Castanii de pe strada mea
De câte ori singur
mă plimb pe strada castanilor,
știu că undeva,
în alt oraș,
cineva plânge
după umbra
castanilor mei...
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Strada castanilor însingurați
Cade târziul pe calea ferată
E semn că plecăm într-o noapte de vară
Vai, ochiul meu cum se înseară
Și mâna se face o creangă uscată.
Un pustiu de miresme latră în soldați
Ducând stafia lumii în cartușieră
Numele tău trecea într-o letieră
Pe strada castanilor însingurați.
Cresc cenușile noastre pe calea ferată
E semn că am plecat într-o noapte de vară
Cântecul meu cum se înseară
Și trupul a ajuns o fiară ciudată.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin București, după ploaie
Poate că asta e clipa și ora
când toate celulele vechi au murit,
(o dată la șapte ani, cum se pare)
și cele noi sunt în stare de prunc și de mugure,
și fac primii pași cu mine-n lumina castanilor.
E atât de ușoară după-amiaza de iunie,
din petice trandafirii și brumate,
din cer și asfalt cum e moarul,
sub tuneluri de frunze însorite și ude.
Cu ce-am meritat, cu ce-am plătit ora de grație?
Poate cu anii trăiți între molii de slove și gânduri,
poate cu umbra spânzurătorilor,
poate cu nuanța de scrum a surâsului meu,
dar cum se poate plăti acest roz neatins, vegetal,
în ora flamingo, în buna vestire-a castanilor?
poezie celebră de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Tara fetelor" de Maria Banuș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
O transformare
O rază caldă de lumină
Venea din norul argintiu
Ea prevestea o zi senină
Cerească într-un oraș pustiu
Pe strada cu parfum de tei
Imense mumii clădiri petrificate
Drubadurii dispăru și ei
Felinarele au fost stricate
Nimeni nu este pe stradă
Un ecou injurii vorbe stricate
Mă simt vânat ca o pradă
Cu hainele de epocă îmbrăcate
Îmi amintesc de o paradă
Copii și oameni ce râdeau
Cu lume multă laolaltă
Se salutau și se distrau
Umbra castanilor o dată
Acum cimentul care frige
Să mă îmbăt să o fac lată
Gândul de la asta îmi fuge
Eu am ieșit la o plimbare
Și vreau să uit ce am văzut
Răsădesc în stradă o floare
O transformare așa n-am crezut
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se naște un oraș
A murit un om
s-a născut o stradă,
s-a născut un copil
s-a mai născut o stradă
și nimeni nu simte
cum anii
nasc un oraș.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
frunzele moarte -
ca un gen de testament
al castanilor
haiku de Mario Benedetti din volumul de versuri Ungherul cu haikuuri (Rincón de Haikus) (1999), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil originalul în limba spaniolă.Cartea "Quien de Nosotros Paperback" de Mario Benedetti este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Întrebare fără răspuns
Mâine
nu știu dacă e soare
sau dacă va ploua,
dacă copilul va râde
sau va plânge.
Să-ntreb chiar noaptea
ce ne desparte...
Mi-e teamă
ca răspunsul
să nu fie
ca numele
ce-l poartă.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Frunze aprinse
Umbrele castanilor
Duc taine spre nori
haiku de Adina Stoicescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strada de la răscruce
Când au venit ploile
s-au șters urmele pașilor,
vântul a adunat
prea multe frunze
pe strada ce coboară
spre răscruce.
Fiecare stradă
este un om
un geniu
destin
virtute
viciu,
savantul uimirii
a fiecărei case
numerotată cronologic.
Toate acestea le știam
atunci când am început
să-mi caut strada
de la răscruce,
dar ploaia
vântul și timpul
au șters
urmele copilăriei.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Diferențele se cunosc după gusturi.
aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Spre același final
Deslușesc în fiecare dimineață
profunzimea valurilor...
câtă apă
câți pomi
câte flori
câți fluturi
câte păsări...
și toate acestea se duc
în măruntaiele pământului...
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Visarea pleacă uitată din iarnă
S-a rupt o fărâmă din cer,
pe trupul meu s-a așezat
noapte polară.
Mă caut între spații inexistente,
orice țipăt se pierde undeva,
în alb.
Aud glasul vântului,
dar nu văd de unde vine,
nici încotro se duce.
Pădurile înfrânte
calcă glorioase peste mine,
drumurile caută la margini
care pier.
În mine plânge o frunză
rănită de zăpezi.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Definiție de toamnă
Toamna se găsesc, se pare,
Struguri, prune și pelin,
Singur anotimp, în care
Apa se botează-n vin.
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.În așteptare
Pe umerii slăbiți
amurgul tot mai greu apasă
și rezemat
sub mărul din livadă
stau în așteptarea
acelei nopți
în care liber
voi plânge liniștit.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Autoepitaf
O viață-ntreagă am fost
O frunză de aloe,
De acum eu nu mai am rost;
La groapă când mă veți duce,
Să-mi scriți pe sfânta cruce:
Doar Vidoe...
hexagramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Orașul sub zăpezi
Cocoșul negru
a cântat a treia oară,
ultimul cal
a murit în zori.
Zăpezi, zăpezi,
oraș fără asfalt,
urme,
sicriul tatei
alunecă pe gheață.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Pomul se cunoaște după roade, iar omida după ce roade!
calambur aforistic de Sorin George Vidoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
În orașul în care tu locuiești
Am fost în orașul în care tu locuiești,
Speram să te zăresc pășind pe stradă,
Să fii pe un balcon unde stai și privești,
Sau să te văd la o fereastră într-o veche mansardă.
Erau mulți castani înfloriți, străjeri la drum,
Totul mirosea a zenit și speranță,
Dar nu te-am vazut, nici nu aveam cum,
Probabil erai plecată, undeva în vacanță.
Și liliacul era înflorit, cel alb și cel violaceu,
Cerul albastru, părea înlțat de un curcubeu,
Ce îi sprijininea bolta, ca un bătrân lacheu,
Dar între toate, nicăieri nu vedeam chipul tău.
Cred că am să mai trec prin al tău oraș,
Măcar să-i respir primăvăratecul aer,
Pe ale castanilor frunze să-ți scriu un răvaș,
Și să mai deapăn al amintirilor caier.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpul iubirii
Alergam prin valea umbrelor
După zmeuri și cireșe coapte;
Vara ne cheama cu metafore picolore
Și ne strângea de buzele arse
Cu sărutările strugurilor metamorfozați;
O,
Câte anotimpuri înmulțite
Și câte roade coapte de veri și toamne-mpodobite;
Ne plimbam desculți sub arșița castanilor
Și cerșeam cerului lumina pentru nopțile de dor,
Iar, când adia ușoară umbră de vânt verde,
Ne prindeam în hora dansului cu fluturi;
Cerșeam zi după zi lumina cu iz de crini galbeni
Și ne împodobeam irișii cu alveola stelară;
Până când...
Până când într-o zi
Din mănunchiul de torțe aprinse
S-au desprins rând pe rând,
Florile șoaptelor de iubire,
De struguri, de cireșe și de zmeuri coapte!
poezie de Amalia Simona Pantea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două universuri
Stăteam acolo, în mijlocul străzii mari
și dirijam pe orice călător
pe strada dorită.
Stăteam acolo,
eram mulțumit
de zâmbetul lor recunoscător
dar au venit
mașini ciudate
pe străzi
și prin aer,
mașini ce scuipau foc
care nu luau în seamă
semnele mele...
Eram prea mic.
Și am fugit cu teama
ascunsă-n lacrimi uscate,
și m-am întors cu liniștea
a fost deplină.
O, zei ai nemărginitelor legende
dați-mi înapoi casa
și strada furată.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.După meciul "U" Craivoa - F.C. Kaiserlautern
Un așa succes mai rar
Și n-a fost deloc ușor
Că Negrilă zise doar:
"Au și dracii nașul lor."
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.