Sergentul: Ei, da, mai în sus, pe mâna stângă, nişte case galbene-n curte, cu marchiză...
Domnul: A!... Atunci feciorul e un stupid!... Mersi!... Întoarce, birjar!

replicile de final din Căldură mare de Ion Luca Caragiale (1899)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Didina (care îndată ce i-a vorbit Catindatul şi-a pus masca): Bine, mersi! Uite, beau o bere... Da' d-ta ce faci?
Catindatul: Şi eu bine, mersi; mă magnetizez cu jamaică.

replici din piesa de teatru D'ale Carnavalului, Actul II, Scena 2, scenariu de Ion Luca Caragiale (1885)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Luca Caragiale. Particularităţi: Meloman, ureche, memorie şi gust muzical bine dezvoltate.

Ion Luca Caragiale în articol (1893)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, drept orice răspuns, îi trag două perechi de palme, mă sui şi... mână birjar! Se-nţelege că după infamia ce am comis, orice legătură între mine şi amicul meu a trebuit să se rupă... Ah! cât de rău îmi pare! am pierdut un atât de bun amic!...

finalul de la Infamie de Ion Luca Caragiale (1901)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mână, birjar

Ţiganii cântă romanţa
Unei femei ce-am iubit
Trezind în mine speranţa
De ea când mi-am amintit

S-o mai iubesc e zadarnic
Acum atâta doar vreau
Să uit de chinul meu amarnic
Să hoinăresc şi să beau

Mână birjar
Şi du-mă-n noapte
Cât mai departe
Oriunde-ai vrea

Iubirea mea
E-o nebunie
Nici în beţie
N-o pot uita

As vrea în goană
Să uit ce-i suferinţa
Şi vechea rană
Să vindec cu-n pahar

Mână birjar
Şi du-mă-n noapte
Cât mai departe
Oriunde-ai vrea

Mână birjar
Şi du-mă-n noapte
Cât mai departe
Oriunde-ai vrea

Mână birjar.

cântec interpretat de Jean Moscopol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La noi, minciuna, adulterul, uneltirea mişelească sunt nişte nimicuri pline de haz de care râd toţi cu multă poftă.

citat din Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caragiale, Ion Luca

Caragiale este cel mai mare creator de viaţă din întreaga noastră literatură.

definiţie de Garabet Ibrăileanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caragiale

Caragiale, Luca, Ion,
Doar o scrisoare-a conceput,
Însă a fost cu ghinion,
Că s-a... pierdut...

epigramă de Radu Ionescu-Danubiu 10 august 1949 (18 aprilie 2008)
Adăugat de Radu Ionescu-Danubiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Luca Caragiale

Acid a fost Caragiale,
Satirizând atâţi eroi,
El s-a născut la Haimanale,
Dar, printre ele, trăim noi.

epigramă de Radu Ionescu-Danubiu (10 ianuarie 2011)
Adăugat de Radu Ionescu-Danubiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Caragiale

Şi fiindcă-mi place numai versul,
Arareori citesc jurnale.
Dar când nu vreau să-mi vină somnul,
Atuncea cumpăr Universul,
Fiindcă într-însul scrie domnul
Caragiale!

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un tată de familie: Am auzit că de la o vreme se-ntinde printre o seamă de tineri din Bucureşti nişte apucături oribile.
Un altul cu mai mulţi copii (râzând): Mofturi!

replici din Moftul Român de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caragiale, Ion Luca

Caragiale e omul care împinsese până la extrem arta de a concentra şi de a mărgini în linii elementare şi expresive.

definiţie de Eugen Lovinescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu? Era o frumuseţe! o figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină, nişte ochi mari-la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru;un zămbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt coborât dintr-o icoană.

definiţie de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moştenire

La trăsura cu doi cai,
Bunice, birjar erai...
- Astăzi, eu, ca pus pe jar,
Înjur fain... ca un birjar...

epigramă de Constantin Enescu (19 februarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caragiale scria în tăcere şi adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine. Compunând, construia dialogurile vorbind tare, zâmbea sau se-ncrunta.

citat din Luca I. Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caragiale, Ion Luca

Caragiale este însă un mare autor comic, adică un creator de comic monumental.

definiţie de Alexandru Paleologu în Despre lucrurile cu adevărat importante
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Aşa, cum îţi spusei, mă scol într-o dimineaţă, şi, ştii obiceiul meu, pui mâna întâi şi-ntâi pe "Aurora Democratică", să văz cum mai merge ţara. O deschiz... şi ce citesc? Uite, ţiu minte ca acuma: "11/23 Făurar... a căzut tirania! Vivat Republica!"

replicile de început din piesa de teatru Conu Leonida faţă cu reacţiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marelui Caragiale pe când era berar

La această epigramă a colaborat însuşi maestrul

Iancu Luca Caragiale
Îţi dă berea cu măsură,
Face şi literatură...
Însă nu face parale!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stacan: Se-nţelege că e infamie. N-ai auzit cum a luat juvaericalele... (bea) Ei! m-aţi plictisit cu mofturile voastre! Care e culmea calamburului? (tăcere) Să faci un măgar-ambur. (râsete) Ei! s-a încheiat cu jocurile de cuvinte. Tăceţi toţi şi puneţi mâna pe stacane, că am să vă cânt.

replică din libretul Hatmanul Baltag de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sergentul (către hoţ, măsurându-l din cap până în picioare): Cine eşti dumneata, stimabile?
Hoţul (oftează resemnat): Sunt un hoţ, domnule sergent.
Sergentul (înţelegător): Hoţ? Te rog să mă ierţi. Am crezut că eşti altceva.
Hoţul (tot mai convingător): Sunt un mare hoţ, domnule sergent.
Sergentul: Ai putea să fii ceva mai modest.
Hoţul (cu patimă): Sunt un bandit, domnule. Am furat o mulţime de lucruri. Am jefuit bănci. Chiar azi am şterpelit zece lei şi o chiflă.
Sergentul (îşi aranjează uniforma): Ce mă interesează pe mine viaţa dumitale? Eu sunt de la evidenţa populaţiei.

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu (1996)
Adăugat de Radames
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feciorul cel mijlociu, pregătindu-şi cele trebuitoare şi primind şi el carte din mâna tată-său către împăratul, îşi ia ziua bună de la fraţi, şi a doua zi porneşte şi el. Şi merge, şi merge, până se înnoptează bine. Şi când prin dreptul podului, numai iaca şi ursul: mor! mor! mor! Calul fiului de crai începe atunci a forăi, a sări în două picioare şi a da înapoi. Şi fiul craiului, văzând că nu-i lucru de şagă, se lasă şi el de împărăţie şi, cu ruşinea lui, se întoarce înapoi la tată-său acasă.

Ion Creangă în Povestea lui Harap-Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!