Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ilorian Păunoiu

Vara din alt univers

Mi-aduc aminte-o vară de demult
când trupul tau amirosea a fân
și-adulmecam în tine dor desculț
și pe surâsul tău eram stapân.

Și noaptea ne-a cuprins cu taina ei
ne-a-mbrațisat voios regina-nopții
și picura pe noi parfum de tei
și-n sarutari topeam cadranul sorții.

Cu tine eram zeu sau rege scit
și ne împreunam în magic rut
blând coboram din zarea unui mit
nimic din lume nu ne-ar fi durut.

Erai în trupul meu de mii de ani,
noi, doi luceferi stranii fascinanți
ce risipeam cohorte de dușmani
ca ultimii învingatori atlanți!

Atunci eram un munte de poem
tu te roteai în mii de piruete
și risipeam al lumii vechi blestem
și steaua se pierdea la tine-n plete!

Hai, împlinește karma, să oprim
aceasta sarabandă-a risipirii
și în eternitate sa fugim,
să ducem în extaz toți trandafirii!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Eram doar noi

Probabil în iubiri mai sunt uitări,
El însuși, timpul, uită a lui cărări.
Dar trupul tău e ca o vioară
Și uite că iar, plouă afară.

Eram frumoși, eram doar noi
Curgeau afară triste ploi
Eram desculți, ce întâmplare
Și am ajuns din nou în soare.

Plouă în film o altă dramă,
Purtai pe tine o naframă.
Plouă rar, dar plouă mult
Și eu pe tine te ascult.

poezie de (1 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Melodia noastră

Eram deja demult în gândul tău
Iar tu erai zeiță pentru mine
Nu ne-ntrecea iubirea niciun hău
Sau cele mai înalte culmi alpine.

Eram sedus, eram îndrăgostit,
Eram cum alții n-ar putea-nțelege,
Eram și cucerit și fericit,
Eram deasupra de uman sau lege.

Priveam în jur ca de pe-un ring de dans
În care noi dansam o melodie,
Iar viața noastră, dulcele balans,
Era doar pas în doi și armonie,

A fost atunci și nu s-a terminat
Căci melodia noastră e eternă,
Revine în surdină, repetat,
În variantă nouă, mai modernă.

În noaptea ce-a trecut, iar am dansat
Ca într-un ritual, ca-ntr-o poveste
În care eu, ca prinț, te-am invitat,
Privind în ochii-ți cu luciri celeste.

Pluteam cu tine-n brațe și-mi doream
Ca țărmul rămână-n depărtare,
Se terminase dansul, dar păream
Sub vraja unui răsărit, la mare.

poezie de din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai stai un strigăt

eram acolo, în mine,
trebuia mă trezești cumva
dimineața,
înainte de plecarea nebunilor prin lume,
trebuia mă trezești așa cum mă știai tu,
în închipuirea ta,
trebuia mă cauți lângă tine,
eram demult în mine,
în sinea ta,
în trupul de lângă tine,
în smintitul de alături,
din capul tău,
trebuia mă oprești doar din
plecarea din mine,
întinzi mâna ca să
transformi în bezmeticul pe care îl vroiai,

mai stai un gând,
o poveste,
mai stai vreme de-un dor,
de o minune,
mai stai un strigăt,
mai stai o părere,
de-o părere de rău,
mai stai de-o cetate,

mai stai tu,
în tine,

nici nu știi cât de repede
putem pleca din noi,
când felinarele din oameni se sting
în trupurile nopții,
când nu are cine să ne oprească
a ne alunga
pe noi
din noi înșine
și din
ceilalți.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Îngerul iubirii

ce știi tu femeie
astăzi plouă în lume
este toamnă în mine
noi am fost odată înveșmântați în sfinți

noi înseamnă doi
nu vorbi, ascultă
valurile mării, vaietul durerii
glasul tău din noi

rătăciți prin parc
ne plimbăm aiurea
mă strigai de mâine
frunza iar cădea

risipiți în lume
pe cărări ce dor
cad frunze în lume
noi plângeam în doi

mai venea o ploaie
cad stele șiroaie
eu cântam balade
la fereastra ta

deschideam o clipă
cu trupul, cu gândul
așteptam o toamnă, toamna nu venea
căutam femeia, regăseam o mare

te iubeam odată
pe covorul gol
dezbrăcam iubirea
risipind un foc

te deschizi în noapte
când vei fi a mea
tu erai iubita
eu eram un dor

mă vroiai de mire
eu, tragicul rapsod
erai existența
unui veac nărod

erai floarea mea
stea lucind în ea
mă înalț la tine
a te săruta

mă întorc la tine
și în astă noapte
te dezbraci de toate
a mă întreba

erai iar iubita
rătăcită-n brațe
și-ai tăcut suavă
a ultim suspin

sărutam femeia
și ploua mereu
te iubeam în noapte
printre valuri, șoapte

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăiam în paradis

cel puțin așa spunea freud
sau jung și ploua cu lacrimi
până s-a umflat moldova


care pom care floare


noi eram într-un vis
unde jucam romeo și julieta
teatru de amatori plini de datorii

care în pom care în floare


tu erai vânt de vară
eu eram speranța ta
șopteai dulce că suntem fericiți


zburam în pom zburai în floare

am creat o lume a noastră
încăpeam numai noi doi
și dragostea noastră

eu eram pom tu erai floare

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Noaptea undelor tăcute

Tu n-ai știut că eu eram cu tine,
Privindu-ți silueta, indiscret,
Și-ți admiram mișcările feline
Ascuns în noaptea gândului secret.

Nici eu nu am știut atunci că tu,
În mângăierea undelor tăcute,
Nu mi te-ai fi opus, c-un simplu "Nu!",
Dorințelor sub stele renăscute.

Erai zeița nopții-n gândul meu,
Eram, în visul tău, acela care
Îți apărea din mare ca un zeu
Ce îți punea iubirea la picioare.

N-ai ridicat-o și de-atunci, mereu,
Îmi tulburi câte-un vis. Din întâmplare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Tu ești departe

Pe Muntele Olimp unde zeii s-au născut
Eu prima oară zeița mea te am văzut.
Erai frumoasă, părul îți era împodobit cu flori,
Ochii îți luminau ca luceferi în zori.
Trupul îți era alb ca spuma unui val de mare
Mă atrăgeai ca lumina soarelui care pe cer răsare.
Erai în înconjurate de zei ce purtau falnice nume,
Dar eu eram un simplu muritor, care își purta crucea în a sa lume.
De atunci sufletul îmi este măcinat de dor
Și aș vrea fiu ca tine nemuritor.
Să fiu și eu un zeu ca să pot fi alături de tine mereu,
Dar acesta e doar un vis căci tu ești departe,
Cum e iadul de paradis!

poezie de (12 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ilorian Păunoiu

Vis de iarnă

Când ninge și-nserarea e ca o nuntă veche,
Când se aude-n uliți clinchet de zurgălăi,
Mă simt atât de singur că tu nu-mi ești pereche,
Și-n munte ard vechi focuri și plâng în ochii tăi.

Din mii și mii de versuri ce mi-au trecut prin minte,
Prin inima ce arde-a gândului rostire,
Nu te-ntrupezi din cântec - aducere aminte,
Și nu te țese vremea prin nevăzute fire?!

Te-aș rezidi în mine de unde-ai fost desprinsă
Ș am reface raiul din început de lume,
Ar rătăci prin cosmos privirea mea aprinsă -
De m-aș trezi cu tine, -ți dau al vieții nume.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Starea de iubire

Eram un zbor ce atrăgea lumina
Doi fluturi albi îndrăgostiți de viață
Doar pentru noi se-nmiresma verbina
Și cerul deștepta o dimineață.
Eram un dans al notelor pe strune
Desfășurări nostalgice de gânduri
Răstălmăcirea șoaptele din rune
Rostogolite-n pietrele din prunduri
Înlănțuirea brațelor pădurii
În sacrificiul colii de hârtie
Și dezlegarea tainelor făpturii
În mâinile ce piatra o învie
Eram un porumbel cu aripi două
Ce cauta lumina-n zori de zi
Sculptând în carnea cerului sub rouă
Din două inimi tandre poezii
Și ne iubeam din A până la Z-et
Din punctul zero pâna-n infinit
Noi doi în sufletul unui poet
A cărui mână-n vers ne-a împlinit
Eram un dor ce freamăta-n fior
Dorință ce-n florește-un trandafir
Dezlănțuirea tandră-a unui nor,
Licoarea ce-nobilă-un potir
Nesățios, amorul unor unde
Șoaptele vii în susur de izvor
Eram orice, oricând, eram oriunde
Eram lumina ce iubea un zbor...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
John Wesley

Când eram tânăr eram sigur de orice; peste câțiva ani după ce am greșit de mii de ori, nu mai eram sigur nici pe jumătate din lucrurile de care eram sigur înainte; în prezent sunt sigur doar pe lucrurile pe care Dumnezeu mi le-a dezvăluit.

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și toți eram frați

Cu marea alături pe plaja fierbinte
Doar opt, poate nouă creștini adunați
Păzeam cu tărie poruncile sfinte
Trăind în iubire curată de frați.
Erai Dumnezeul puternic și mare,
Erai judecata din ziua de-apoi
Strigam către Tine în prag de-nnoptare
Și sfântul Tău Nume era peste noi.

În rugă aprinsă și laudă multă
Ca unul în Tine cântam așteptând
Un semn din înalturi - știam că se luptă
Satan -Ți înfrângă toți sfinții pe rând.

Nectar de lumină sorbeam din cuvinte,
Grăunte de stele pe plajă-adunați
Vegheam în iubire și rugă fierbinte
Și toți eram unul și toți eram frați.

E soarele-n ceruri ajuns la amiază
Și eu lângă mare-L aștept pe Isus
Mă rog în cutremur și El mă veghează
Dar plaja-i pustie și frații mei... nu-s...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Ploua cu silă

Ploua cu silă! Un fel de ploaie din pântec.
Eram o păpădie pusă în slujba pământului..
Nimic!
Veneau albine.. le suflam
Veneau furnici.. le răsuflăm
Veneau oameni... îi suflam
Veneau copiii de oameni
îi răsuflăm..
Eu eram bine!
Ei erau bine!
Eu eram eu
Ei erau ei
Noi eram.
Nu eram!
Nu eram!

Nu
eram
noi!
Ploua cu silă! Un fel de pântec de ploaie
Și noi nu eram siguri
noi
eram noi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eram

Eram și tineri și nătângi
Dar nu era ieșit din fire
Să râzi, apoi iute plângi,
Nepricepând ce e iubire.

Eram frumoși, cu ochi senini
Și vise ce zburau departe
Dar cui puteai să te închini
Să-ți dea și aripi să te poarte?

Stângaci eram noi mai mereu,
Ne mai rupeam iubirea-n coate,
Spuneam că tu, spuneai că eu
N-aveam într-un nimic dreptate

Dar eram noi, oricum eram
În toată lumea asta plată,
Îți eram trunchi, îmi erai ram,
Ne înflorea iubirea toată.

Nu-nțelegeai că nu pricep
Că școala vieții nu se gată,
Când am trecut, iar s-o încep,
Al meu ar fi cuvântul "iartă".

Amar acum acest "eram"
În gura ce rostea odată
Același "te iubesc" balsam
Ce n-a fost dat să se mai poată.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor de anii ce-au trecut

Mi-e dor de timpul petrecut
Cu tine-n zi, cu tine-n noapte,
O! Doamne, repede a trecut..!
Mi-e dor de tot, mi-e dor de toate....!

Mi-e dor de nopțile cu ploi,
Mi-e dor de nopțile de vară,
Mi-e dor de tine și de noi
Când ne plimbam prin ploaie afară...!

Mi-e dor de pașii ce-i făceam
Prin parc, ținîndu-ne de mână.
Și cu ce foc ne sărutam
Pe bancă-n parc, sub clar de lună....!

De mijlocel eu te strîngeam,
Cu foc și patimă fierbinte,
Când gura ta o sărutam
Uităm de trup, uităm de minte...!

Mi-e dor de anii tinereții noastre,
Când prea departe ne era sfârșitul.
Te luam în brațe, te purtam spre astre
Eram noi doi și-n zare, infinitul...!

Dar anii au trecut, ca ploaia și ca vîntul
S-au dus frumoșii ani ai tinereții.
Nu vom putea împărați pământul
Dar ne-om iubi, pân' la sfîrșitul vieții...!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

Eram timid, erai o divă

Eram timid, erai o divă
Și te priveam cu jind, cu dor...
Lucram la cooperativă,
Tu pe merțan, eu pe tractor.

Ne mai vedeam pe coridor,
La sediu, când treceai, lascivă;
Eram timid, erai o divă
Și te priveam cu jind, cu dor.

Odată m-am drogat cu clor
Și am făcut o tentativă,
Dar ai rămas inexpresivă
Și-am încercat mă omor...

Eram timid, erai o divă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi și ploi,
Să-ți umplu gura cu poeme
Și brațele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Și mi-e așa de dor de noi...

Mi-e dor de mine iarăși, doamnă,
Și ti-e așa de dor de noi!
Ne-ngheață frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai știi ce vară... nesfârșită,
Strângeam in brațe printre ploi?
E-atâta viață, atâta viață
Și ți-e așa de dor de noi...

Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi
Și ne-aș salva în mii de versuri
Ș-aș pune strunele-napoi
In pieptul tău rămas orfan,
Căzut inert și gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Și mi-e așa de dor de noi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iuliana Dinte

Taina acelor ochi

Te-am întâlnit pe strada noastră-ngustă,
Întunecată, cu frunze multe și cu doruri,
Puratai cămașa în carouri, iar eu aceeași fustă
Aveai privirea încă blândă, eu inima în cioburi!

Eram prezentul, eram firavă și tăcută,
Tu tot așa, erai voios, puternic ca un zeu,
Dar cred că se scria în tine încă
Povestea-n care, zeiță ți-am fost eu!

Erai trecutul, erai durerea dintre două respirații,
Voiam să te ating, și totuși am ales fug.
Trecutul fie tot trecut, chiar dacă-mi dă vibrații,
Iar inima-mi arde pe rug!

Te-am ocolit, iar tu priveai în urma mea,
Mergeam plângând, să nu mă vezi, și să nu stii
Că port încă în pumni uimirea,
Și taina ochilor tăi verzi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Oana Frențescu

Eram

eram neînțelesuri în răgazul vieții
somnul se grăbea repede spre vise
erai un semn gol în dreptul inimii
cerul respira fără mine
oftatul se pierdea în aer
zbuciumul frunzelor nu-mi suna în urechi
mirosul tău îmi roade verbul
și ochiul lunii tremură-n oranj
uimirea a înflorit atunci
când dorințele păgâne îți săreau din plete
necuprinderea sare din brațe
albastru arcuit e mult prea departe
cuvintele trec prin ziduri
și chipul frunzelor se arată în sărbătoare
când talpa calcă-n urma ta verde

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ilorian Păunoiu

Banchetul reginelor

Regină și damă,
Regină silfidă,
Regină aleasă,
Regină perfidă.

Regină de rouă,
Regină de pică
Să vă dea vouă
Un Lear, spaimă, frică?!

Regină și rege
Și tură de var,
Nebunul, pionul,
La clownul precar.

Othelo și Hamlet
Și-Ofelie bună,
Cunună de spini
Și crinul cunună.

Mi-e dor de-o lăută-
Fragil menestrel
Ce cântă din frunză
Acerbul duel.


Senior Don Quijote
Și tu, Sancho Panza,
Matale, lord Byron,
Uitați aroganța!

Și tu, așteptare
Pe plaiul Godot,
Eram fulgul serii,
Iar nu poliglot.

Mi-e dor, Mona-Lisă,
Surâsul tău spune!
Te-asemeni cu-o missă
Ce nu are nume.

O, tu, Julieta,
Romeo e trist!
Pășea lin egreta
Într-un ametist.

Tristan și Isolda,
Voi unde-ați plecat?
Fecioară Marie,
Ce vis minunat!

Mi-e dor, o, prințesă
A versului meu,
Pe buzele tale,
Cuvântul meu, zeu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Un vis de iubire

Pe când ploua în paradis
Cu stropi mari de fericire,
Noi doi trăieam un vis,
Un vis frumos de iubire.

Viața părea ca un pom în floare,
Tu erai ca un vânt cald într-o zi fără soare.
Eu credeam că sunt un zeu,
Tu îmi șopteai dulce că sunt doar al tău.

Trăiam într-o lume creată,
Parcă doar pentru noi.
Eram fericiți și plini de speranțe,
Eram în doi.

Dar anii au trecut rând pe rând
Tu ești cu părul alb și eu la fel sunt.
Dar trăim tot acelaș vis de iubire
Cum am trăit de mult cândva.
Căci eu sunt toiagul tău și tu ești speranța mea.

poezie de (3 ianuarie 2021)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook