Cuvântul

Semănătorul
s-a cioplit în piatră,
a ridicat
pe ogoare de apă
ramuri de rod,
găsindu-şi popas
în ochii adâncului meu.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopote-n piatră
înfricoşate rănesc
suflete simple.

haiku de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A douăzecişiuna noapte

Am întors spatele mânios pământului –
nimeni nu se mai gândea la nimeni,
nimeni nu-şi mai aducea aminte de nimeni,
nimeni nu avea părere de rău despre nimeni,
nimeni nu mai făcea nimic pentru nimeni

Ca un bivol sălbatic am fugit de mine,
departe de zarva oraşelor şi de strigătele prietenilor,
străbăteam înălţimi de păşune să prind puteri,
să ar ogoare noi, cu sămânţă nouă,
setea s-o potolesc din izvor nesecat.
Rodul meu să fie mai bun decât aurul
şi ceea ce se va naşte din mine
să fie mai de preţ decât argintul,
iar când înălţimea adâncului se va limpezi,
odată cu zorile am să zăresc calea dreaptă
să mă întorc la mine.

poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

voi surâde
cuvântul e grav
clarul de lună
plouă
apasă pe timp
o piatră
să nu uităm cine suntem.

poezie de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul alb

Pluteam pe o corabie albă-ntr-o seară,
aripi de păsări îmi coseau privirea,
veneam şi plecam în neuitare,
plângeam şi strigam să mă audă pământul.
Gând de mistuire am trimis adâncului,
dar ecoul nu s-a întors.
Am căzut sub pescăruşii albi,
sfârşit sub înveliş de ape,
pe rugul nerostirii.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica apelor

Stă să ningă
pe toate depărtările mele,
mă chem din alt anotimp
spre a pleca iar şi iar
acoperit de zăpadă,
biciuit de sforile albite
ale destinului,
până la îngenuncherea
totală.
Sărut cristalele
din sângele meu
tăcut ca adâncul,
adâncului.
Călătoresc în mine
spre a mă întoarce
în apa
din care m-am născut.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

O viaţă-ntreagă am fost
O frunză de aloe,
De acum eu nu mai am rost;
La groapă când mă veţi duce,
Să-mi scriţi pe sfânta cruce:
Doar Vidoe...

hexagramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui soţ

I-a ridicat nevasta-n rate
Un bust de piatră, dăltuit.
Măcar acuma, după moarte
Să fie, cât de cât, cioplit!

epitaf epigramatic de Ion Vladimir din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurea pierdută

Ce forme au pomii
ucişi de tristeţe?
Se plânge în verde
cu lacrimi de frunze.
Ofrandă de rouă
sărută iarba prea crudă,
vântul printre ramuri şopteşte
o pădure pierdută în timp,
sălcii pletoase plâng peste ape
în tăceri echivoce
suspendate prin spaimă.

Printre ramuri,
nici păsări,
nici cuiburi,
nici grai.

Natura pare rănită...
răstignit între cer şi pământ
cu buzele albite
mă rog cu speranţă
pentru ziua CE VINE.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul

Trece pe lângă mine,
Paşii mă poartă
Pe cărări de munţi înalţi
Am săpat în piatră numele ei,
Am luat floarea dragostei,
Pierzându-mă în noaptea fără de întoarcere
Şi m-am înălţat spre stele
În casa tatălui nostru,
Aici îngerii
Nu mor niciodată.

poezie de Sorin George Vidoe din Floare de colţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima noapte

Din casa tatălui meu izvora cristalul vieţii,
pe maluri de apă, în alunecare dreaptă,
am sădit copac, din care copiii mei culegeau roadele,
mâinile mele înverzite se răsfirau către stele,
vorbele mele erau condeie de fier, încrustate-n stâncă.
Cântecul meu urca treptele adâncului,
eram un vuiet al marilor evadări, către alte veacuri.
De pretutindeni izvora din pământ Zeul-Om,
înhămat la plug.

poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inteligenţa se măsoară cu gramul.

aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostul fuge de deştept.

aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga e ruşinoasă, dar şi sportivă.

aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine prevesteşte locuieşte în cer.

aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignoranţa este o piatră rezistentă la cioplit şi şlefuit.

aforism de George Budoi din Ignoranţa şi ignoranţii în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschis-am uşă
să urc adâncu-n mine
înnoindu-mă...

haiku de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăruindu-se
s-a arătat ce va fi
fără de păcat.

haiku de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea ta
un simbol al puterii
o Galatee!...

haiku de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pragul de sus te ajută să-l vezi pe cel de jos.

aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părul fuge de omul mintos.

aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!