Amintirile sunt asemenea unor viniluri. Cu cât patefonul din noi este mai vechi, cu atât mai genuină melodia lor.

Mihai Gavrilescu (18 ianuarie 2015)
Adăugat de Mihai Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile sunt precum antichităţile. Cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai valoroase.

citat din Marinela Reka
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pozele... cu cât sunt mai vechi, cu atât valoarea lor sentimentală este mai mare!

aforism de Ovidiu Kerekes (25 ianuarie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alungă amintirile urâte

Amintirile frumoase
repede-s uitate.
Amintirile urâte
ne însoţesc mai departe.
Amintirile urâte
Sunt teama de viitor.
Alungă-le cât mai iute!
Pune bune-n locul lor!
Aşa poţi merge mai departe
de fericire ai parte.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât omul este mai tânăr, cu atât obişnuinţa se va înrădăcina mai repede, dar tot aşa de repede se va dezrădăcina; iar cu cât obişnuinţele sunt mai vechi, cu atât ele de dezrădăcinează mai greu.

citat din K.D. Uşinski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce ne înconjoară este ori un element în care trăim, ori o unealtă de care ne slujim. Cu cât ne oprim mai mult la ele, cu cât suntem mai atenţi asupra lor şi le preţuim mai mult, cu atât slăbeşte în noi sentimentul valorii proprii şi sentimentul sociabilităţii. Oamenii care se ocupă prea mult de grădini, clădiri, haine, podoabe sau alte bunuri sunt mai puţin sociabili şi mai puţin plăcuţi; ei îi pierd din vedere pe oameni, pe care nu-i uşor să-i bucuri şi să-i aduni la un loc. Nu vedem acest lucru şi în teatru? Un actor bun ne face să uităm repede sărăcia decorurilor şi, dimpotrivă, un teatru cu cât e mai frumos cu atât ne face să ne simţim mai tare lipsa unor actori de valoare.

Goethe în Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister
Adăugat de Jenica Ramona Nitu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Experţii cu cât se înşală mai mult, cu atât succesul acestora este mai mare, şi cu cât ideile lor sunt mai complicate şi par foarte inteligente, cu atât mai mult sunt ascultaţi.

Pascal de Sutter în Aceşti nebuni care ne guvernează
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A planta noi adevăruri nu este o sarcină atât de dificilă cum este aceea de a combate erorile vechi, pentru că există un paradox în oameni: aleargă după ceea ce este nou, dar prejudecătile lor sunt în favoarea lucrurilor vechi.

citat clasic din Charles Caleb Colton
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul trece cu atât mai grabnic cu cât e mai gol. Vieţile lipsite de semnificaţie ocolesc pe departe, asemenea unor trenuri ce nu opresc în gară.

citat din romanul Umbra vântului de Carlos Ruiz Zafon (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea, forţa de "temut" a unor înalţi demnitari precari, a unor oameni politici corupţi, oriunde în lume, se datorează nu atât propriei lor personalităţi nefaste în raport cu cetăţenii, cât mai ales, existenţei reţelelor de tip plasă din jurul lor, şi constituite din miliardari corupţi, sisteme poliţieneşti şi de informaţii privat/publice antidemocratice, "slugi" din procuratură, justiţie, administraţie.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea, forţa de "temut" a unor înalţi demnitari precari, a unor oameni politici corupţi, oriunde în lume, se datorează nu atât propriei lor personalităţi nefaste în raport cu cetăţenii, cât mai ales, existenţei reţelelor de tip plasă din jurul lor, şi constituite din miliardari corupţi, sisteme poliţieneşti şi de informaţii privat/publice antidemocratice, "slugi" din procuratură, justiţie, administraţie.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânia în care predomină ura şi tristeţea nu este atât de vizibilă de la început, decât eventual prin aceea că face să pălească faţa. Sufletele care sunt mai pline de orgoliu şi mai neputincioase se lasă în mai mare măsură cuprinse de acest soi de mânie. Căci jignirile par cu atât mai mari, cu cât orgoliul îi face pe oameni să-şi acorde o importanţă mai mare, şi de asemenea, cu cât acordă ei o mai mare importanţă bunurilor de care aceste jigniri îi lipsesc, bunuri cărora li se acordă o importanţă cu atât mai mare cu cât oamenii au un suflet mai slab şi mai josnic, din cauză că ele depind de alţii.

citat clasic din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât reflectăm mai mult, cu atât rămânem mai convinşi că sufletul, departe de a trebui să fie deosebit de corp, nu este decât acest corp însuşi, privit din punctul de vedere al unora din funcţiile sale, sau a unor moduri de a fi şi de a acţiona de care el este capabil, atât timp cât se bucură de viaţă.

Baronul d'Holbach în Sistemul naturii (1957)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi sărbătorim femininul, nu doar femeia. Indiferent de trupul în care locuim, femininul este parte din noi. Fără feminin, masculinul nu este posibil. Fără feminin nu există energie creatoare, fără masculin nu există formă. Femininul este esenţa, masculinul este expresia. Ambele sunt egale şi la fel de frumoase. Lăsând femininul să se manifeste natural, masculinul devine mai blând, mai iubitor, mai sensibil, mai comunicativ şi mai fluid. Cu cât permitem femininului din noi sa se exprime, cu atât dispar conflictele şi tensiunile. Cu cât mai puţine conflicte, cu atât mai multă iubire.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne urmăresc toată viaţa, asemenea unor câini credincioşi, amintirile din copilărie.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât mai bătrân scripcarul, cu atât mai dulce melodia.

citat din Papa Paul al VI-lea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între cuvinte şi noi

Am pentru tine cuvintele pe hârtie
rânduite frumos în pagină
asemenea unor bobi de rouă pe corola florii
arome rispirând.

Între cuvinte şi noi sunt fagurii de dorinţe,
mierea lor s-o guşti cu ambrozie,
şi trupul mlădios de sălbatic.

În salon lumina îmbrăţişază
clapele sidefate ale pianului vechi,
ce sublime fug clipele colorate
subţiri cu nuanţe de carmin,
mişcările
sunt asamblate în roluri
cu jocul dragostei în ele.

De fapt tot ce se scrie
capătă înţeles de metaforă în cântec.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai bun mod de a evita abuzurile este ca populaţia în general, să fie educată în ştiinţă, pentru a putea înţelege implicaţiile unor astfel de investigaţii. În schimbul libertăţii de a cerceta, oamenii de ştiinţă sunt obligaţi să-şi explice munca. Dacă ştiinţa este considerată o preoţie închisă, prea dificilă şi misterioasă pentru ca o persoană obişnuită să o poată înţeleage, pericolele de abuz sunt şi mai mari. Dar dacă ştiinţa este un subiect de interes şi preocupare generală - dacă atât deliciile sale cât şi consecinţele sale sociale sunt discutate în mod regulat şi competent în şcoli, presă, şi la masa de seara - noi ne-am îmbunătăţit foarte mult perspectivele noastre pentru a învăţa cum este într-adevăr lumea şi pentru a o îmbunătăţi atât pe aceasta cât şi pe noi înşine.

citat clasic din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Certitudini

Nu am nevoie de certitudini; eu sunt un om
preocupat de propriul său suflet.
Nu mă îndoiesc că, pe lângă chipul şi mâinile
pe care le cunosc, de sub tălpile mele mă
privesc chipuri pe care nu le cunosc,
chipuri liniştite şi reale.
Nu mă îndoiesc că măreţia şi frumuseţea lumii sunt ascunse
în orice nimic din lume.
Nu mă îndoiesc că sunt nemărginit şi că universurile
sunt nemărginite, dar, în zadar mă gândesc
cât sunt de nemărginite.
Nu mă îndoiesc că astrele şi sistemele astrale aleargă
prin cosmos cu un scop şi că într-o zi voi fi
şi eu ales să fac tot atât cât fac ele, ba
chiar mai mult.
Nu mă îndoiesc că aranjamentele provizorii continuă
şi continuă milioane de ani,
Nu mă îndoiesc că interiorul are un alt interior,
că exteriorul are un alt exterior, că vederea
are o altă vedere, că auzul are un alt auz şi
vocea o altă voce.
Nu mă îndoiesc că mult-plânsa moarte a unor tineri
bărbaţi este de prevăzut şi că moartea
unor tinere femei şi moartea unor copii mici
sunt de asemenea de prevăzut.
(Te-ai gândit că Viaţa a fost atât de bine prevăzută
şi că Moartea, care este sensul întregii Vieţi,
nu a fost la fel de bine prevăzută?)
Nu mă îndoiesc că naufragiile pe mare, indiferent
de grozăviile lor, indiferent a cui soţie,
al cui copil, al cui soţ, tată, iubit s-a
dus la fund, sunt prevăzute, la minut.
Nu mă îndoiesc că orice este în stare să se întâmple,
oriunde şi oricând, este prevăzut în inerenţa
lucrurilor.
Nu mă îndoiesc că Viaţa prevede totul în Timp şi
în spaţiu. Cred, însă, că Moartea e prevăzută
pentru toţi.

poezie celebră de Walt Whitman
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât femeia se arată mai devotată, cu atât bărbatul va deveni mai lucid şi mai stăpân pe situaţie; cu cât ea este mai crudă şi mai necredincioasă, cu cât îl maltratează mai mult, cu cât se joacă mai păcătos de uşuratic cu el, cu cât arată mai puţină îndurare, cu atât mai tare va stârni voluptatea bărbatului, va fi mai iubită şi mai divinizată. Aşa a fost din toate timpurile.

Leopold von Sacher-Masoch în Venus înveşmântată în blănuri (1870), traducere de Daniela Ştefănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Acum realizez cât de complicitate sunt relaţiile umane!
Cât de dificile!
Cât de greu de păstrat!
Cât de puţin oferim!
Cât ne pierdem în Noi!
Cât de mult vrem!
Cât de mult nu ştim ce vrem!
Cât de nehotărâţi suntem!
Cât de neîncrezători!
Cât nu ştim să iubim!
Cât şi de câte ori nu vedem iubirea celuilalt!
Cât de imperfecţi suntem pe drumul ce îl vrem perfect!
Chiar şi cât ne pasă de Noi,
Suntem de multe ori,, orbi" şi chiar,, goi"!
Cât şi mai cât poate spune tăcerea!
Cât, cât, şi mai cât ne vom pierde!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!