Nu, pentru a doua Troie

De ce-ar trebui s-o acuz că mi-a umplut zilele
De tot felul de belele sau că în ultima vreme
A îndemnat oamenii proşti la violenţă şi la rele,
Sau ca-învrăjbit centrul cu mahalaua, prin iscusite scheme?

Avut-au ei numai curajul şi dorinţa drept măsură?
Ce-anume-ar fi putut s-o ţină împăcată, să-i fi cuprins
Mintea în cercuri de lumină – fără patimi, fără ură –
Întregită-n rotunda frumuseţe a arcului întins,

Chiar dacă-ar fi părut de pe-altă lume-n zile ca aceste?
Ce-a înstrăinat-o, ce afront sau ce nevoie?
De ce? Ce i s-a întâmplat pentru a fi aşa cum este?
Mai trebuie oare arsă undeva o altă Troie?

poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu

Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu
Pentru ca eu s-o pot folosi pentru fapte bune sau rele;
Luminoasă şi proaspătă, binecuvântată de curcubeu,
Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu.

El a luat din marea eternităţii un val, l-a scos la vedere
Şi-a apărut o zi fără nicio vină, ca zilele din elizeu;
Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu
Pentru ca eu s-o pot folosi pentru fapte bune sau rele.

poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Atunci, cum e posibil ca aceste plante să existe fără ADN? ADN-ul, lanţul, spirala sau helixul vieţii, cum este denumit pe Terra, acea miraculoasă macromoleculă bicatenară, stă chiar şi la baza existenţei proteinelor şi a altor substanţe primordiale. Nu greşesc când afirm că este însăşi esenţa vieţii. Fără ea, nu poate exista viaţă.
Dick: Ah, de ce oare voi, oamenii, sunteţi dispuşi să credeţi că aşa cum este pe Pământ, aşa ar trebui să fie peste tot, în întreg Universul? De ce raportaţi totul la ceea ce se află pe Terra? Şi de ce oare nu puteţi accepta o altă formă de existenţă a vieţii, de manifestare a materiei, cu totul altfel decât cum e pe Terra voastră? Uite că nu e chiar aşa peste tot! Legile de acolo nu sunt universal valabile. Repet, nu e la fel ca pe Terra voastră şi am să vă dovedesc acest lucru de îndată!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celine: Trecutul e trecut. Aşa a fost să fie.
Jesse: Chiar crezi asta? Că totul e predestinat?
Celine: Ştii, lumea ar putea fi mai puţin liberă decât credem.
Jesse: Da?
Celine: Da, date fiind aceste circumnstanţe exacte, aşa se va întâmpla de fiecare dată: cu două părţi hidrogen, o parte oxigen, vei obţine apă de fiecare dată.
Jesse: Nu, nu, adică ce s-ar fi întâmplat dacă bunica ta ar mai fi trăit o săptămână sau dacă ar fi murit cu o săptămână sau chiar căteva zile mai devreme? Lucrurile ar fi putut sta altfel. Cred în asta.
Celine: Nu poţi gândi aşa, e...
Jesse: Nu, adică nu ar trebui pentru majoritatea lucrurilor, numai că în această privinţă se pare că ceva s-a rupt.

replici din filmul artistic Înainte de apus
Adăugat de Cotoarbă Gina Liliana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea să capete un răspuns la problema răului, aşa cum se pune azi, are nevoie, aşadar, în primul rând de o cunoaştere temeinică de sine, adică o cunoaştere cât se poate de bună a totalităţii sale. Trebuie să ştie fără menajamente de cât bine şi de câte fapte ruşinoase este capabil şi să se ferească s-o ia pe una drept reală şi pe cealaltă drept iluzie. Ca posibilitate, ambele sunt adevărate şi el nu va scăpa total nici de una, nici de cealaltă, dacă - aşa cum ar trebui s-o facă de fapt de la sine - vrea să trăiască fără a se minţi şi fără a se amăgi pe sine.

citat clasic din Carl Gustav Jung
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivare

Cine n-a scris despre diferite lucruri
pe care dacă le foloseşti fără temei
fără rând,
poţi fi acuzat
sau dat de gol?
Însă eu scriu acum
despre singurul lucru pe care
dacă-l foloseşti fie ziua sau noaptea
în diferite împrejurări,
la bine şi la greu,
la bucurie sau tristeţe,
nu poţi fi acuzat
sau dat de gol...
Acest lucru este lumânarea!
Ai motive ca s-o foloseşti oricând,
fie că te rogi cu voce tare
sau în surdină.
Iar dacă eşti prins că taci,
cu lumânarea în mână
fără să semnalezi la vedere
un oarecare eveniment public
(botez, nuntă, mormântare, slujbă religioasă)
sau de altă natură,
poţi motiva cum că în acest fel
ţii momente de reculegere pentru cineva.
Deci, prin tot ce-i relatat mai sus
şi mai ales prin tot ce simţi şi faci
ai toate motivele
să foloseşti oricând lumânarea
fără să poţi fi acuzat
sau dat de gol,
chiar şi de faţă cu soarele...

poezie de Vasile Dan Marchis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea ce nu moare!
Iubirea ce mă bântuie!
Dar oare pot s-o numesc iubire?
Sau e doar cânt nebun, ori nebunie?

Să îndrăznesc să-i zic obsesie?
Sau nevoie într-o rătăcire?
Mai bine vrajă blestemată,
Pentru o....! pentru tine!

Sau o fărâmă dintre clipe!
O clipă-ncremenită-n fiinţe!
Ori o poveste scrisă-n verbe!
În versuri pentru muze!

Şi unde duce toată această...!?
Cum s-o numesc?
Chemare dincolo de viaţă!
Iubire predestinată!

Ori doar un accident banal,
Un joc al sorţii chiar mortal,
Unde morţii-s vii jucând şotron,
Pe un desen, desen color!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repartiţie

Generaţia nouă
Am numit-o de azi
Are nevoie de modele
Modele de certă valoare
Care s-o motiveze
Undeva la maxim
Care s-o îndrume
Care s-o primenească
Care să-i găsească
Cuvântul sau expresia
Şi în final vocaţia
La modul general
Căci aşa a fost situaţia
De când lumea
Şi va fi pentru eternitate
O repartiţie generală.

poezie de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eva

Un sentiment aparte m-a cuprins,
Când am văzut enigma vieţii mele
Cu ochi ca mura şi cu părul lins,
Mi s-a părut că zbor spre stele.

Şi totdeauna aş vrea să fiu cu ea
Să o admir ca pe o floare rară,
Să-i dau din mine, soldă viaţa mea,
Şi s-o primească simplu-n primăvară.

Cărările să le parcurgem împreună,
Lumina caldă s-o luăm din soare
Să-i pun din flori de vis cunună,
Şi s-o ador mereu într-o splendoare.

La ea mi-e gândul şi visez s-o am
Mai aproape, şi s-o strâng la piept,
Să-i simt parfumul ei de magheran
Împodobindu-mi soarta cât mai drept.

poezie de Nicu Petria (10 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era frig şi ploua

neîntrerupt, fără milă, aşa cum
numai în oraşe poate să plouă
lăsând impresia că o s-o ţină
aşa un veac bătând în geamuri
în capotele maşinilor
sau pe asfalt

era frig şi ploua, fără milă
cu alte cuvinte, inundând staţiile
de metrou la coborârea
în întunericul plictisitor

era o ploaie bună pentru începutul
unei depresii care se instalează
mai uşor în frig şi umezeală

era o ploaie de sfârşit de februarie
cum nu mi-ar fi trecut prin minte
că poate exista vreodată

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub crengile iubirii şi ale urii, în lucrurile fără înţeles ce trăiesc doar o zi, găsesc eterna frumuseţe care rătăceşte în lume.

citat celebru din William Butler Yeats
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta de cinci ani, rTe-hu deprinsese deja temeiurile artei de a alerga. Oricine poate alerga un sfert sau o jumătate de ceas, dar nimeni, în afara alergătorilor tibetani, nu poate alerga fără întrerupere vreme de luni de zile sau, dacă e nevoie, vreme de veacuri (organismul unui alergător nu se uzează atâta timp cât el aleargă; prin urmare, el n-are cum să moară de moarte naturală, ci va sfârşi, mai devreme sau mai târziu, prin a fi ucis de ceva anume).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu înţelegem ceea ce citim, nu trebuie să ne încăpăţânăm să înţelegem; trebuie din contră, să lăsăm cartea; n-avem decât s-o reluăm în altă zi, sau la o altă oră, şi vom înţelege fără sforţare. Pătrunderea, la fel ca invenţia sau oricare alt talent omenesc, nu este o însuşire de orice moment; nu suntem dispuşi totdeauna să intrăm în spiritul altuia.

citat clasic din Vauvenargues
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte unul se plictiseşte, şi se căsătoreşte pentru a se distra... sau are nevoie să plăceri senzuale şi căută partenera (sau partenerul) care îi va da aceste plăceri... sau e sărac şi se căsătoreşte pentru a se îmbogăţi... sau e incapabil de a se descurca singur în viaţă şi îi trebuie o servitoare sau un valet pentru a-l ajuta. Despre motivele pentru care oamenii se căsătoresc, să nu mai îmi spuneţi!

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi petrecută fără a vedea sau auzi frumosul, fără contemplarea misterului sau fără a căuta adevărul sau perfecţiunea, este o zi lovită de sărăcie, şi succesiunea mai multor astfel de zile poate fi fatală pentru viaţa umană.

citat din Lewis Mumford
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Red (îl ceartă pe Eric pentru că a sărutat-o pe Kate): Donna este o fată aşa de drăguţă. Cum ai putut să-i faci una ca asta?
Eric: Nu ştiu. E ca şi cum mi se întâmplă numai lucruri rele, de parcă aş avea ghinion sau ceva.
Red (coborând vocea): Fiule, nu ai ghinion. Motivul pentru care ţi se întâmplă numai lucruri rele este că... eşti cretin. Acum du-te şi rezolvă situaţia!

replici din filmul serial Anii '70
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă oferisem Pruncului Isus, să-i fiu o mică jucărie, Îi spusesem să nu se folosească de mine ca de o jucărie de preţ, pe care copiii se mulţumesc să o privească fără să-ndrăznească s-o atingă, ci ca de o minge mică fără valoare, pe care poate s-o bată de pământ, s-o lovească cu piciorul, s-o lase într-un colţ sau chiar s-o strângă la inimă dacă i-ar fi pe plac; într-un cuvânt, vroiam să-l distrez pe micul Isus, să-i fac plăcere, vroiam să mă las în voia capriciilor lui copilăreşti... Îmi îndeplinise rugăciunea...

Sfânta Tereza de Lisieux în Istoria unui suflet
Adăugat de Margareta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Mergeam pe strada pustie luminată de luna strălucitoare
Privind cerul înnegurat şi stelele încântătoare
Un gând m-a străpuns, ce pace nu-mi dădea.
"De ce trăim, oare, în viaţa asta grea?"

Încercam şi încercam să găsesc răspuns
Însă nimic nu părea să fie potrivit
Şi atunci un singur lucru mi-am spus:
"Fiecare are un scop ce trebuie îndeplinit."

Continuând să merg prin bezna cea tăcută
Pe o bancă mai micuţă, aflată-n faţa mea
Stătea o fetiţă ce părea că ascultă
Şuierăturile vântului care lin bătea.

Fără vreo idee, lângă ea m-am aşezat,
Am privit-o în ochi un timp îndelungat
Am văzut în ei doar suferinţă,
Nici pic de iubire sau dorinţă.

Vrând să par politicos, am întrebat:
"Micuţo, eşti bine, ce s-a întâmplat?"
Şi fără vreo expresie pe chip, mi-a răspuns:
"Poţi să mă faci să ajung acolo sus?"

Rămas fără cuvinte de ceea ce mi-a spus,
Am continuat să vorbesc, punându-i o altă întrebare:
"Eşti bine? Ce sa întâmplat de eşti supărată aşa de tare?"
Tăcere, dar am avut răbdare.

Trecuse ceva timp, cine mai ştie cât....
Dar atunci şi-a ridicat capul din pământ
Mi-a şoptit încet, dar m-a marcat tare:
"Mama mea e înger, cum pot să fiu şi eu, oare?"

Nu i-am răspuns, am aşteptat continuarea.
"Lumea mea s-a prăpădit, vreau doar să ajung în cer,
Acolo e mama mea, prea multe cer?"
Lacrimi care nu îşi găseau alinarea.

Ceea ce mi-a zis, pe viaţa m-a marcat.
"Fetiţo, viaţa merge înainte, să nu-ţi para rău.
Nu se va mai întoarce, e adevărat,
Dar ea va fi de acum îngerul tău."

S-a uitat cu ochii ei înlăcrimaţi către mine:
"Cum mai pot trăi când tot ce iubeam a murit?
Nu voi mai fi niciodată bine,
Iubirea de mamă era tot ce mi-am dorit."

Asta este tot ce mi-a mai putut spune.
A luat-o la fugă fără să-i mai pese,
Însă ochii, inima şi mintea mi-a deschis
Şi am ştiut ca întâlnirea cu ea a fost ceva prescris.

Acum, întrebarea mea avea răspuns:
"De ce trăim, oare, în viaţa asta grea?"
Ei bine, un singur cuvânt e de ajuns:
"Iubirea - de familie, de prieteni, de tot ce înseamnă ea."

poezie de Alexandra Marinescu
Adăugat de Alexandra Marinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ştiinţă [în comunitatea ştiinţifică] se întâmplă des ca oamenii de ştiinţă să spună: "Să ştii că acesta este un argument foarte bun. Punctul meu de vedere este greşit." şi apoi ei chiar se răzgândesc şi tu nu vei mai auzi niciodată de la ei vechiul lor punct de vedere. Ei chiar fac asta. Nu se întâmplă atât de des pe cât ar trebui, pentru că oamenii de ştiinţă sunt şi ei oameni şi schimbarea este câteodată dureroasă. Dar se întâmplă în fiecare zi. Nu pot să îmi aduc aminte de ultima oară când s-a întâmplat aşa ceva în politică sau religie.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima ispravă

făcută a fost făcută nu de
mult nu cred că s-a gândit
a închis ochii fără să catadicsească
să-i mai deschidă vreodată
era
ultima lui aroganţă
să moară (?!) fără niciun motiv
ne întrebăm cum poate sta întins
el avea arsuri gastrice întotdeauna
şi nu stătea lat se sufoca cu acidul
era
ultima dată când visa la odihnă
sau nu mai visa în dispreţul său
în ochii lui nu se citeşte nimic
nu-i pasă de clopotul care bate
pentru el bate
nu este îngrijorat de lacrimi
păreri de rău sau cârcoteli
(?!) părea că râde de ultima farsă făcută
flăcările lumânărilor se aplecau în faţă
în spate, reveneau drepte
toţi spun că o fi vreun curent
o adiere le culcă în stânga
în dreapta în toate direcţiile
un spectacol de lumini şi umbre
în mica capelă toţi şi-au pierdut răb
darea cu părerea s-a terminat (?!)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul ia lumea aşa cum este ea, nu caută s-o îmbunătăţească sau s-o înveţe, ci încearcă s-o suporte cu înţelepciune.

citat celebru din Charles Dickens
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!