Când personajele mele sunt copii sau adolescenţi, am multă tandreţe pentru ele. Mă gândesc că sunt vii în romanele şi în povestirile mele; le tratez cu multă dragoste. Când scriu o povestire în care personajul este adolescent, eu sunt acel adolescent în timp ce o scriu. Cu personajele adulte este altceva.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt puţin stânjenit să-mi semnez povestirile, uneori. Romanele, nu, pentru că la romane muncesc mult; acolo este o întreagă arhitectură. Dar în cazul povestirilor, este ca şi cum mi-ar fi fost dictate de ceva ce există în mine, dar nu sunt eu responsabil. Ei bine, de vreme ce apar ca fiind ale mele, chiar şi aşa, bănuiesc că ar trebui să le accept!

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa privată, nu trebuie să mă controlez. Sunt cu adevărat foarte sentimental, foarte romantic. Sunt o persoană tandră; am multă tandreţe de oferit. În scris, a trebuit să mă supraveghez, mai ales când eram tânăr. Scriam lucruri care provocau lacrimi. Acela era romanticism pur. Mama le citea şi plângea.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu când sunt sigur că am puţină linişte. Nu pot scrie dacă ascult muzică, asta e complet exclus. Muzica este un lucru, iar scrisul este altul. Am nevoie de un calm anume; dar un hotel, un avion uneori, casa unui prieten, sau aici acasă sunt locuri unde pot scrie.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt fericit

Sunt fericit când scriu o poezie
Despre dragoste şi amor.
Sau când ascult o melodie
Despre un suflet plin de dor.

Sunt fericit când citesc o carte,
Despre doi îndrăgostiţi.
Despre un om care a zburat pe Marte
Sau despre nişte regi bine veniţi.

Sunt fericit când admir floarea,
Care înfloreşte la geamul meu
Şi când privesc luceafărul
Care luminează ca un zeu.

Sunt fericit că m-am născut în lumea aceasta mare
Şi scriu acest vers.
Căci poezia este nemuritoare!
Cum e şi întregul Univers.

poezie de Vladimir Potlog (9 noiembrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş dori ca personajele mele să vorbească pe scenă exact aşa cum o fac în viaţa reală, fără exagerări sau distorsionări, şi să scriu o muzică artistică de la un capăt la altul... Ceea ce doresc eu este o melodie a vieţii, nu a clasicismului.

citat din Modest Musorgski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personajele rele, cu caractere urâte, sunt, paradoxal, frumoase sau mai bine zis, interesante. Un personaj bun nu are aceeaşi trecere ca unul rău. Cel rău este extraordinar, intens, complex! Personajul rău este mai viu, mai palpabil, pe când personajul bun are un miros de tămâie, este ca un îngeraş. Cât de interesant poate fi un îngeraş?!

citat din Marin Moraru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot felul de teorii, care mai de care mai ciudate, despre cum să creezi personajul, tot felul de reţete, unele ca la bucătărie, altele... Din experienţa mea şi a familiei mele, personajele le faci cu atât mai bine cu cât ai talent mai mult. De aceea cred că reţetele nu sunt potrivite pentru oricine. Intuiţia şi talentul, care este de la Dumnezeu şi nu-l poate explica nimeni, fac lucruri uimitoare, senzaţionale.

citat din Mihai Constantin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstorul

Eu sunt păstorul turmei.
Oile sunt gândurile mele,
Iar toate gândurile mele sunt senzaţii.
Gândesc cu ochii şi cu urechile mele,
Cu mâinile şi cu picioarele mele,
Cu nările şi cu gura.

Să te gândeşti la o floare înseamnă să o vezi şi să o miroşi.
Să mănânci un fruct înseamnă să-i simţi savoarea.

De aceea, în arşiţa zilei,
Când de prea multă bucurie mă cuprinde tristeţea
Şi mă întind pe iarbă pentru a mă odihni,
Şi-mi închid ochii încălziţi de soare,
Îmi simt întregul trup relaxat în realitate
Şi ştiu tot adevărul, şi sunt fericit.

poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram şi sunt foarte romantic. De fapt, trebuie să fiu atent atunci când scriu, pentru că deseori pot cădea în... Nu i-aş spune prost gust, poate că nu, dar aş putea merge în direcţia unui romanticizm exagerat.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toate personajele feminine din romanele mele sunt inspirate de femeile chiliene, pe care le cunosc bine pentru că am lucrat cu ele şi pentru ele ani în şir. Mai mult decât domnişoarele din clasa de sus, cu picioarele lor lungi şi pletele lor blonde, mă impresionează femeile din popor, mature, puternice, muncitoare, pământene. Amante înfocate când sunt tinere, apoi stâlpul casei, mame şi soţii de nădejde pentru bărbaţi care adesea nu le merită. Sub aripile lor îşi găsesc adăpost copiii proprii şi străini, prieteni, rude, cunoştinţe. Robotesc pentru alţii, se lasă pe ele la urmă de tot, muncesc fără preget şi îmbătrânesc prematur, dar nu-şi pierd capacitatea de a râde de ele însele, nici romantismul de a visa la alt bărbat şi nici flăcăruia de revoltă din inimă. Majoritatea au vocaţie de martir: se scoală primele ca să-şi servească familia şi se culcă ultimele; se mândresc că suferă şi se sacrifică.

Isabel Allende în Ţara mea inventată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu treizeci de ani în urmă, scriam lucruri care-mi veneau în minte şi le judecam numai după criterii estetice. Acum, deşi continuu să le judec în funcţie de criterii estetice, în primul rând pentru că sunt scriitor, sunt un scriitor care este zbuciumat, foarte preocupat de situaţia din America Latină; prin urmare, asta alunecă deseori în scrisul meu, în mod conştient sau inconştient. Dar, în ciuda poveştilor cu referiri precise la chestiuni ideologice şi politice, poveştile mele, în esenţă, nu s-au schimbat. Ele continuă să fie poveşti ale fantasticului.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deseori sunt personaje care reprezintă un melanj între doi sau trei oameni. Am conturat un personaj feminin, de exemplu, din două femei pe care le cunosc. Acest lucru îi conferă personajului din povestire sau din carte o personalitate mai complexă, mai dificilă.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să scriu o poezie

Vreau să scriu o poezie
Pe o frunză de copac.
Despre acest miez de toamnă
Cât de mult Îmi este drag.

Vreau să scriu o poezie
Pe un strop de ploaie rece.
Despre timp, care fără milă
Aşa de repede trece!

Vreau să scriu o poezie
Pe palmele tale moi.
Care mă mângâie cu gingăşie
Când suntem în doi!

Vreau să scriu o poezie
Pe o rază de soare.
Care din ce în ce de dupa nori,
Mai rar răsare.

Vreau să scriu o poezie.
Pe ceru-ncărcat de stele,
Să aducă bucurie
De ziua măicuţei mele.

poezie de Vladimir Potlog (9 octombrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu?

Eu sunt adolescent hoinar
Ridică-mi, îngere, piciorul
De la Kamceatka-n Gibraltar
Să nu mai sparg clipei ulciorul!

Eu sunt eternul graţios,
Delfinul marilor artist,
Am eşuat corăbier
Să fiu al insulei stilist!

Eu sunt ce n-aş fi vrut să fiu,
Poetul marilor ecluze,
Mă risipesc în tot ce scriu
Culori, vibraţii, fluturi, buze!

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cortazar, Julio

Julio Cortazar este aproape un Bolivar al literaturii latinoamericane. Este un om care ne-a eliberat, care ne-a spus că se poate face totul.

definiţie clasică de Carlos Fuentes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot să scriu muzică cu dragoste şi entuziasm pentru niciun fel de subiect, oricât ar fi el de interesant şi spectaculos, dacă personajele nu-mi câştigă simpatia, dacă nu mi-e milă de ele, aşa cum iubesc şi compătimesc oamenii adevăraţi.

citat celebru din Piotr Ilici Ceaikovski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să scriu cine sunt, şi nu ştiu. Am scris caiete multe ca să descopăr. N-am izbutit. Romanul meu va fi un roman cu eroi ciudaţi. Sufletele lor nu vor fi liniare, dintr-o singură bucată. Eu n-am întâlnit până acum un asemenea suflet printre adolescenţi. Dar nu-mi voi putea analiza personajele, pentru că nu le cunosc. Nu le pot înţelege adâncurile sufletelor. Mă privesc. Privesc în mine. Atâtea trăsături străine, contradictorii...

Mircea Eliade în Romanul adolescentului miop
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul unei cărţi asupra noastră este real doar atunci când simţim nevoia să-i împărtăşim intriga: să iubim când personajele iubesc, să plângem când eroii suferă sau mor.
Practic, dacă nu simţim toate acestea, poveştile rămân în starea lor latentă, adică litere moarte.
Cartea nu aparţine nimănui. Nici celui care a scris-o, nici celui care o citeşte sau o cântă.
Desigur că Cioran este Cioran. Apoi devine Camelia când Camelia îl citeşte. Ioan, Tudor sau Filip când este citit de aceştia.
Noi suntem povestea cărţii. Cartea suntem noi!
Când cineva îmi spune că îi place cartea mea şi mă întreabă dacă o poate cânta, este uimitor pentru mine. Un scriitor scrie pentru ca alţii să citească şi să lase o moştenire.

Tot ceea ce scriu aparţine oamenilor, eu sunt doar curatorul!

finalul de la Insomnii în alb-negru de Camelia Opriţa (2007)
Adăugat de Catalin Angelo Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marketing-ul şi copywriting-ul, pentru mine, reprezintă arta de a vindeca oamenii prin scris. Campaniile sunt poveşti, titlurile sunt promisiuni, paragrafele sunt motiv pentru speranţă. Armele mele sunt două: un laptop pe care îl iau oriunde după mine şi o conexiune de internet, care să mă ajute ca scrierile mele să ajungă către tine, cel care îmi citeşti în momentul ăsta rândurile. Cei care m-au întâlnit în toţi anii ăştia, îmi spun că modul cum scriu este un talent – prin urmare imposibil de modelat. Dă-mi voie să îi contrazic – pentru că sunt ferm convins că NU ESTE TALENT. Să scrii este o artă în aceeaşi măsură în care este şi o ştiinţă. Iar eu m-am educat în a scrie.

citat din Daniel Zărnescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt poate singurul care a priceput dimensiunea shakespeare-ană a fiinţei tale, precum îmi place să cred că eşti singurul care ai pătruns incurabilul trecerii mele printre dobitoace. Îţi scriu din oraşul în care toate îndoelile sunt permise, şi care adaugă umbrelor mele un parfum de cangrenă. Sunt fericit că pot să stau aici singur, neînchipuit de singur, şi că sunt departe de Balcanii în care numai tu justifici apariţia soarelui. Cu vechea dragoste, a lui E. Cioran.

Emil Cioran în scrisoare către Petre Ţuţea (25 noiembrie 1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!