Egoismul e blamat. Dar egoismul e legea fundamentală a vieţii. Problema e ce anume poate fi considerat "ego-ul" nostru, conştiinţa sau corpul, ori mai degrabă, conştiinţa spirituală sau cea corporală?

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egoismul personal este un rău mic, egoismul familial este mai mare, egoismul partidului e şi mai mare, egoismul statului este cel mai cumplit.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este evoluţie spirituală neîntreruptă. Dar în copilărie, în tinereţe, când odată cu creşterea spirituală are loc şi creşterea corporală, oamenii iau cu uşurinţă creşterea corporală drept întreaga viaţă şi i se dăruiesc, uitând viaţa spirituală. Greşeala se vădeşte când corpul începe să se năruise, dar poate fi greu de îndreptat din pricina inerţiei, a obişnuinţei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice ţi-ai închipui în spaţiu şi timp e a / ∞, adică nimic. Prin urmare există, există cu adevărat numai ce este în afara spaţiului şi timpului, conştiinţa mea spirituală, una cu conştiinţa tuturor oamenilor, una şi indivizibilă, care poate fi cunoscută de mine în momentul prezent din afara spaţiului şi timpului.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

La "Legea Fundamentală"

Ca jurist, om cu prestanţă,
Constat astăzi cu stupoare,
Conştiinţa e o zdreanţă
Ce-i călcată în picioare!

epigramă de Vasile B. Gădălin din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu am conştiinţa de sine trăiesc o viaţă animalică; când am conştiinţa de sine şi fac ce hotărăsc cu sufletul, trăiesc o viaţă omenească; când însă am conştiinţa vieţii altor făpturi, iubindu-le, trăiesc o viaţă dumnezeiască.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există conştiinţa de sine a esenţei spirituale şi conştiinţa limitelor, care la începutul vieţii este privită ca "eu". Această a doua conştiinţă, a limitelor, îngrădeşte, ascunde prima conştiinţă, cea a spiritualităţii. Pare că această conştiinţă a limitelor este conştiinţa de sine. Întreaga viaţă e limpezirea conştiinţei esenţei spirituale, eliberarea de înşelăciunea recunoaşterii limitelor. Pentru cel care are conştiinţa deplină a esenţei sale spirituale, moartea e eliberarea de limitele care o constrâng.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

E adevărat, am acum conştiinţa dureroasă a trufiei pentru că celelalte ispite au slăbit, dar, punând între paranteze bătrâneţea mea, trufia rămâne una dintre cele mai păgubitoare ispite. E păgubitoare mai ales pentru că înlocuieşte sentimentul religios sau conştiinţa. Şi de aceea e poate cea mai rea, cea mai vătămătoare dintre ispite. Pentru alţii, e periculos, respingător desfrânatul, zgârcitul, mâniosul, mincinosul, dar pentru mine cel mai rău este omul trufaş, cel care face totul de dragul părerii oamenilor. Pentru celelalte ispite există o limită, la acesta din urma nu există nici una.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întreaga lume corporală este doar rezultatul esenţei noastre spirituale, iar cunoaşterea adevărată accesibilă nouă e doar cea spirituală.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai conştiinţa lui Dumnezeu în sinea ta este una, şi poţi ajunge la ea cu uşurinţă în singurătate. Dar să ai conştiinţa Lui nu numai în sinea ta, ci şi în alţii, când te întâlneşti cu ei, e mult mai greu. Şi trebuie să înveţi lucrul ăsta. Învăţ. Ajută-mă, Doamne.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea nu e Dumnezeu, dar lumea e manifestarea lui Dumnezeu. În sine mea am conştiinţa lui Dumnezeu, pot să-l recunosc şi în oameni şi chiar în animale; am pe jumătate conştiinţa, înţelegrea lui Dumnezeu în plante. Însă în nisip, în particulele microscopice de materie şi în stele nu am conştiinţa Lui şi nu-l înţeleg pe Dumnezeu, dar nu pot să nu presupun că El se arată şi acolo fiinţelor mai sensibile şi mai înţelepte decât mine.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am conştiinţa vieţii altor făpturi, iubindu-le, trăiesc o viaţă dumnezeiască.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a trezit conştiinţa. Egoismul e în panică!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am conştiinţa...

Am conştiinţa vorbelor nerostite şi a faptelor
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa drumurilor şi căutărilor,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa primăverilor înverzite,
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa trăirilor neţărmurite,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa gândurilor necuprinse,
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa dorinţelor nestinse,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa iubirii supreme,
Pe care vreau s-o aştern în tipare eterne,
Dincolo de efemeritatea lucrurilor,
De curgerea inexorabilă a tuturor timpurilor.

Am conştiinţa unei lumi mai bune,
În care să crească copiii de azi şi de mâine,
O lume cu speranţe, cu zile vioaie,
O lume minunată, fără războaie!

poezie de Gheorghe Alionte (9 iulie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt totul şi nimic. Sunt totul când am conştiinţa că sunt o fiinţă spirituală, inseparabilă de fiinţa întreagă, şi-mi manifest această conştiinţă prin iubire faţă de întregul a cărui conştiinţă o am, adică faţă de tot ce accept că e viu. Sunt nimic când am conştiinţa că sunt corporal, separat de fiinţa întreagă, şi-mi mainifest conştiinţa iubirii numai faţă de "e-ul" meu corporal, separat de toate.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există nici o fericire în "a face", e doar ego-ul care se simte validat când produce o imagine socială, spirituală, utilă. Tantra fericită, yoga fericită, doctor fericit sau cosmonaut fericit e de fapt un ego, un simţământ al separării validat prin egoismul "eu fac". Fericirea nu se ascunde in acţiune deşi ego-ul o preaslăveşte ca pe o virtute. Adevărata fericire serenă răsare natural când recunoşti fiinţa ta reală. Această pace de "a fi" este prea-fericirea fericirii. "Fericirea" egotică produsă de acţiune se va sfârşi întotdeauna în nefericire sau suferinţă!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

moarte (vezi şi deces)

Moartea e încetarea vieţii în spaţiu şi timp. Pentru cel lipsit de conştiinţa vieţii în afara spaţiului şi timpului e încetarea a tot.

definiţie celebră de Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea religioasă supremă e egoismul spiritual. Totul pentru sine, adevăratul sine, Dumnezeul cel din tine.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai ce e spiritual în viaţa noastră există cu adevărat. Astfel, noua conştiinţă a adevărului spiritual e un fapt împlinit, chiar dacă această conştiinţă n-a căpătat sau nu va căpăta niciodată (din pricina morţii, de exemplu) traducerea în fapt. Spiritul e în afara spaţiului şi timpului, de aceea conştiinţa, dacă este într-adevăr spirituală, sinceră, atunci s-a săvârşit deja măcar în intenţie.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţa este dincolo de noţiunile de naştere şi moarte, dincolo de orice concept al eternităţii sau vidului sau spaţiului. Ceea ce conţine spaţiul sau vidul sau eternitatea este conştiinţa, în interiorul căreia există totul.

citat din H.W.L. Poonja
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valoarea vieţii este deschisă în conştiinţa omului ca tendinţă spre bine. Clarificarea acestui bine, definirea tot mai exactă şi mai exactă a lui, este obiectivul principal şi munca vieţii întregii omeniri.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!