visul scurs sfârşeşte şi viaţa ta de-acum
Un an dintr-o viaţă e cât un pas pe-un drum
Ştii paşii tăi din urmă, dar nu ştii câţi mai sunt
Şi vine unul care sfârşeşte-ntr-un mormânt.

O, nu-i urî pe-aceia ce-ţi prea tot spun mereu
Că vine grabnic moartea, să vi la Dumnezeu
Ci-mpacă-te cu Domnul acum cât mai trăieşti
Căci mâine nu-i nici urmă din tot ce pari că eşti.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasma ce a fost vărsată

Isus e Sfetnic, Minunat (Isaia 9)
Isus e Cel Adevărat (Apocalipsa 7)
E Calea, Uşa şi Lumina (Ioan 14:7; 15:8)
E Capul, Temelia, Rădăcina (1 Corinteni 3:11
Emanuel îi spune Lui (Matei 1:23)
El este Unsul Domnului (Fapte 4:26)
Isus e Domn, Cârmuitor (Matei 22)
În Psalmul douăzeci şi trei - Păstor (Psalm 23)
E Domn al Păcii şi e Soare (Isaia 9)
E Viţa, Viaţa viitoare (Ioan 15:5; 14:6)
Alesul e al meu Hristos (Isaia 42)
E Sfântul, Acel credincios (Luca 1:35)
Alt nume - Silo denumit (Geneza 49:10)
Şi Împărat Neprihănit (Evrei 7:2)
Isus este Învăţător (Matei 13:3)
Prorocul, Sfântul Sfinţilor (Daniel 9:24)
E Cel Dintâi care deschide (Apocalipsa 22:13)
Şi Cel din urmă ce închide (Apocalipsa 22:13)
Domnul Isus e Preaiubitul (Matei 12:18)
E Începutul şi Sfârşitul (Apocalipsa 22:13)
Cel Sfânt şi Drept şi Înviere (Fapte 3:14)
Piatra şi Stânca de cădere (Romani 9:23)
Ce crezi de El o scump popor
Îl crezi că e Mântuitor (Ioan 4:22)
Da, e Sămânţă şi Vlăstar (Isaia 11:1)
Şi Mirele ce vine iar (Matei 9:15)
Cuvântul ce s-a întrupat (Apocalipsa 19:13)
Luceafăr făr' de scăpătat (Apocalipsa 22:16)
Odraslă e de-a lui Işai (Isaia 11:1)
Nădejdea sfântă ce o ai
Mare Preot noi Îl mai ştim (Evrei 3:1)
Şi multe altele şi Amin (Apocalipsa 3:14)

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti trist îţi vine să dormi şi să uiţi. Îţi vine să-ţi culci capul pe genunchii altcuiva care te iubeşte, sau dacă eşti singur şi n-ai pe nimeni, să ţi-l culci pe palmele tale. Da. Îţi vine să dormi când eşti trist. Şi să uiţi... Dar când te trezeşti? Iar eşti trist şi nu mai poţi s-adormi din nou...

Ionel Teodoreanu în La Medeleni
Adăugat de andrada gal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare

Nu ţi-aş scrie poate nici acum acest rând,
dar cocoşi au cântat de trei ori în noapte -
şi-a trebuit să strig:
Doamne, Doamne, de cine m-am lepădat?

Sunt mai bătrân decât tine, mamă,
ci tot aşa cum mă ştii:
adus puţin de umeri
şi aplecat peste întrebările lumii.

Nu ştiu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumină.
Numai ca să umblu printre lucruri
şi să le fac dreptate spunându-le
care-i mai adevărat şi care-i mai frumos?
Mâna mi se opreşte: e prea puţin.
Glasul se stinge: e prea puţin.
De ce m-ai trimis în lumină, Mamă,
de ce m-ai trimis?

Trupul meu cade la picioarele tale
greu ca o pasăre moartă.

poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1923)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă

şi dacă tu n-o să mai vii la noapte
nu s-ar schimba nimic, atîta doar
c-or să mai cadă nişte mere coapte
rostogolindu-se incert pe trotuar

şi dacă tu nu ve-i veni nici mâine
sunt sigur- nu se va schimba nimic
atîta doar-v-a mai urla un câine
şi Luna îl va crede şiretlic

şi dacă nu vei mai veni nicicând
mai mult ca sigur sunt că n-ai putea
să uiţi de nopţile trecute rând pe rând
pe lângă omul rătăcit în calea sa...

poezie de Iurie Osoianu (19 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş

Nu te mai rog, Doamne, nu te rog nimic,
las în voia ta timpul meu strivit,
nu te mai rog, Doamne, prea mult te-am rugat
râd şi plâng, visez, cum m-ai depărtat.!

Nu te mai rog Doamne, nu stau în genunchi,
n-aprind lumânarea, nu mă-nchin la cruci,
tu n-ai timp de mine, eşti prea important
şi eşti mult prea mare să vezi din înalt!

Fă Doamne cum vrei, aştept trist în noapte
clipa ta celestă, clipa de dreptate,
o aştept tăcut poate prea gândită,
o aştept să ştii până-i plămădită!

Nu te mai rog, Doamne, stau şi eu la rând,
poate-mi vine timpul până sunt mormânt,
poate am norocul să auzi ce spun,
poate vezi cu ochii şi omul cel bun!

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reţetă pentru Anul Nou

Se-aleg douăşpe luni cât mai frumoase,
Vreo trei, pudrate-n cetini de ninsoare
Şi trei cu mieluşei sub pomi în floare,
Trei calde, fără nori, pline de soare,
Iar restul, mai bogate şi mănoase;

Se curăţă de of, de-amărăciune,
De ură, de invidie, mândrie,
Şi-n mod egal se-mpart, de-ajuns să fie
Pe-ntregul an, cu drag şi bucurie,
În zile cât mai lungi şi cât mai bune;

Se ia apoi pe rând şi se prepară
Zi după zi, cu grijă, cu răbdare:
O parte, muncă plină de sudoare,
O parte de odihnă şi visare
Şi-o parte de umor extra-ilară;

Adăugaţi din plin şi toleranţă,
Baban, praf de bun simţ, un polonic,
Turnând, cât frământaţi, câte un pic
De optimism călduţ, dintr-un ibric,
Amestecat cu boabe de speranţă,

Iar în final, nu costă nici doi bani(!)
Peste-aluat puneţi-o cu ardoare,
Iubirea cea mai pură şi-arzătoare...
Noi vă dorim s-aveţi o poftă mare
Şi vă urăm din suflet... La mulţi ani!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii...

Fii fără de grijă, să fii curat şi sfânt (1 Corinteni 7:32; Filipeni 1:10; 1 Petru 1:16)
Desăvârşit şi primitor de oaspeţi pe pământ (Matei 5:48; Romani 12:13
Simţind cu alţii şi-n nădejde tare (1 Petru 3:8; Romani 15:13)
Făr' răutate şi s-ai în necaz răbdare (Matei 10:16; Romani 12:12).
Fii bun şi treaz şi veghetor (Efeseni 4:22; 1 Petru 5:8
Să fii supus şi de Cuvânt împlinitor (Evrei 13:17; Iacov 1:22)
Fii plin cu vlagă, râvnă, bucurie (Mica 3:8; Romani 12:11; 2 Timotei 1:4)
Cu har, putere, Duh Sfânt din veşnicie (Fapte 6:8; Mica 3:8; Efeseni 5:18).

Îmbracă-te cu armele luminii, cu omul nou şi sfânt (Romani 13:12; Coloseni 3:10
Cu haina mântuirii, cu Domnul pe pământ (Isaia 61:10; Galateni 3:27)
Cu platoşa credinţei, Divină armătură (1 Tesaloniceni 5:8; Efeseni 6:11)
Cu dragoste te îmbracă s-o ai peste măsură (Coloseni 3:14).

Comoara ta o strânge nu-n lucruri care pier (Matei 6:20)
Comoara ta o strânge - comoară pentru cer – (Matei 6:20)
Lucrează cât e ziuă şi fără de cârtire (Ioan 9:4; Filipeni 2:14)
Cu dragoste, după adevăr, ca pentru nemurire (1 Corinteni 16:14; Ioan 3:21; Coloseni 3:23).

Iubeşte tu vrăşmaşul şi adevăr şi pace (Matei 5:44; Zaharia 8:19)
Pe fraţi, pe oameni şi aproape, dar făr' a te preface (Ioan 15:12; 2 Petru 1:7; Matei 5:43)
Iubeşte mântuirea, iubeşte tu pe Domnul (Psalmul 40:16; Matei 22:37)
Nu lumea, lucrul lumii şi nu iubi tu somnul (1 Ioan 2:15; Proverbe 20:13).

Nu fi nepriceput nici gata de certat (Eclesiastul 7:17; Tit 3:2)
Nu fi beţiv nici pricină pentru păcat (1 Timotei 3:3; 1 Corinteni 10:32)
De duhul de mândrie nu fi tu stăpânit (Luca 22:26)
Nici iubitor de bani ori pricină de îmbogăţit (1 Timotei 3:3; 1 Timotei 3:3).

Urăşte tu minciuna, urăşte lăcomia (Proverbe 8:7; Proverbe 28:16)
Purtarea păcătoasă, răul şi josnicia (Psalmul 101:3; Psalmul 97:10)
Pricepe tu nădejdea chemării ce ţi-a dat (Efeseni 1:18)
Şi bogăţia slavei la care-ai fost chemat (Efeseni 1:18).

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unchiule

Samuel? Poate Sam-son?
Unchiule nu te ascunde:
Bate vântul şi n-ai unde
Să faci noaptea de planton!

Suveran ai dat cu bâta,
Suveran ai luat cu sila
Că din toată pancea şila
Un principiu ai, atât:

Sporul veşnic de standard
Te-ai întins cât ai cuprins
Urlă fiara într-adins
Pe drapel, stelele ard

Toată lumea de nătângă
Te-a lăsat să prinzi putere
Şi la putina cu miere
Cine, să mai stea pe lângă?!

Oh, jandarm ce n-ai decât
Să-ntinzi mâna şi să iei
Ce doreşti de la acei
Ce-şi trec hamul după gât!

Vine timpul să-ţi adune
Răutăţile în cont
Un berbece în amont
E gătit să se răzbune!

poezie de Ion Untaru din vol. Liziera de salcâmi, 2009
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unchiule

Samuel? Poate Samson?
Unchiule nu te ascunde:
Bate vântul şi n-ai unde
Să faci noaptea de planton!

Suveran ai dat cu bâta,
Suveran ai luat cu sila
Că din toată pancea şila
Un principiu ai, atât:

Sporul veşnic de standard
Te-ai întins cât ai cuprins
Urlă fiara într-adins
Pe drapel, stelele ard

Toată lumea de nătângă
Te-a lăsat să prinzi putere
Şi la putina cu miere
Cine, să mai stea pe lângă?!

Oh, jandarm ce n-ai decât
Să-ntinzi mâna şi să iei
Ce doreşti de la acei
Ce-şi trec hamul după gât!

Vine timpul să-ţi adune
Răutăţile în cont
Un berbece în amont
E gătit să se răzbune!

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti altfel

Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Pe lângă ploi ai şi ninsori,
Cât de-ncâlcită eşti spre seară,
Eşti cum n-ai fost pe vechii zori.

Acum eşti verde cu răceală,
Acum eşti caldă peste flori,
Apoi eşti albă de zăpadă,
Eşti cum n-ai fost pe ochişori.

Cât te-ai schimbat de astă vară,
Când ai plecat unde nu ştiu,
Lăsându-ţi sora tropicală,
Să ardă verdele cel viu.

Îmi pari atât de supărată,
Pe pomi, pe flori şi-apoi pe noi,
De-aş şti ce ţi-am făcut surato,
Cât m-aş certa întins sub ploi.

Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Te porţi de parcă te răzbuni,
Că ai găsit pădurea rară
Şi luncile ce nu mai sunt.

E timpul, scurs, să pleci surato,
E timpul tău să nu mai fii
Şi-ai să dispari îngândurată,
Cu stolul tău de păpădii.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "De mi-ar cânta, în zori de zi, cocoşul..." de Petru Ioan Gârda

Da' ce tot ai cu lumea măi, băiete?
Şi să te războieşti, îmi spui că vrei.
Mai bine, lasă, luna să-ţi desfete
Un vis de-o noapte şi-ncă două, trei!

Că tot îmi spui cât eşti de obosit
Şi că îţi fulgeră şi tună-n sânge,
Mai bine, vino, că tot n-ai venit
Şi turturica-n colivie plânge.

Şi eu sunt singură precum e cucul
Şi nu mai cânt din frunza de arţar.
Hai, vino, că baţi câmpii ca năucul,
Că ne-am văzut din ce în ce mai rar.

Şi oboseala ţi-o pieri îndată-
(Acuma, că eşti moş, a cui e vina?)
La bătrâneţe-s şi eu candidată.
Trezeşte-te, că ţi-o cânta găina!

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu n-ai să ştii

Tu n-ai să ştii cât suferă pădurea,
Cât freamătă plecându-şi triste ramuri
Când norii negri adunaţi de-aiurea
Mi-aduce ploaia mohorâtă-n geamuri.

Tu n-ai să ştii cât suferă izvorul
Când cu mâhnire susură-n cascadă,
Îndurerat la vale-mi curge dorul,
Nerăbdător alături să te vadă.

Tu n-ai să ştii că-n suferinţă-i lanul,
Că macul ofilt i-a stins iubirea,
E abătut în zbor şi ciocârlanul
Ce-şi tulbură spre înălţimi privirea.

Tu n-ai să ştii vreodată tot ce simt
Atunci când mă privesc în ochii tăi,
Un licăr se aprinde şi presimt
Că ard în ale dragostei văpăi.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!