Înger căzut

seara târziu
de la etajul şase
al hotelului
văd plutind
melancolic
peste acoperişuri
o pasăre alb-cenuşie

pare un înger căzut
în căutare de aripi noi

poezie de Emilian Mirea din M-am născut Abel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul tău agitat

văzută din spatele ne-naşterii
viaţa e o moarte inversă

e ca şi cum ai privi lumea
din spatele oglinzii de unde
tu vezi totul iar cei de dincolo
nu văd nimic

nu e un scenariu de film sau
o piesă de teatru –
e doar somnul tău agitat
din cauza căruia te trezeşti
brusc căzut din pat
în lumea oamenilor de aici!...

poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai târziu în seara asta

Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Băiatul acela nu ţi-a aruncat niciodată măcar o privire
Nu a încercat să te cucerească
Se îmbracă după cum îţi imaginezi tu,
e înalt şi mândru
E mereu prezent
în gândurile tale
Zi şi noapte
Iar tu aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Iar tu aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aştepţi până mai târziu
până mai târziu în seara asta
pentru că seara vine mereu.

cântec interpretat de Pet Shop Boys
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora două

e ora două
dimineaţa
şi-ncerc şi eu
cu greu
s-adorm

în timp ce
peste mine
viaţa
se-ntinde ca
un vis enorm

poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul a căzut de la etajul 10. După un timp a căzut şi un smoc de păr. Folosea o loţiune pentru întârzierea căderii părului!

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cameră de supraveghere

eu am crezut că mi se pare
dar mătura din bucătărie
mă tot pândeşte
de la o vreme

îmi urmăreşte toate mişcările
ca o cameră de supraveghere
a serviciilor secrete ale
măturilor

îmi fac un ceai din plante –
ea e cu ochii pe mine

poate că e conectată la un
centru de comandă al vrăjitoarelor
unde mi se pregăteşte o viaţă
de coşmar şi o moarte violentă!..

poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi pestriţe...

Aripi de pui congelate sau fripte,
Prin coteţe de ouă sau date pe cripte,
Aripi de porc făgăduite-n discursuri,
Aripi de fier ce te cară-n văzduhuri....

Pe aripi de fluturi
Îmi arde stomacul,
Cu aripi de înger
Pe umeri stă dracul,
Pe aripi pufăite
Din fire-aromate
Şi bahice aripi...
... simţiri minunate!...

Când te-aud,
Când te văd
Când te simt sunt zvârlit
Pe aripi duioase ce mă fac împlinit...
Sunt tot o aripă,
Sunt tot hotărât,
Dar să nu calc smintit,
Să-mi stea aripa-n gât!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punctuaţia

următoarea carte de poezie
pe care am s-o semnez
se află deja
în stadiu incipient
în trunchiul unui copac
şi aşteaptă doar punctuaţia

poezie de Emilian Mirea din M-am născut Abel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde vine seara?...

De unde vine seara,
cu întunericul ei străveziu,
vestind groasa smoală a nopţii?
Poate că vine, ca şi vântul,
de dincolo de marginile pământului.
Poale că vine mai deaproape, din câmpuri.
Poate că vine din pădurea de peste râu,
ca o ciudată pasăre
cu mii şi mii de aripi.
Poate că vine de pretutindeni şi de nicăieri.
Poate că vine de acolo de unde vine moartea...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blana mielului

pe gard
pusă la uscat
blana mielului
tăiat de Paşti
încă zvâcneşte

poezie de Emilian Mirea din M-am născut Abel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara îngerilor

Aşează-mi, în păr,
floarea dragostei tale
şi spune-mi
o şoaptă
când fulgeră-n zare!

Afară sunt demoni,
eu, înger să-ţi fiu,
acum,
cât e toamnă
şi nu e târziu!

Afară-întuneric
şi vuiet turbat.
În casă,
un înger,
aripa ţi-a dat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara

Când soarele scapă vederii,
Şi peste sat se lasă seara,
Vine vremea privegherii,
Rămâne mută şi moara.

Somnul nopţii lin coboară,
Pe cer luna se aprinde.
Nici o pasăre nu zboară.
E linişte, cât cuprinde.

poezie de Dumitru Delcă (31 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şase, o zi tristă

Patrick, câte zile noi trăim
Cu tristeţe ne-amintim
De seara rece-n care
Ţi-ai dat ultima suflare...

Timpul în grabă a trecut
De când te-am pierdut.
Dar nu vei fi în veci uitat,
Rămâi un câine-adevărat!

Lângă Cătălin te-ai dus
Şi ne veghezi de Sus.
Acum un înger drag eşti
Pentru Dinamo Bucureşti.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (4 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curriculum vitae

Cred
că
ziua mea
de
naştere

A
căzut
pe
pământ

Şi
s-a
făcut
pasăre

Sau
înger

Ori
clopot

Un
clopot
de
24 de ore

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (21 ianuarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murături

borcanele stau aliniate pe masă
în aşteptarea murăturilor

în ele
gogonelele se vor întâlni
într-un party sărăturat şi acru
cu varza
cu ardeii şi morcovii şi
ţelina şi sfecla roşie
rezultând un desfrâu vegetal
mai mult mort decât viu
foarte asemănător cu
ceea ce suntem noi:
roşii de furie şi făcuţi varză de
încercările zilnice
trăind într-o lume sărată şi acră
şi cu atâţia morţi împrejur
care se roagă pentru noi
cei rămaşi în lumea asta
încă vii

poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înlănţuiţi

Îmbătrânim... copaci cu frunza rară
Într-o iubire veche-ncarceraţi,
Cu rănile râzând la subţioară
Şi ochii de nevoi încercănaţi.

Ce gânduri trece timpul printre noi...
Îngemănate ca într-un sărut
Timide-mbrăţişări cu braţe moi
Din umeri resemnate au căzut.

Şi iarăşi vine seara, obosită
te-apleci peste-ntrebări şi-ai vrea să ştii,
Din câte grele-i viaţa rânduită
Şi câte aripi frânte vor mai fi...

Dar nu e nicio o pasăre să treacă
Şi-n zborul ei să lapede-un răspuns,
Doar umbra unui dor ce-n suflet seacă
Şi-nsingurarea ce trupul ne-a pătruns...

Ca două zboruri ce iubesc căderea
Ne dezbrăcăm de noi, şi prăduiţi,
Din seva gândului ne luăm puterea
De-a-mbătrâni în mers înlănţuiţi...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-au căzut nasturii de la cuvinte

m-am trezit într-un vacarm îngrozitor
în mijlocul unui miting de proporţii
zilele trecutului s-au revoltat
cereau daune morale pentru timpul irosit

din memoria colectivă am reţinut o zi
când mi-au căzut nasturii de la cuvinte
şi am rămas însărcinată cu limba română
atunci ne-am încolăcit starea
în singurul ochi al mării
rămas deschis peste noapte

nu mai reţin momentul când au căzut în gol
de la etajul tragediilor nescrise
spânzurate de funia sau furia ideilor...

poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motorul de căutare

într-o zi voi face autostopul până la porţile cerului
şoferii mă vor lua peste picior
ba că nu au destulă benzină
ba că până acolo îmi trebuie neapărat un off road
eu am să fac pe dracu-n patru şi-o să fiu acolo

odată ajuns
am să-l iau pe dumnezeu de-o aripă şi-o să dau cu el de pământ
să văd dacă-i place să scurme-n ţărână
sau oameni – totuna –
până – şi găseşte aproapele
dacă-i place să se întrebe – ca firul ierbii sub motocoasă –
oare mai prinde ziua de mâine?

am pregătit şi-un discurs:
doamne
eşti la fel de ambiguu ca un motor de căutare
( e drept că şi noi ne rugăm mecanic de parcă-am tasta cu viteză)
dacă mă rog pentru pace interioară
tu-mi dai doze de cola avengers endgame
dacă vreau un loc de muncă mai de doamne-ajută
tu mă trimiţi la articole cu asia bibi
dacă am nevoie de un înger păzitor
tu-mi dai academic singles ori clipuri cu peppa pig
dacă eu caut iertare
tu-mi spui acest articol este
un ciot

m-am săturat să fiu om
şi să-mi port morţii ca pe nişte elitre
să mă înghesui la intrarea în rai
ca albina la urdiniş
mai bine doamne ia-ţi înapoi duhul
şi fă-mă un deget de tină
poate aşa voi fi de folos altui cristos la vindecat
îngeri din naştere

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger în lumea nouă

L-am căutat în jurul meu o vreme
Şi nu era. Plecase. L-am pierdut!
Nu m-aş fi aşteptat, n-aş fi crezut
Că va pleca şi n-o să mă mai cheme,

Că aripile-i albe, ne-ntinate,
Îşi vor întinde umbra într-un zbor
Îndepărtat de vechiul călător
Pe care l-a-nsoţit, un timp, în toate.

Îl văd prin gânduri, dincolo de zare,
Prin ceaţa care-mi strigă în priviri,
În fulgerări de magice sclipiri,
Plutind spre-o altă lume, viitoare.

A fost, în mine, înger şi lumină,
Iubire-n dans de aripi i-am fost eu,
Dar nu mai e, nu, nu mai e al meu,
Nici alb nu e în noua lui grădină.

E-un mugur ce aşteaptă, plin de rouă,
Pe-o ramură-nflorită atârnând,
Cu veşnicia primăverii-n gând...
Un înger vechi pierdut în lumea nouă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul roz

Înger din visările-mi rebele,
Cum ai reuşit, cum ai ajuns
Tu, din universul nepătruns,
În furtuna gândurilor mele?

Le-ai văzut, în cerul plin de stele,
Nopţile, dorindu-l şi zburând?
Spune-mi, recunoaşte, înger blând:
Ţi-au plăcut, erai chiar tu în ele.

Ai venit, plutind pe aripi roze,
C-un surâs pe buzele-ţi fiebinţi,
Cu lumină-n ochii tăi cuminţi
Şi-un parfum plăcut de tuberoze.

Te-am primit în braţele-mi deschise
Şi te-am strâns, cu drag, la pieptul meu,
Ca şi când noi doi - un singur eu,
Am fi fost în raiul dintre vise.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre seara vieţii

Spre seara vieţii miroase a pustiu,
Cerul nu mai vede prin pupila soare,
Genele s-ascund în păsări călătoare,
Spuma din valul mării trece în târziu.

În seara vieţii noastre depărtarea creşte,
Dealul nu ne urcă peste coama sa,
Steaua plină-n visuri nu mai are şa,
Umbra de sub noi, subţire, se topeşte.

Asta-i seara vieţii searbădă, amară,
Totul e fărâmă, chiar munţii au apus,
Doar adâncimea creşte în braţele de urs
Ce-aşteaptă-n sânul lui o căprioară.

Mă doare ceasul serii ce scârţie în timp
Rupând altoiul dulce ce-a fost între noi,
Până plecăm în noapte mai aşteptăm vioi
Să dăruim viaţa pe-un mugure în schimb!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!