Cei 7 ami de acasa
Drajii mei, da la o vreme cred ca scit ca traba-i groasa:
Cineretu' nu mai are aia sapcie ani d-acasa!...
Sî m-ar plase sa fiu dascal, sa le dau la fiscecare,
La narozî' ascia cineri, cîce-un patru la purtare!
Ascultatî-ma pa minie, vreu sa scie az' tot natu'
Ca d-o vreme cineretu' fasie da rusâne satu'.
Nu va zîc nisio minsiuna, sa veget' sie întîmplare
Am patît în vara asta, da Sântamaria Mare.
Ca m-am dus da gimineata, pîntru-asa, v-un seas o' doua
Sa ma rog ca tot crescinu' la bisarica a noua.
Sî m-am tras mai la o parce, ca tot omu al cumince,
Sa ascult cum sa cuvine sie ne zîse dom parince.
Cînd colo, sa vez comegie: uice-asa, în graba mare
Un copil sa baga-nuntru dohanind dîntr-o tâgare!
Am ramas ca prostu-n ploaie sî d-asa o grozavie
M-or scapat pa jios Pleiboiu sî uiaga da rachie!
poezie de Sorin Olariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre ploaie sau poezii despre copilărie
Citate similare
Miorița colind
Pă uliță, printre văi,
Se duc trei păcurărei.
Ei o prins a să sfădi
Și o prins a vorovi:
- Pă unu l-om omorî.
Da el numa și-o strâgat:
- Că voi de mi-ț omorî,
Tăt pe mine m-astupați
În țărcuțu mieilor,
În staolu oilor;
Și voi numa că îmi puneți
La picioare fluier mare
Și la capu` trâmbița-re.
Și când vântu și-a sufla
Trâmbița și-a trâmbițá,
Fluieru și-a fluierá,
Și numa și-or audzî
Oile cele cu lapte
M-or hori mărgând pă sate;
Oile cele cornute
M-or hori vara pă munte;
Cele biete miorele
M-or hori vara cu jele.
- Hei, tu, biete miorele,
Spune-ți cătă mama me-le:
V-a-ntreba mama de mine,
Spuneți că m-am dus la bine,
Că numa m-am însurat,
Și eu numa mi-am luat
Tăt o fată de-mpărat,
Să nu sie cu bănát.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre oi
- poezii despre văi
- poezii despre sat
- poezii despre picioare
- poezii despre munți
- poezii despre mamă
- poezii despre lactate
- poezii despre colinde
- poezii despre Crăciun
La fotbalu' dă muieri - poezie în grai bănățean
Numa staț și m-ascultaț șe-am pățît alaltăieri
Când m-or luat nepoțî' mei la fotbàl d-ăl dă muieri:
-Vino uico, hai cu noi, dă nu vrei să-ț pară rău,
Că jioacă fecili noașce cu Moldova Chișînău!
Ș-am plecat la meci dă fece cu Ghițucă șî Păngele
Socotind c-atunși când gată, schimbă bluzăli-ntră iele,
Ba de-avem noroc cu troaca, ne-am ghingit atunși ca hoțî,
S-ar pucea, dă dragu nostru, să îș schimbe șî chiloțî.
Șî ne-am pus tăman în față, jios pe scamn, cum să cuvine;
Păi, dă-i vorba dă vreo țâță, să vegem cum îi măi bine.
La-nșeput, ieșîră-afară ălea dă la Chefereu
Niște gloabe una ș-una, cum ar fi măgariu meu.
Că d-o luam cumva pă babă ș-o puneam la dăzbrăcat
Pă lângă așa mârțoaje ai fi zis că-i Miss Banat.
Șî-n sfîrșit ieșiră, uico, fecili dîn Chișînău
Parc-erau făcuce-n șiudă, ca să-ț facă sânje rău!
-Ptui
Bătu-m-ar să mă bată! nechezai io, ca un cal,
Cred că înșepînd dă mâne mă apuc șî dă fotbàl.
Și porniră iuce jiocu
Dă-i cu crașii în surducă
Pînă când, după o vreme, văd că una îi pă ducă.
Sta trâncită jios pă iarbă că ș-o dat d-a curi-n cap
Șî zbiera de numa-numa ca vițălu' la căsap.
Io-i șopcii lu Ghițulică: -Asta naște pîn la pauză!
Da dă unge, că-i d-a noastră
Toace îs la minopauză.
-Păi șe-i aia minopauză?
Măi Ghițucă, zî-m odată!
-Minopauză-i, uico dragă, când muierea îi iertată
Șî-nșepu mitanu-al doilea: Țîn-ce-atunșea tămbălău
Că sări drept la arbitru una dî la Chișînău:
-Vreu pinalti
dă-m pinalti! o țînea ea sus șî tare.
-Nu să poace, nu-i niși vorbă, îi răspunsă prostu-ăl mare.
-Mândro, lasă-l pă nărodu, îi strîgai, că îndăsară
Am să-ț dau io un pinalti să ce țână pîn la vară!
Ș-uice-așa, fu gata meciu
Cu Ghițucă șî Păngele
Așteptam, că una-două schimbă bluzăli-ntră iele.
Când colo, dădură mîna, să țucară șî
atît,
Dă-mi venea să fac ca trenu dup-un meci așa urît.
-Măi Ghițucă, măi Păngele, m-am luat atunși dă ei,
N-am vazut niși crac dă țâță ș-am măi dat șî zășe lei.
-Stai măi uico, stai o țîră, c-am vorbit c-un fotograf
Să ne ducă pîn la ele să ne deie-un autograf.
Șî-uice-ași, țîne-ț cășiula
Ț-am găsît-o, du-ce bolii,
C-ai pierdut-o dă vreo lună dă la meciu ăl cu Poli,
M-o-ngesă pe cap Ghițucă, iar Păngele, alt becheri
Îi dădu lu moalăr banii ca să bea vro două beri.
Și intrarăm păste fece, dă-mi veni să cad pă space
Când văzui io șe-i-năuntru
mic cu mare dăzbrăcace.
Da să vez atunși năcazu
lucrătură dîn proțap,
Că mi să-njiupiră, frace, șî-m cărară pumni în cap.
Șe năroc c-avui cășiula, finc-o grasă roșie-n buși
Îmi dădu-n cap autografe cu un toc dă la păpuși.
Iară Ghiță cu Păngele când văzură-așa o trabă
M-or lăsat pe mîna lor ș-or încins-o-n mare grabă.
Ș d-abia am măi scăpat, că-m dădură pă tot anu
Niși nu șciu cum d-am ajiuns înăpoi la Gugulanu.
Cît dă meci, șe să vă spun io?!
S-o gătat cu Nula-Nula
Și chiar dac-am luat bătaie, bine c-am găsît cășiula.
poezie de Sorin Olariu din La Poșmândre - Antologie de poezie în grai bănățean
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Sorin Olariu
Vezi și următoarele:
- poezii despre schimbare
- poezii despre femei
- poezii despre cai
- poezii despre Banat
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre vorbire
- poezii despre păpuși
- poezii despre poezie
Toată viața am fost conștiincioasă și am muncit foarte mult. Dar de o vreme mi se pare mult mai complicat. De pe la 50 de ani mi s-a făcut frică. Parcă m-au năpădit emoțiile, teama că greșesc... Dar, una peste alta, cred că am avut foarte mult noroc în viața profesională. Pentru că eu nu m-am gândit niciodată că voi face film. Ei, sigur, m-am gândit pe la 15 ani că vreau să iau Oscarul. Mi-am făcut tot felul de scenarii pentru festivitatea de premiere, dar că voi face film vreodată, la asta nu m-am gândit.
citat din Luminița Gheorghiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre frică, citate despre viață, citate despre timp, citate despre noroc, citate despre greșeli sau citate despre filme
Treptele prieteniei
M-am văzut cu un amic
Și mi-a spus: "Sunt un A mare"...
Am mai cugetat un pic
Și mi-am zis... că e în stare,
Că tot mă privea de sus...
L-am lăsat... și m-am dus...
hexagramă de Constantin Enescu (23 ianuarie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe epigrame despre prietenie
Uica Pătru-n Cimișoara
Într-o zî ge sărbătoare,
Pă moș Pătru-l prinsă sara,
Că o fost la un bocez
În oraș, la Cimișoara,
Șî s-o dus la un hotiel
Să să culșie păstă noapce,
Că-n a doua gimineață...
Avea tren la șeasu' șapce:
- Bună sara, doamnă dragă!
Vre'u ca să îm' dai o sobă,
Să mă culc în noapcea asta...
Mă număsc Pătru Carobă!
- Toate sunt cam ocupate,
Dar vă dau... că sunteți membru,
Vă cazez la un etaj,
Dar dormiți în pat cu-n negru.
- Nu-i nimica, zâsă uica,
Că șî iel îi nățional,
Da' să mă trezășci la zâuă...
Că mă duc la personal.
Ajiungând uica în sobă,
Șchipă pă un gejit, frace...
Îl acinje pă dom' niegru
Șî să dă măi la o parce:
- Bată-ce, ge mozomaină!
Tu eșci baș ca o tășiună
M-am ghingit că doamna aia,
O umblat cu vro minșiună.
Niegrocelu' ș-o dat sama
Că uichițu' Pătru, nost'u
Îș' cam bace jioc ge iel,
Da' nu șcie șine-i prostu'.
Cân' o dat uica să doarmă,
Niegrocelu' ăsta... tuși
L-o mânjât pă bietu
Pătru Cu o farbă ge păpuși.
Șî l-o făcut șî pă iel
Niegru... vai ge capu' lui
Că acu' cân' merje-acas',
Baș că-i râsu' satului.
Cân' s-o făcut gimineața,
Doamna l-o sculat la șapce:
- Haideți domnule, trezirea!
Îl luă doamna pă la space.
Uica Pătru făcu plata
Ș-o plecat în graba mare
Să nu piardă personalu',
C-o încurca foarce tare...
Da' în tren cân' s-o suit,
O văzut într-un ochece
Că îi niegru ca tășiunea...
Șî să pusă la părece:
- Doamnie, da' șe proastă-i aia!
Râsă uica răspicat,
L-o sculat pă ăla niegru
Șî pă minie... m-o lăsat!
poezie satirică de Claudiu Românu din Uica Pătru gin Domașnea (19 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre trenuri, poezii despre sărbători, poezii despre plată, poezii despre oraș sau poezii despre negru
Tot ce-a ramas
Am intrat in lumina.
Dar lumina nu m-a vrut.
Acum cred
C-am sa supar tristetea
Dac-am s-o rog
Sa plece.
E tot ce mi-a ramas!
poezie de Ramaiana Pana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină
Motiv de emigrare în SUA
M-am întrebat mereu, cu anii:
- De ce nu vin americanii?
Și neprimind răspuns, ce vrei?
M-am dus să văd ce-o fi cu ei!
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre timp sau epigrame despre Statele Unite ale Americii
M-am nascut de ziua mea
Eu cand ma-mbat is beat
Cand merg ma tin de gard
Dar daca gardul se termina,
Nu stiu ce-am sa fac
Am sa ma iau in maini
Si am sa-mi fac un vant
Dar tot mai bine-i in picioare
Cind te sprijini de pamant
Dim-neta capu-i greu
Dar eu mai vreu sa beu
Dau cu mana pe sub perna
Oare unde-i capul meu?
Cata bautura-aseara am baut
N-am baut in viata mea
Eu cred ca-s unicul barbat
Care m-am nascut de ziua mea.
De fapt, eu ziua mea
Mi-o fac in fiecare zi,
Daca trebuie cateodata
Chiar de doua ori pe zi.
De-o vorba, ziua daca-mi cade ziua
Nu mi-o fac de tat
Dar daca-mi cade ziua noaptea
Noaptea iarasi ma imbat
Ce interesante ganduri imi intra-n cap
Atunci numai cand beu
Nici nu stiu cum de cap in cap
Incap atatea-n capul meu
Ori ca memoria ma ajuta,
Dar asta nu-i putin
Ce-i drept, eu am memorie, numai
Nu tin minte unde-o tin.
Daca doctorii m-or prinde
Stiu ce mi-or propune-amu
Ori traiesc putin, dar bine,
Ori mai mult, dar bine nu.
Eu, de-o vorba, pentru mine
De-acum mi-am ales ce-am vrut
Sa traiesc mai mult, dar bine
Si sa beau cum am baut
Beau si eu, ca moldovanul,
Patru ori pe an, ia zi:
La Craciun, de Hram, la Paste
Si in fiecare zi.
Eu cand beau intotdeauna,
Niciodata nu ma-nervez.
Ma-nervez atuncea numai
Cand nu pot sa ma-nervez
Doamne, ce se-ntampla aicea
De-s asa de multe fete?
Oare-n seara asta am sa
Dovedesc sa beau cu tati?
Cred ca da, pentru ca eu
Intotdeauna dovedesc
Inaintea lor de-aicea
Dupa dinsele sa ies.
Dar pana cand mai este cand
Si inca nimeni n-a plecat
Beau, fumez, mai nu stiu ce
Cand ma trezesc da amu-s beat.
Si eu de asta nu-nteleg
Mai, ce tot beau asa gustos,
De se duce tot in cap
De parca-as bea cu capu-njos.
Cand dau din bar sa intru-n afara
Si incep cu umbra sa ma intrec
Eu inteleg ca-ncep sa inteleg
Ca nimic nu inteleg
Da principalu-i important
Ca unde m-am pornit m-am dus
Si daca am ajuns acasa,
Acasa-nseamna ca-m ajuns.
Si chiar de-o sa ma-ntrebe tata unde-am fost
Ii spun si ce-am facut:
Am baut la bar cu Ghita,
Ei, si ce dac-am baut?
Si cu fetele-am baut
Si unde-am fost ma duc si maine
Stii ce-am mai facut cu fetele, tata?
Ssss .. Rusïne.
poezie de Pavel Stratan
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre tată, poezii despre seară, poezii despre noapte, poezii despre medicină, poezii despre medici, poezii despre fumat sau poezii despre fete
Trecător prin viață
Ne-am cunoscut la inceput de vară
Eram o tânără subțire și sprințară,
Nu cred c-am aveam nici opsprezece ani
Când ne plimbam pe aleea cu castani.
Ce viață... fără griji, fără nevoi,
Era atuncea pentru amândoi...
Dar timpul făr' de veste a trecut,
Și apoi necazurile-au apărut.
Pășind în viață printre buni și răi,
Am reușit să-mi văd și de ai mei
M-am străduit să fiu la înălțime,
Și să fac doar ceea ce se cuvine.
Târziu am constatat că am greșit
Că de la viață n-am cerut mai mult,
M-am mulțumit doar cu ce mi s-a dat,
Însă mereu, mereu am tot sperat.
Acum, când nu mai sunt copilul de-altadat',
Mă uit în urmă la tot ce am lasat
NIMIC afară de ai mei copii,
Cu care toată lumea s-ar mândri.
Regretele pe rând mă copleșesc
Când văd ca-ncep ușor să-mbătrânesc,
E imposibil să mă-ntorc din drum
Să am atunci, demult, mintea de-acum.
poezie de Mariana Simionescu (17 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre viață, poezii despre tinerețe, poezii despre mândrie, poezii despre mulțumire, poezii despre imposibilitate sau poezii despre greșeli
Eu am fost, m-am consumat, m-am ars, cenușa mea peste rampă am aruncat-o peste dânșii, câtă vreme am fost viu, dânșii au respirat emoția mea și mi-au întors emoția dânșilor, dar tot ce-a fost devine inutil pentru o îndeletnicire atât de prezentă, cum este arta actorului de teatru... Ești, câtă vreme ești... Gesturile ulterioare sunt inutile... Numai câtă vreme poți să acționezi... Numai câtă vreme ai aripi și dai din ele, vei zbura... Altminteri să nu-ți închipui că cineva te va purta pe umeri...
citat celebru din emisiunea Conversații esențiale de Mircea Albulescu (DIGI24)
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor, citate despre teatru, citate de Mircea Albulescu despre teatru, citate despre devenire, citate despre cenușă, citate despre artă, citate de Mircea Albulescu despre artă, citate despre aripi, citate despre actorie sau citate de Mircea Albulescu despre actorie
Prea târziu?
Mai plouă, demult n-a plouat
și iar mi-e dor de casă și de vii
cînd mă duceam cu tata la arat
mă înfrățeam cu orele târzii.
Am avut un vis să plec departe,
să mă rup de oamenii din sat,
dar toate sunt atâta de deșarte,
că iar mi-e dor să merg la semănat
Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii
păsările n codru să le ascult
să mă mai joc cu ai satului copii
așa cum mă jucam demult, demult...
Întoarsă-n sat nu mai m-am regăsit,
tata plecase undeva tăcut,
foșnetul pădurii a amuțit,
mama tot mai mică s-a făcut.
M-am căutat copil printre copii
si în niciunul nu aveam să fiu,
toamna cernea galben peste vii,
întoarcerea venise prea târziu?
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre toamnă sau poezii despre păsări
Tot mai adânc...
de la o vreme devenisem amanți
nu era nicio cale să ajung la capăt
nici nu mai am curajul
să vorbesc despre asta
totul e un du-te vino
e aproape iarna și
țipătul corbului se afundă în mine
tot mai adânc
tot mai adânc
tot mai adânc...
poezie de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre curaj sau poezii despre amant
El: Iubito, m-am săturat să tot fiu "vioara a doua" pe lângă tine!
Ea: Bucură-te că mai faci parte din orchestră...
replici
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vioară, citate despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
El: Iubito, m-am săturat să tot fiu "vioara a doua" pe lângă tine!
Ea: Bucură-te că mai faci parte din orchestră.
replici
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legea ca o umbrelă
Băi frate, câtă minte! E de luat aminte,
Că tare-i merge bine! O ține și la mine
Și, peste-o vreme, poate, mai dând un pic din coate,
Voi publica o carte. Să mor eu! Să n-am parte!
Că sunt și legi utile ce scad treizeci de zile
Din anii de-nchisoare și, nu că mă dau mare,
Cu-atâția bani purcoaie pot umple o lădoaie
Cu cărți -ce tura-vura!- să-mi poarte semnătura.
Ști'nțifice, măi, tată, de mare judecată,
Dar nu din aia care m-a dus la închisoare,
Că am crezut-o țâncă, dar aia a fost stâncă
Și n-a vrut să ia banu'. E mult de-atunci, e anu'.
Așa că dau anunțul: "Scriu carte cu denunțul
Acelora pe care i-am uns pân' la cel mare"
Mai scriu și de onorul de care scriitorul
Să aibă și el parte, că-mi scrie... de departe.
Da ce aș sta în ploaie, când pot să am o claie
De cărți, iar faimă, tată, destulă, fi'ndcă, iată
De-o vreme, cine scrie, chiar de e-n pușcărie,
E scriitor și vinde, căci proști sunt... cât cuprinde.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scriitori, poezii despre legi, poezii despre cărți, poezii despre zile, poezii despre stânci sau poezii despre prostie
Rugă de copil
Sunt o fetiță veselă, frumoasă
Ai mei părinți sunt medici renumiți
Într-un spital, însă, când vin acasă,
Mă iau în brațe foarte fericiți.
Deși sunt obosiți, că nu-i o joacă
Să vezi ce boală are fiecare,
Îs fermă-n ce vă spun și o să-mi placă
Să fiu tot doctor, când voi fi mai mare.
De ce-am decis să fiu tot doctoriță?
‒ dorința asta-n timp se înfiripă! ‒
Am printre jucării o veveriță,
Pe care-am vindecat-o de o gripă.
Părinții mei îmi povestesc mai multe,
- eu sunt din ce în ce mai curioasă! -
Că trebuie să scrie, să consulte...
Iar boala-i, uneori, contagioasă.
La început nu am știut ce-nseamnă,
Însă de-o vreme vin mai rar acasă,
Vorbim la telefon, iar ei mă-ndeamnă,
Să-ascult de buni și să stau la masă!
Am înțeles și-am fost mereu cuminte,
Iar mami s-a întors și stă cu mine,
Dar o-ntrebare mă frământă-n minte:
Pe tati la serviciu ce-l reține?
Eu cred că tati are mult de furcă,
La știri vorbesc mereu de-o pandemie...
E complicat și joaca mi-o încurcă,
Dar înțeleg și asta... Să se știe!
Mi-e foarte dor și-l port cu mine-n gânduri,
Mă rog la Domnul și-o să fie bine,
Iar dacă voi citiți aceste rânduri,
Rugați-vă cu toții lângă mine!
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre început, poezii despre știri, poezii despre veverițe sau poezii despre telefon
Învățătură
Am învățat târziu în viață că tot ce simt eu simt pe bune
Și m-am trezit că dau degeaba tot ce aveam mai bun pe lume.
Am înțeles târziu că-n toate e-un sentiment care se pierde
Dacă nu prețuiesc de-a-ntregul mai ales tot ce nu se vede.
Târziu am înțeles că nu am decât o singură-ncercare
Pe care dac-o dau în bară, rămân uitat în depărtare.
Am renunțat atât de simplu la ce simțeam că mă atrage
Și m-am lăsat purtat de valuri de orice fleac ce mă distrage.
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură
* * *
M-am intalnit cu Soarele,
In sfârșit!
Îl pândisem de atâta amar de vreme,
Voiam să îl văd
Și nu oricum,
Să-mi răzbun neputința,
Voiam sa îl văd în timp ce se naște,
Roșu, mic, neputincios,
Cu zbârciturile prevestitoare de vremi lungi pe chip,
Plângând neștiutor, dintre brazdele dureroase de mare,
Ce-l tot nășteau,
Și să-i spun:
"Vei muri diseară, Luminosule!"
M-am întâlnit cu Soarele
Și nu oricum!
Eu, adult, om în toată plinătatea puterii omenești,
Încălțat cu pantofi noi,
Un OmFrumos, când cântând, când înjurând și plângând,
Dar frumos;
El, Nou-născut roșiatic,
Desculț,
Surd și mut, hlizindu-se cu ochii de văpaie
Către lume,
Nicicând cântând, nicicând înjurând,
Nicicând plângând.
Îmi propusesem, de atâta amar de vreme, să-i fac în ciudă,
Să-i cânt, spre exemplu, chiar așa, să-i cânt,
Îl văzusem de atatea ori mare și luminos,
Mă văzuse de atatea ori mic și trecător,
Indiferent câtă pâine frământasem trecătorilor,
Nu luminasem și nu crescusem,
Tot cât o fâlfâire de aripi aveam să trăiesc,
Tot cât o umbră aveam să folosesc.
M-am întâlnit cu Soarele!
El se năștea, eu nu,
O dată pentru muritori, veșnic pentru zei,
Așa e rânduiala.
Preț de o clipă am râs inutil la zbaterea lui,
O clipă doar, până ce, pâș, pâș, arzând vălurile ce-l născuseră,
S-a prins de băierile cerului
Și s-a tras ușor în sus,
Deodată cu suflarea apelor,
Abandonând tot pământescul.
Eu... tot o fâlfâire de aripi, tot o umbră.
"Las-o de mâine! mi-am zis.
Las-o de mâine!"
Așa că, musai să mai trăiesc o zi,
Mi-am amânat răzbunarea pe mâine.
poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sfârșit, poezii despre râs, poezii despre roșu, poezii despre pâine sau poezii despre ochi
Regret
Se pare ca cercul devine mai mic,
Prieteni, iubiri, familie, da!
Chiar cred c-am trait si n-am strans nimic,
Nimic pentru casa sau inima mea.
Raman tot mai singur si leac nu mai e
Iubirile trec, familia moare,
Ma duc iar la munca, sa strang, pentru ce?
Ca -i mai fericit ala care nu are.
Atat tin cu mine, un pumn de-amintiri,
Familie, prieteni... cu-atat am ramas,
Dar nu m-am ales cu nimic din iubiri,
Si -asa am ales sa fiu si mai retras.
Am frica de tot, de tot ce ma-nconjoara,
Incredere n-am, m-au ranit, ma lipsesc,
Familie, prieteni, iubiri... tind sa doara,
Si zi dupa zi tot mai mult ma feresc.
Regretul meu este ca nu am dat voie
Si altor iubiri sa -mi arate cum este,
Am iubit doar ce-am vrut, dar ce-aveam nevoie
Am omis sa iubesc, si-am calcat pe-o poveste...
Cand putea fi iubire, am ales sa fim prieteni,
Cand puteam sa fiu sot, am ales sa fiu pusti,
Exact ca la piata, cand ai mere gustoase,
Si totusi alegi pe-ala mare sa-l gusti.
Am gresit foarte mult, nu le-am dat nici o sansa,
La atatea iubiri am spus nu, ce-ar fi fost?
Eram tot plecat ori eram bine-acasa?
Acum e tarziu, sa regret n-are rost...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre familie, poezii despre prietenie, poezii despre moarte, poezii despre mere, poezii despre inimă, poezii despre frică, poezii despre fericire sau poezii despre devenire
Tot mai
Tot mai tăcuți, tot mai străini,
Dăm iarăși vina pe distanță
Și o majoră importanță
Au doar cărările cu spini.
Tot mai tăcuți, tot mai uitați
Plusăm c-un zâmbet de rigoare
Și-apoi ne ducem fiecare
Spre seara cu nevindecați.
Tot mai străini, tot mai plecați
În lumi de-o vreme paralele
Deși privim aceleași stele
Nu mai părem adevărați.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre stele sau poezii despre adevăr