Salonul 209
Au înnebunit dinții circularului,
Mușcă degetele din aripa rotirii,
Salonul 209 pașnic mă așează
Sub clepsidra de sânge-a nemuririi.
Câinele aleargă cu petele pe bot
Sub circularul care înnoptează,
Tu nu știi, doar el presimte
Cum degete lipite se înnobilează.
Palma înflorită se-nvârte după ax,
Inima privirii răzbate de uimire,
Doctore, Salonul va rămâne
Clepsidra care curge-n amintire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Pe osia timpului adoarme clepsidra
Noaptea legănată în vise de stele
Așează zâmbete în icoana iubirii,
Pe osia timpului adoarme clepsidra
Cu inima-n nisipul despărțirii.
Pictez în cer fereastra de departe
Prin ea să trec, conturul să-ți ating,
În mintea mea doar vânturile bat
Luminând ecoul jertfei ce o strig.
Aleargă lumea-n jur, o viperă vicleană,
Pe iarba nopții visată rând pe rând,
Ar vrea să rupă osul aripilor teșite
De-atâta cuib făcut la mine-n gând.
Ne prindem în sărut ca o clepsidră,
Nisipul nostru e iubirea pură,
Osia timpului e clipa fericirii
Unde tandrețea o lacrimă ne fură!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele nimănui
Câinele nimănui
Latră pe umărul meu,
Îmi sfâșie inima,
Îmi suge sângele,
Mă lasă lumânare
Fără flacără.
Mă topesc
Unindu-mă prin iarbă
Cu rădăcinile...
Câinele scoate oasele
La lumină,
Le așează
La temelia cetății lui,
Își face acoperiș
Și horn
Prin care
Sufletul meu
Iese odată cu fumul
Prin umărul trecutului
Care a uitat
Să latre!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salonul morții: salonul nr. 28, unde bolnavii sunt "îngrijiți" de superficiala doctoriță Oprea Gabriela, de la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Universitar de Urgență București (pamflet)
Mamă munți de duioșie,
Te-a băgat în agonie;
Însă fuse voia sorții:
Astăzi tu scăpat-ai vie
Din salonul morții.
Oameni buni, de omenie,
Te-au salvat la Terapie.
poezie de George Budoi din Medicii și medicina în aforisme, epigrame, pamflete și satire (15 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Clepsidra tăcerii
Gândul se luminează
În poalele visului
Când magma oaselor fierbe
În vulcanul sufletului.
Iartă-mă, de o mie de ori!
Am încurcat florile vieții,
Stelele m-au călăuzit
În lumi neașteptate.
Gândul meu se va lumina
Când tu vei netezi verbul
Cu gesturi alcătuite
Pe marginea de zbor a aripii.
Inima este cerul încercării
În parcelele visului
Ce întâlnesc ochii noștri
În două picături de nisip
Din clepsidra tăcerii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metania învingătorului
Umbra frunzoasă a prezentul se așează
Pe umerii omului cu inima de piatră.
Pâinea lumii se pierde
În dinții închipuirii
Lipind temerar tacâmuri bizare,
Apoi se-ndulcește
În metaforele cerului
Printr-o realizare de șoapte risipite.
Valuri de regrete
Curg în cimitirul primitor
De slavă a iluziei
Zilei de mâine.
Cerul își adună cârjele
Și se sprijină
De arhipelagul singurătății,
Privighetorile îl sângerează
Cu rugile bătrânilor
Intrați în icoane.
Ne tocmim în ochii rătăcirii
Clipele bolnave
Și pășim printre stâncile
Care formează
Clepsidra condamnării.
N-am curajul să ridic ochii,
Privirea-mi arde
În sângele vulcanului
Cuprins de oameni
Cu scheletele gândirii
Golite de metania
Învingătorului!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra vârtejului negru
Lawrence Anthony respiră rouă din urma elefanților,
Le descoase rănile din alicele braconierilor.
Nici un elefant nu a împăiat un om deși
Generații de elefanți s-au supus tristeții.
În habitate, Lawrence Anthony, a netezit durerea trompelor,
A șlefuit fildeșii timpului cu inima și
A căzut împlinit cu spatele la lumină.
Elefanții de pretutindeni i-au stat de veghe
Până când umbra lui s-a strecurat ca o lacrimă în pământ.
Stelele lor ticăie, mulțumindu-i, din clepsidra vârtejului negru.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea Trecere (Lui Mihai Eminescu)
Îmi pierd pașii
prin nopți albe
către oglinda izvorului
ireal de rece.
Rememorez amprentele
tulburătorilor tăi pași
rămași mit poem
pe nisipul amintirii...
Măcinat în clepsidra
dorului.
Pierdut și regăsit
în visul meu de-a pururi
Luceafăr
la țărmul dintre lumi
Dăinuind cu inima înflorită
de seva teiului
din Copou
în Marea Trecere...
Măcina în clepsidra
dorului.
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (octombrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desenând clipa iubirii finale
Am primenit timpul în flori și izvoare,
Am pus luna să viseze cu ochii la soare,
Am pus iezii cu buzele crude-n gurguie,
Am privit la fluturi cum spre îngeri suie.
Am îmbrățișat întruna dureri și fericire,
Am săpat profund în univers uimire
Când în mine au picurat lacrimile tale
Desenând dureros clepsidra iubirii finale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înnobilând iubirea
Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în brațele Domnului.
Tu îmi privești inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.
Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorții din coji de pământ?
Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.
Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptați de o floare.
Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa mea, frumoasa mea...
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima de scoici stelare,
A încolțit în piept târziu
Un fulg de frunză trecătoare.
Se-nalță, cade, reînvie
Pe pala vântului ștrengar,
Respir parfumul poeziei
Iubirii ce o port ca dar.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima cleștar de vis,
Tămăduiește-mi rana vieții
Prin aripa ce m-a cuprins.
A încolțit ghinda candorii,
Stejarul s-a ascuns în noi
Pe culmea nemuririi care
Își spală fulgerele-n ploi.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Iubirea ta-i parfum de stea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cunoașterea curge-n clepsidra conștiinței cu ajutorul cuvântului.
aforism de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Un gunoi, chiar pe un tron de aur, rămâne tot gunoi. Bișnițarul agramat, incult și vanitos Gigi Becali, miliardar de carton care a făcut pușcărie pentru corupție, chiar când se așează pe tronul lui de aur, în salonul lui aurit, cu o cămașă aurie, cu un lanț gros de aur la gât, când cheamă ziargii de la tembeliziunea Rromânia TV să le dea interviuri, să-l vadă toată țara pe tronul lui de aur, rămâne tot un bișnițar agramat, incult și vanitos, care spune inepții despre probleme medicale (cum este pandemia de COVID-19, care aproape a dat șah mat celor mai mari medici ai lumii), legislative, economice etc. în care doar specialiștii se pot pronunța, care spune inepții despre religie, ca aceea că românii au liturghia în ADN. Bișnițarul incult n-are habar ce înseamnă AND și nici nu înțelege cu adevărat ce este o liturghie, altfel n-ar spune o asemenea inepție.
George Budoi în Vanitatea și Modestia în aforisme, epigrame, pamflete și satire (19 iulie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Clepsidra
Merg anii înainte, merg anii înapoi,
Clepsidra veșniciei la capete-i egală.
Deși-i puțină moarte la mijlloc pentru noi,
Ne place cum ne cerne și chiar cum ne înșală.
Venim din punctul zero și tindem spre mai mult,
Iluzia veciei e-atotstăpânitoare.
Ne lustruim în taină podoabele de cult
În așteptarea altor nescrise calendare.
Brusc, la un semn de clopot, rămânem fără grai,
Cu ochii între șansă și între renunțare.
De n-ați știut, clepsidra nu macină mălai,
Ea mușcă aspru până la ultima culoare.
Deși-i puțină moarte la mijloc pentru noi,
Clepsidra veșniciei la capete-i egală,
Merg anii înainte, merg anii înapoi...
Ne place cum ne cerne și chiar cum ne înșală.
poezie de Cornel Armeanu din Călător între două lumini
Adăugat de Laura
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Clepsidra poem diamant
Măsoară
mereu timpul
prin curgerea nisipului
ieri, azi și mâine,
zilele trec prin orificiul îngust
totul repetându-se în rutină
doar până când
clepsidra se
sparge...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăistuțe de fum
Păduri de oase și de vise
Și de vorbe necuprinse
Sting și gheață, sting și jar,
Sub aripă de sitar.
Toamna trage foc de pușcă,
Ceața de iriși o mușcă,
Latră câinii la hotar
Trupul sângelui hoinar.
Ochiul morții în cer scrie
Cărți de putredă vecie
Și-n clepsidra de mister
Crește șerpi de foc în cer.
În praf o umbră nebună
Alergă c-o stea în mână,
Calul ei răpus de roată
Mănâncă jar din covată
Și mai ronțăie câmpii
Strânse de harnici copii
În trăistuțele de fum
Cu ecou de-albastru scrum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lampa nupțială
Îți ofer bucuria de noapte:
Gâturi de verdeață
Scrijelind visuri.
Năframe solemne pornesc
La gândul gratiilor
Ce zădărnicesc vocile pieptului.
Dorințele ies din jocul de gene.
Lampa nupțială
Cuprinde ciudat pragul casei
Unde zorii stropesc lumea
Cu laptele iubirii,
În salonul,
Cu miere din extaz
Se prăbușește urletul închipuirii.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă arăt cu degetul
Plâng degetele! Fiecare deget plânge o palmă.
Palma se șterge cu palma de propria ei palmă
Degetele plâng de le ustură falangele.
Plâng la atingerea lor cu alte degete
care plâng o palmă
ce se șterge cu palma de propria ei palmă.
Cinci palme la un deget
care se arată cu degetul
care se arată cu degetul
de cinci ori se arată cu degetul
pălmuit.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra
În adâncul vremurilor pământești,
Când ceasul nu se ostenea să apară,
Timpul deținea orânduiri cerești,
Clepsidra știa cum se măsoară.
madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- istorie
- Istoria este nisipul care rămâne în clepsidra timpului.
definiție aforistică de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Se scutură salcâmii
Se scutură salcâmii și trist se-nvârte ceasul,
Simbol al nemuririi pe plaiul brăilean,
Să fi rămas în urmă orașul dunărean
Și nu simțiră nimeni că-ncetiniră pasul?
Doar umăr lângă umăr vom isprăvi impasul
De-a bate apa-n piuă și-a tot spera în van,
Se scutură salcâmii și trist se-nvârte ceasul,
Simbol al nemuririi pe plaiul brăilean.
E miez de primăvară și-n parc răsună glasul
A zeci de-naripate ce cântă cu alean,
E nuntă mare-n stradă, mireasă-n alb e-orașul,
Să nu mai credem timpul că-i unicul dușman!
Se scutură salcâmii și trist se-nvârte ceasul
În centrul vechi al urbei... rămâne suveran.
rondel de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!