Soarele este cel care vede lumea învăluită de căldură şi lumină. Fii mai întâi un soare şi apoi priveşte lumea.

aforism celebru de Carmen Sylva din Cugetări şi impresii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele nu vede lumea niciodată altfel decât plină de lumină şi căldură.

aforism de Carmen Sylva
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

soare

Soarele e primul iubit al florii.

definiţie celebră de Carmen Sylva
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume plină de frică, fii curajos. Într-o lume plină de minciuni, fii onest. Într-o lume în care puţinora le pasă, fii plin de compasiune. Într-o lume plină de prefăcuţi, fii autentic. Pentru că lumea te vede. Lumea îşi pune speranţa în tine. Lumea este inspirată de tine. Lumea poate fi un loc mai bun datorită ţie.

citat din Doe Zantamata
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea creează lumea, datoria o guvernează.

aforism clasic de Carmen Sylva din Cugetări şi impresii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnalismul este imposibil fără o poziţie morală. Fiecare jurnalist este un moralist. Asta este inevitabil, în mod absolut. Jurnalistul este cineva care priveşte lumea şi modul în care funcţionează, cineva care analizează de aproape lucrurile în fiecare zi şi ne spune ce vede, este cineva care reprezintă lumea. Jurnalistul nu poate să-şi facă munca fără a judeca ceea ce vede.

citat din Marguerite Duras
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

geniu (vezi şi genialitate)

Geniul este un om care vede ceva extraordinar acolo unde nimeni nu vede nimic, deşi toată lumea priveşte.

definiţie aforistică de George Budoi din Geniul şi Mediocritatea: aforisme şi epigrame (2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele de dimineaţă

Soarele de dimineaţă
S-a spălat frumos pe faţă
Şi-a ieşit în lumea mare,
Să ne zică: Salutare!

Hai, copii, şi om ieşi,
Soarelui îi vom zâmbi,
Să ne fie viaţa plină,
De căldură şi lumină.

poezie pentru copii de Cristina Popa
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

ziarist (vezi şi gazetar)

Un ziarist este cineva care priveşte lumea şi felul în care funcţionează, cineva care se uită îndeaproape la lucruri în fiecare zi şi relatează ceea ce vede, cineva care înfăţişează lumea, evenimentele, pentru alţii.

definiţie clasică de Marguerite Duras
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inventatorul... priveşte lumea şi nu este mulţumit cu lucrurile aşa cum sunt. El vrea să îmbunătăţească orice vede, el vrea să ajute lumea; el este bântuit de o idee. Spiritul invenţiei îl posedă, căutând materializare.

citat din Alexander Graham Bell
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu vede defectele, prietenia le iubeşte.

aforism de Carmen Sylva
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu vede cusururile, prietenia le îndrăgeşte.

aforism clasic de Carmen Sylva din Cugetări şi impresii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

bucurie

Bucuria este viaţa văzută printr-o rază de soare.

definiţie celebră de Carmen Sylva
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce trist!

Ce trist să-l vezi în lumea ta,
Să-ţi zâmbească,
Să te primească aşa cum eşti,
Să-ţi fie alături la bine şi la rău,
Să te înţeleagă,
Să te ajute,
Să-ţi arate lumea lui,
Să te primească în ea ca pe o regină,
Apoi să plece.

Ce trist când viaţa ta are lumină,
Când lumea ta şi a lui se contopesc,
Totul este zâmbet şi căldură,
Toate frumos se împletesc
Şi dintr-o dată totul se destramă,
Lumea din basm devine coşmar
Şi sufletul plin de iubire
Se îneacă în amar
Căci într-o zi el pleacă.

Ce trist că tu rămâi tăcută,
Plângi cu amar în urma lui
Şi nimeni nu te mai ajută,
Nu are cine să ţi-l dea înapoi.

Ce trist când lumea visului se pierde
Şi realitatea este amară!
Ce trist când pleacă fără urmă
Şi îl priveşti ultima oară!

poezie de Andreea Ion (2008)
Adăugat de Andreea Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea

Se aud cocoşi cântând
Şi soarele e sus pe cer.
Se aud mieii zbierând
Şi lumea îmi pare un curcubeu.

Soarele e la amiază
Şi încălzeşte tot ce este viu.
Ţăranii pe câmp lucrează
Şi lumea îmi pare un pârâu.

Soarele e la amurg,
Iată şi luna a răsărit.
Ţăranii vin de la plug
Şi lumea îmi pare un infinit.

Soarele să ascunde după nori
Şi noaptea încet să lasă.
Pe cer apar mii de culori
Şi lumea îmi pare atât de frumoasă.

poezie de Vladimir Potlog (15 mai 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Cea mai frumoasă vorbă-n lume,
Cel mai plăcut, mai dulce nume
E mama!
Sub soare nu-i nici un cuvânt
Atât de drag şi-atât de sfânt
Ca mama!

poezie pentru copii de Carmen Sylva
Adăugat de Florin C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geniul, ca şi Soarele de darnic, împrumută şi altora lumina sa.

aforism clasic de Carmen Sylva din Cugetări şi impresii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cometele şi marile spirite lasă întotdeauna o dâră de lumină în care se agită puzderie de atomi.

aforism clasic de Carmen Sylva
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a fost întâi putere şi tiranie. Apoi lege şi justiţie. Apoi lumină. Apoi iubire. În sfârşit, el s-a făcut absenţă şi noapte – iar această supremă metamorfoză, care adună şi conţine în unitatea ei indivizibilă toate imaginile împrăştiate pe care noi ni le făceam despre el, este, în noi, ipostaza în care el seamănă cel mai mult cu el însuşi.

Gustave Thibon în Ignoranta înstelatã
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele este cel mai comun exemplu de altruism. Dă la toţi căldură, lumină, viaţă. Mai medităm la acest exemplu?

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Soare (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estivală...

Căldură toridă. E vară,
Razele de soare te-nţeapă,
Ce linişte şi cald e afară,
Din apă.

Te arunci ca un peşte,
Scăpat cumva din plasa ruptă,
În râul ce liniştit unduieşte,
Sub stâncă.

În jur totu-i aprins,
De căldură pietrele crapă,
Când din greşeală le-ai împins,
În apă.

În oraş căldură mare,
Asfaltul crapă sub talpă,
Chioşcuri de răcoritoare,
Vând apă.

Toată lumea trage la ştrand,
În foarte mare grabă,
Fug toţi de soarele cald,
La apă.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!