Lacramioara

cand eu pe tine te-am gasit
in acea lume-n timp uitata
eram copil indragostit
de-un chip de basm, o dulce fata.

in parul tau eu ma pierdeam
tu i-mi zambeai si ma chemai
dar fiind timid eu ma feream
iar tu priveai si lacrimai.

vazandu-ti lacrimi pe-obrajori
un pas spre tine-am indreptat
prin inima-mi treceau fiori
dar chiar si-asa am continuat.

cand langa tine m-am vazut
stateai privind spre cer plangand
sa iti vorbesc nu am putut
numai amor aveam in gand.

c-un degetel eu te-am atins
si-ai dat privirea inapoi
earm de dragoste aprins
simtiam caldura intre noi.

si printre lacrimi m-ai privit
si trista tu nu mai erai
mai tot privit te-ai inrosit
pac-as fi fost un fiu de crai.

mai indraznet am devenit
si tu mai indrazneata
la tine-n brate am dormit
pan dis de dimineata.

n-am indraznit sa te sarut
caci erai prima fata
caci nu stiu cum as fi facut
ca era prima data.

dar tot privind gurita ta
si buzele-ti de miere
m-as fi ferit dar inima
nu s-ar feri si cere.

- gustand din buzele-ti prea dulci
ma simt intr-o poveste
- as vrea pe pieptu-mi sa te culci
sa vezi ce dulce este.

ma provocai sa te sarut
si eu veneam indata
si cata vreme a trecut
as ma veni o data.

dar ce pacat nu pot veni
ca drumu-i doar uitare
caci vise nu pot preveni
risipa ta in zare.

adesea stau si ma gandesc
in timp ce-ascult vioara
la cat iubeam si cat iubesc
s-o pierd pe Lacramioara.

iubire daca cautati
in lume asta mare
sa nu uitati sa va uitati
prin "satul de uitare".

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ca pamantul umed

E ca pamantul umed, asa-i inima mea,
Dupa seceta, acum cand ploua rasufla usurat,
Pornit spre o noua geneza, un scop murit, pe care il avea,
Acum e altul, cu puteri renascute, mai greu de tulburat.

Tu nu ma stii, cel putin nu o mai faci, nu iti mai permit,
Sunt hotarat spre noi lumi, caci oricum nu iti pasa,
Nu-ti reprosez – un prea mare efort pentru nimic;
Nu vreau sa stiu, nu vreau s-aud... Mai bine lasa...

Am fost de nerecunoscut... Ma mir de cum am fost...
M-am schimbat foarte mult, chiar daca nu admit,
Ma reneg, imi spun sa plec, am fost un prost,
Caci ti-am dat voie-n lumea mea, unde eram singur, dar ferit...

Mi-as dori sa am sentimente reci, sau cel putin sa n-am,
Dar nu pot sa nu... Caci te-am iubit si te iubesc prea mult,
Dar gata, nu mai vreau... Ma opun... Nu mai sunt cum eram...
Ma reverticalizez... Imi golesc paharul putin cam mult umplut...

Sunt foarte curios de cum iti merge timpul prezent...
Ne evitam, ce-i drept, dar tot eu dintre noi sunt vinovatul,
Doar ca de fiecare data... Doar ca acum n-o sa mai fiu la fel de atent,
Cum eram odata cand ma mustra constiinta pentru ce imi facea altul...

Nu ai avut nici cel mai mic motiv pentru purtarea ta...
Esti indragostita, o recunosc, dar nu ma iubesti si stii si tu...
Privesc din umbra tot ce putea sa fie... Totul e aievea...
Am realizat ca poti fii si pasiva... Nu-i nimic... Acuma pot sa spun si NU...

Simt cum tot ce este-n jurul meu incepe sa imi tot repete
Cum ca ce-am pierdut, si cat sunt de dezamagitor...
Cum pe imaginea mea in fata tuturor incep s-apara pete...
S-or invata cu ideea... Sa te vedem pe tine... Cand n-o sa mai fiu iubitor...

Cat de tragic suna... Parca as vrea sa suferi... Dar nu-i asa si-o stii...
Nici nu incerc ca sa ma joc cu tine... Asa ne e prezentul, asa si eu cum sunt,
Ma regasesc cu vina, si-mi vine chiar sa plang... Doar ca C'EST LA VIE!
A plouat afara... Asa si eu... Sunt ca pamantul umed... Sunt doar pamant...

poezie de Bogdan-Gabriel Alexe (30 august 2006)
Adăugat de Emilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet gol

Nu stiu cum s-a intamplat
Timpul de ne-a furat
Tot ce aveam, nici macar n-a intrebat
Caci atunci cand m-atingi
Parca nu esti aici
Si mi-e greu
Prea usor te-ai schimbat
Poate te-am sufocat
Poate n-am spus ce voiai sa auzi
Dar nu pot sa-nteleg
Acum chiar nu mai stiu cine esti.

Chiar nu vezi ca eu sufar din nou
Doar sa adorm langa sufletul tau
Caci eu mor zi de zi cand nu esti
Nici nu-ti pasa daca ma mai gasesti.

Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.

Nu vreau sa-ti mai explic
Nu vreau sa-mi spui nimic
N-am sa mai plang,
E deja mult prea mult
Visele am sa-mi strang
Si am sa mi le-arunc
Printre nori.

Chiar nu vezi ca eu sufar din nou
Doar sa adorm langa sufletul tau
Caci eu mor zi de zi cand nu esti
Nici nu-ti pasa daca ma mai gasesti.

Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.

Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.

cântec, versuri de Natalia Barbu (2009)
Adăugat de Margineanu Victoria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nume

Ah! cand cineva iubeste, cu ce mila si-ndurare
Uita, iarta si impaca greseala oricat de mare!
Ah amarnica durere despartire de amor
Ce voi face fara tine oare, e posibil sa mor...
Iubirea se pogoara pentru cel care nu merita
Si sadeste viorele si gingasi toporasi langa spini...
Ah mai baiete, ce esti dintre muritori
Ai iesit in calea-mi ca trandafirul intre alte flori;
Prin a ta dulce suflare din patimi m-am ridicat,
Gustand din para ce-mi aprinde amorul meu curat..
Iubindu-te simt fiinta veacului viitor
Caci raiul din acea lume pe pamant este amor!

Lacrimi am varsat, din ceasul in care m-am indagostit
Aveam infipta in piept sageata... de cand te astept!?
Rabdare nu mai pot sa fac, dupa boala care zac;
Inima care ti-am dat-o numai tu s-o stapanesti;
Sa sfasiat si nu mai poate ca tu sa o gasesti;
Au vinovata ma gasesti pe mine ca te-am indragit?

Si strangandu-te in brate de dor ochii ai inchid,
In vreme ce tu voiai sa ma indepartezi subtil...

Acest foc ce din joaca in suflet mi-ai aprins
Nu credeam a se mai potoli... dar tu l-ai stins...
Dar dragostea va renaste din cenusa la fel ca pheonix;
Rabdare iti zic sa ai ca sa vezi ca ma voi schimba
Eu pana cand acel timp va veni, voi medita;
Iubirea sa ti-o dau din nou... poate ca n-o voi pierde iar!

poezie de Larisa Cernat
Adăugat de Larisa Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferenta...

Cum sa privesc in ochii tai, pradati de un fior ce trece?
Si cum s-ascult tacerea lor cand ma privesc atat de rece...
Cat sa pasesc in urma ta, cand tu mereu te-ndepartezi?
Si oare cum sa cred in noi, cand tu nu crezi...

Dar cum sa plang la pieptul tau cand sunt doar singura si trista
Si tu ai vrea sa sper, mereu ce nu exista
Cum sa pastrez in sinea mea atatea rani ce urme lasa
Cand tu te-afunzi in viata grea si nici nu-ti pasa...

Cat sa astept sa ma iubesti si sa tot iert greseli ce vin
Cand tu mereu te ratacesti lasandu-mi dulce chin
Si cum sa-nvat sa mai zambesc cand au ramas la tine toate
Tu ai plecat pe drumul tau... si le-ai facut uitate

Dar astazi toate sunt trecute si focul meu domol s-a stins
Cum am putut cu-atatea lacrimi sa-l tin aprins?
Si tu oftezi in sinea ta caci nu mai sunt sa te ador
Decat sa ma-njosesc din nou... mai bine mor...
De ce ma lasi in visul greu? m-ai intrebat candva in soapte
Caci nu mai esti in drumul meu cand eu merg mai departe!

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cearta la miezul noptii

Nu inteleg ce e cu tine,
Desi imi juri ca ma iubesti,
Si-mi spui ca totul va fi bine,
In permanenta ma ranesti.

Eu stiu ce simt, dar stiu ca totul
E doar un vis ce l-am creat,
Cand ma uitam pierdut spre stele,
De dragoste cand eram beat...

Dar tu ce simti iubire oare?
Caci mai mereu asa raman,
Plangand sub semn de intrebare,
Cu frica mai mereu in san.

Ne despartim sau mai ramanem?
Tu ma iubesti sau nici nu stii?
Caci dupa asa multe certuri,
E greu sa cred c-a mea vei fi.

Vreau doar sa vezi cat tin la tine,
Iubirea mea nu e in gluma,
Dar fericirea si tristetea
N-or sa se-mpace intr-o suma.

Eu inteleg ce e cu mine,
Dar ce-i cu tine intelegi?
De-ar fi sa fie alt baiat
Pe care oare-ai sa alegi?

Stiu ca esti mica, inteleg,
Dar dragostea nu-si stie ceasul,
Ea te-a ales, eu te aleg,
Si-ti sunt alaturi la tot pasul...

Vreau sa uitam aceasta cearta,
Eu te iubesc enorm si jur,
De inca n-am inima ta,
N-o sa ma las pan' nu ti-o fur!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel

1. Te-am iubit si poate inca...
Ti-am slujit si-as vrea sa nu...
Sufletu-mi se prinde-n stanca-
-Sa-ntelegi as vrea ca tu...

2. Intr-o zi visat-am ca...
Si-am zambit in zbor ferice.
Un sarut voit-am sa...
Dar visu-mi in iad se stinge...

3. Intreband din ochi in ochi,
M-am izbit de crudul "dar"...
Sa cred nu pot in deochi...
Sa zambesc cand plang nu s-ar...

4. Inima-n doua mi-o tai,
Caci e prea mare sa fie...
Jumatate n-o s-o mai....
Cealalta mi-o tin doar mie...

5. Imi doresc sa uit cuvinte:
"Da", "nu, "poate", "inca", "nu stiu";
Amintindu-mi nu vreau sa te...
Uitand tot mi-e greu sa nu fiu...

6. Nu-nteleg nici eu cum pot
Nici de ce, nici cand, nici cum...
Din minte vreau sa te scot,
Din suflet nu pot oricum...

7. Jucat-am un joc ca sa...
Am cazut caci n-am stiut...
Chinuind prea mult sa iasa,
Pierzi si ce nu ai avut...

8. Si-acum vreau inima-mi de...
Caci in doua viata n-are.
Iubind vreau sa nu mai te...
Ci s-alerg prin ploi si soare...

poezie de Gabriela Chişcari (15 noiembrie 2008)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ganduri

Te-am mai iertat o data
Si sper sa nu regret
Ca nu-s cu alta fata
Ca n-o sarut incet.

Tu zici ca va fi bine
Asa ai spus mereu
Dar traiul langa mine
Nu ti se pare greu?

Nu am avere multa
Si daca ai sa plangi
Cine te mai asculta
Cat dor tu ai sa strangi?

Aici sta intrebarea
Eu o sa fiu la fel?
Mai calm... asa ca marea
Sau o sa te insel.

Tu ai greit o data
Da ce eu n-as putea?
Sa-mi caut alta fata
Sa fac amor cu ea.

Ai zice ca-s o fiara
Ca nu te inteleg
... ce gaduri!.. off sa piara
Cat pot sa fiu de bleg.

Tu ma uimesti copila
Prin vorbele-ti de lut
Imi ceri in lacrimi mila
Si-mi ceri sa te ascult.

Nu-i vorba c-as fi rece
Ca nu te-as mai iubi
Dar stii tu timpul trece
Si voi imbatrani.

Ce om este acela
ce-accepta lovituri?
Ce-si plimba capu-n zgomot
Sau in injuraturi.

Cum ai avut pe altul
Eu alta o sa am
Si-om imparti si patul
Si-amorul.. doar un gram.

Sa vad daca iubirea
O vei simti la fel
Ori ai sa-ntorci privirea
De ciuda tot la el.

Daca gresim... o data
Ai zis ca nu e bai
Dar zi acum tu fata
Aceleasi ganduri ai?

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodata

Cand am privit in urma mea,
Ce-am vazut stiu numai eu,
Lasand acolo dragostea,
Si tot ce-am vrut sa fie-al meu.

Am strabatut un continent,
Apoi o mare-am traversat,
Dar mi-amintesc si in prezent,
In urma mea ce am lasat.

Am pus picior in loc strain,
Am inchis ochii in alt pat,
Am schimbat sangele-n venin,
Afland ca si tu ai plecat.

Tu esti acolo, eu nu sunt,
Incep sa realizez ca-n viata,
Norocul omului marunt
Nu -i nicidecum un pas in fata.

Eu nu ma simt mai realizat,
Acum ca nu mai suntem doi,
Si -mi pare rau ca am plecat,
Si m-as intoarce inapoi.

Acas-acum ce as gasi?
Tu esti plecata, nu mai stiu,
Si ma gandesc cum ca ar fi
Regretul meu mult prea tarziu.

Nu incetez sa te iubesc,
Distanta n-o sa ma opreasca,
La ce-am lasat eu ma opresc,
Las inima sa te gaseasca.

La pieptu-mi iar o sa te culci,
Voi fi carne si oase,
Si-o sa -ti sarut buzele dulci,
Si mainile frumoase.

Ma simt de ce-am cladit legat,
Iubesc aceeasi fata,
Eu n-am sa uit ce am lasat
in urma niciodata.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici macar o stea

Cat am dat tot as vreau sa dau
Cat am luat tot mai vreau sa iau
Sa inteleg lumea cum e ea
Si vreau sa ma apropiu de o stea

Viata e ca un cerc inchis
Pana acum nu l`am deschis
De trecut nu`mi pare rau
Si stau si fac tot ce vreau eu
Dar nici azi... N`am atins nici o stea

Cat as vrea sa pot sa alerg mereu
Drumul lung... oricat de greu...
Nu`mi pasa eu pot sa astept

Vreau sa am steaua mea
Vreau sa ajung la ea
Vreau sa o pot avea
Caci eu n`am atins nici o stea

Caii bat praful pe poteci
Eu nu vreau, nu vreau sa pleci
Ca licoarea prin mine sa treci
Sa stai sa faci tot ce`ti doresti
Si apoi sa atingem o stea

Cat as vrea sa pot sa alerg mereu
Drumul lung... Gandul bun din tot ce`i rau
Nu`mi pasa eu pot sa astept

Vreau sa fii steaua mea
Vreau sa ajungi la ea
Caci eu n`am atins nici o stea / bis

Sa nu`ti pese ce spun ei
Viata iti da chiar tot ce vrei
Daca ai stii poti sa si iei

Dar eu vreau... o vreau
Vreau... vreau sa am steaua mea
Vreau sa ajungi la ea
Vreau sa o pot avea
Caci eu n`am atins nici o stea
Vreau sa am steaua mea
O Doamne cat as vrea
Caci eu nu am atins nicï o stea

poezie clasică de Laura Stoica
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lacrimi

Of! ce greseala ai facut,
Ai luat in gluma visul care
L-am construit cu-asa dorinta,
Din lacrimi de la fiecare...

Cum ai putut sa stingi lumina,
Eu drumul cum sa-l mai gasesc?
Nici nu mi-ai spus a cui e vina,
Spre ce directii sa pasesc?

Sa te mai caut ce rost are?
Increderea e la pamant,
Tu m-ai mintit, si-ai pus in gluma
Iubirea ta sub juramant...

Caut in suflet o greseala,
Sa vad poate-s de vina eu,
Dar am pornit asa frumos,
Sa vad ceva imi este greu...

Erai asa de bucuroasa
Cand mama ta a acceptat,
"-E prima data cand ma lasa,
Din toti tu esti primul baiat."

Asa mi-ai spus si bucuroasa,
In brate m-ai cuprins si stiu,
Ca de-ai dori sa ma strangi iara,
Din nou cu tine-as vrea sa fiu...

Asa frumos, visul acesta
Mi-e ca o mangaiere-n gand,
Se intreaba pana si parintii
De ce eu ma trezesc plangand.

E acest dor ce ma framanta,
Nu stiu de ce este asa,
In noapte amintirea canta,
Dar ziua-mi fura linistea...

Of! ce greseala ai facut,
Ai luat in gluma visul care
L-am construit cu-asa dorinta,
Din lacrimi de la fiecare...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranta

Nu ma simt singur acum,
Nu pot explica foarte bine,
Impart cu tine acelasi drum,
Te iubesc Iuliana, si e ca si cum
M-am nascut sa fiu parte din tine.

Esti familia mea, sunt barbatul tau,
Sper sa iti fiu mangaiere,
Aproape de tine la bine si rau,
Pentru rostul iubirii si farmecul sau,
Voi fi ce-ti doresti, tu doar cere...

Copiii tai vreau sa -i privesc ca ai mei,
Putere sa am sa te pot ajuta,
Ti-a fost viata test, multi ani au fost grei,
Din brate -oi lupta, chiar sa sara scantei,
Iubesc sa fiu paznic in inima ta.

Nu vreau sa iti fiu un pas inapoi,
Ci numai un pas inainte,
Destinul ni-l scriem de azi amandoi,
Caci drumul e sfant cand pe dansul sunt doi,
Amintiri, iubire si imbratisari,
toate sfinte...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lauda Domnului

O, cat de bun esti Tu cu mine, Doamne
Atat de iubitor si rabdator!
Cu cat mai mult cu-atat mai tare
Eu ma topesc de al Tau dor!

Da, stiu, nu sunt decat nimic
Si totusi, Tu mi-ai dat un nume!
De jos nu pot sa ma ridic,
Dar Tu m-ajuti sa-Ti merg pe urme!

Tu ai ales sa pui in mine
Un dar prea sfant, un dar ceresc:
Iubirea Ta si mila pentru oameni
Cum as putea sa Te dezamagesc?

Sa murdaresc eu al Tau Nume
Cu-o bucurie trecatoare?
Cum as putea in cumpana s-o pun
Pe langa jertfa Ta cea mare?!

De-aceea nu mai zic nimic
Caci stiu ce vrei a ma-nvata!
De cate ori va fi sa plang
Ma vei sfinti prin voia Ta!

Ce-as fi eu, Doamne fara Tine
De nu m-ai zidi-n credinta Ta!?
De cate ori am fost in incercari
Mi-ai aratat: cu Tine pot scapa!

Credinta Ta mi-e ca o straja
Si-aleg s-ascult Cuvantul Tau
Sa sfarme a ispitei vraja
Ce da tarcoale sufletului meu.

Nu vreau acestea sa ramana vorbe
La urma cand va fi sa mor...
Ajuta-mi sufletul cu lauda in Tine
Pan' vei veni pe albul nor!

poezie de Andreea Giosanu (2 februarie 2010)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima noapte

Primul sarut l-am descoperit alaturi de tine
Primul zambet tu mi l-ai oferit
Prima strangere calda de mana de la tine o am
Prima bucurie tot tu ai adus-o in viata mea
Primul Craciun cu tine.. de neuitat
Primul dans impreuna haios dar romantic
Prima fata din casa mea esi tu si esti singura
Prima noapte de amor langa tine
Prima speranta-n viitor mi-ai dat
Primul semn de-ncredere cu tine l-am aflat
Prima indoiala rece m-a lasat
Prima-nselaciune cu un gust sarat
Prima iertare cu un gand curat
Prima renastere a iubirii de neuitat
Prima noapte cand m-am imbatat
Prima noapte cand nu m-ai ascultat
Prima noapte dupa renastere cad iarasi am aflat
Prima noapte.. din nou m-ai inselat
Prima zi dupa noapte.. doamne cu ce baiat
Prima zi dupa noapte.. prietenul meu mi te-a furat
Prima zi dupa noapte.. iarasi ne-am certat
Prima zi de tristete ca noi ne-am despartit
Prima zi de tristete tu lui te-ai daruit.. inchipuit
Prima zi de tristete tu rece ma lasi iar
Prima zi de tristete cu lacrimi si amar
Prima mea iubire ma-ndreapta la pahar
Prima mea lupta.. pe care-o duc cu greu
Prima victorie... si in sufletul meu
Prima amintire cu care as muri
Ultima noapte cand eu voi mai iubi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori...

As aduna o amintire pentru tine,
Din tot ce-a fost si poate nu mai este,
Dar in zadar as cauta un strop de bine,
Caci ce-am trait a fost cosmar si nu poveste.

Din gandurile mele n-as putea sa mai culeg
Macar o amintire, macar un gand curat,
Credeam ca esti a mea, acum nu inteleg,
De ce imi juri iubirea chiar de m-ai inselat.

O inima de piatra se-ascunde-acum in mine,
Nu ai sa stii vreodata, nu ai sa stii nicicand,
Chiar de o sa ma doara iubirea pentru tine,
Iti jur ca niciodata n-o sa ma vezi plangand.

Doi tineri se separa, straini pe-aceasta lume,
Nu isi mai fura zambet, nici gura, nici fiori,
Pana acum opt ore aveai si tu un nume,
Acum imi esti o straina pierduta intre flori.

Iubirea noastra moare, nu stiu cum totul piere,
De ce-ai facut asa doar tu stii si ma -ntreb,
Cum ai putut sa-mi juri cu un cuvant de miere,
Asemenea minciuni, chiar nu te inteleg...

Asa vrei tu sa fie, durere si tristete?
Ma-ntreb ce-ai vrea sa fac acum cand ma implori,
Sa-ti mai acord o sansa, dar cine sa te-nvete
Ca-n ploaia mea de lacrimi n-o sa mai creasca flori...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Balan.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slabiciune

De cand ne-am certat ultima data
Familia ta nu ma mai vrea
Ca stii tu le pari nevinovata
Si ca de obicei e vina mea.

Dar stii ca acest lucru-i o minune
Caci eu eram prea dependent de chipul tau
Si multi mi-au zis ca e o slabiciune
Si de nu scap de ea o s-ajung rau.

Acum sa nu crezi ca m-as bucura
Dar nici rau sincer nu prea imi pare
Caci doar asa eu voi inlatura
Aceasta slabiciune mare.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce??

De ce nu pot inchide ochii fara ca lacrima sa cada?
De ce nu pot plange-acum si nimeni, nimeni sa ma vada?
E-atat de greu sa mai iubesc cand simt ca doar eu daruiesc...
De ce te pierd? Sau te-am pierdut? Sau nicicand nu te-am avut?

O prietenie pura, iubire platonica tu ii spuneai,
Se destrama incet si sigur, dar vinovatul nu esti tu...
E vina mea ca n-am putut sa fiu cum eram la inceput
E vina mea ca n-am stiut sa pretuiesc cand am avut...
E vina mea ca te iubesc... si totusi... e atat de lumesc.

De ce nu pot privi in ochii tai fara ca asta sa ma doara?
De ce nu pot sa-ti spun acum ca te iubesc... a doua oara?
De ce mi-e teama sa-ti vorbesc?
De ce nu pot sa mai traiesc?
De ce simt ca-ncet ma sting?
De ce mi-e frica sa te-ating?

Si totusi stiu... si n-am sa uit
Si-am sa repet la infinit ca te iubesc si te-am iubit
In sinea ta si tu o stii...
Pentru mine esti ceea ce nu se uita niciodata...
O prima dragoste adevarata.

Atunci credeam ca simti si tu la fel
Si-ntr-o clipa de-optimism flacara iubirii s-a aprins
Si-un biet mesaj de-amor eu ti-am trimis
Dar jur ca-mi pare rau.. caci te-am dezamagit...
Acum totul e distrus...

De ce?
De ce s-a intamplat asa?
De ce sufar?
De ce din vina mea?

Si totusi simt ca ma iubesti...
Dar stiu ca-i numai o minciuna
Venita parca din furtuna,
Menita doar sa m-amageasca,
Speranta-n lacrimi sa-mi opreasca...

De ce se termina asa?
De ce nu mai pot continua?

Intr-adevar e vina mea... dar jur ca nu te voi uita!

De ce scriu acum cu lacrimi arse pe paginile goale?

De ce?? de ce??... ma doare...

poezie de Lavinia Ioana Duţă
Adăugat de Lavinia Ioana Duţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

reverie nocturna

iar ma trezesc in miez de noapte
simtind fiori de gheata-n mine
si-aud apropiate soapte
ce se repeta-n nestiire..

se-arata umbre la ferestre,
privind cu jind l-al vietii dar..
si simt ca-s spirite celeste
ce-si cauta trupul, in zadar.

de teama sufletu-mi tresare..
imi pare ca au mii de brate
ce-ntind cumplitele lor gheare
spre mine, vrand sa ma inhate.

in ochii lor arsi de pacate
pocnesc carbuni din jar nestins
iar parul lor danseaza-n noapte..
inlantuind trupu-mi incins.

..aceeasi noapte zbuciumata
trait-am cu teama mereu..
si-astept de fiecare data
sa vina pazitorul meu..

apare cand apune Luna,
urmat de pulbere de stele..
el ma salveaza-ntotdeauna
din ghearele umbrelor rele.

ma-ncearca o senzatie rece
privind cum din inaltul cer
coboara-ncet..iar teama-mi trece.
ii simt dorinta..si il chem..

usor paseste inspre mine
si-l vad oprindu-se in prag.
in parul lui sclipesc rubine,
inflacarand ochii-i de jad..

pe-obrajii lui vegheaza lacrimi..
doi stropi fierbinti s-au revarsat,
trecand prin genele ca gratii..
din ce-nchisoare au scapat?

as vrea..cu-o mangaiere dulce
durerea sa-i alin indat'..
dar nu sta-n loc, de mine fuge
cand ma indrept spre el cu-un pas.

curand, el se topeste-n zare..
zburand spre un lacas ceresc
si-n intuneric mi se pare
ca-i un luceafar, un eres..

as vrea sa stiu de ce el vine doar noaptea la fereastra mea
si-alunga umbrele straine
ce bantuie prin mintea mea.

de ce n-a vrut, ca altadata,
sa il ating cu mana-mi rece,
sa il sarut..macar o data..!
si sa-l intreb cand va mai trece..?

mi-e dor de-a lui imbratisare
ce simturile imi imbata..!
caci il doresc..dar mult ma doare
ca nu-i real, n-a fost vreodata..

e-n visul meu de-atata vreme..
cand ma trezesc nu-i langa mine
si-atunci imi simt genele grele
de lacrimi calde..din iubire.

poezie de Maria Cristina Iordache
Adăugat de Maria Cristina Iordache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Pe ce Te-am cunoscut? Nu Te-am vazut
Si nu Te-am auzit; dar am stiut
Ca Tu erai Acela… N-am simtit
Nici falfairea hainei; neclintit
Era in casa totul si inecat
In bezna, cand deodata s-a miscat
Ceva, dar n-am stiut: in mine fu
Miscare, sau in juru-mi. Stiu ca Tu
Ai fost Acela. Nu, n-ai stralucit
In slava mare, nici nu Te-ai ivit
Sa-mi dai sa-ti pipai urmele de cuiu.
Dar Te-am simtit si n-as putea sa spuiu,
Cum ai venit si iarasi, cum Te-ai dus.
Simteam ca o putere de nespus
Ma-nvaluie, rapindu-mi suflul tot
Al vietii in varteju-i. Cum nu pot
Sa scriu, pe ce Te-am cunoscut? Orbit,
Tot sufletul imi tace ca un schit…
Pe ce cunosti ca-i zi, chiar de nu vezi,
Si stii ca-i noapte, chiar daca veghezi?
Putea-voi sa gasesc vreun de-al Tau,
Cand gandul, ametit, se pierde-n hau,
Si-n minte-abia de pot sa-l mai cuprind?
Ce punte pana la Tine voi sa-ntind,
Pe care Tu sa vii, senin in jos?
Eu te-am simtit asa de luminos
Ca n-am putut sa vad. O vreme-am stat
Cu ochii-nchisi ca moarta. Nemiscat
Ai stat si Tu in mine, undeva,
Si eu in Tine. Dragostea era
Aceasta neclintire? Nu mai stiu…
Dar mi se pare lumea un pustiu
Si ziua, intuneric nesfarsit,
De cand in noapte, Doamne, Te-am simtit,
Atat de-aproape. Dragostea era?
Stateam pierduta-n Tine, undeva,
Invaluita cald in Dumnezeu …
Si Tu erai in mine, Doamne-al meu!

poezie de Zorica Zlatcu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daca as pleca

Ma gandesc sa plec,
Insa as vrea sa si raman,
Nu stiu ce parte-mi sa ascult
Si ma intreb...

Dac-as pleca ar fi mai bine
Pentru multi din jurul meu,
Dar stiu ca tu vrei sa raman
Langa tine...

Tu nu vrei sa plec
Mi-ai spus de-atatea ori
Ca daca plec eu vei fi singur
Si-ai sa mori...

De voi pleca, nu-ti fie teama,
Voi fi aievea langa tine,
Clipa de clipa, ceas de ceas,
Nu-ti fie teama...

Nu vei fi niciodata singur,
Caci iti promit: ma voi intoarce
Sa iti sarut obrazul fin
Si-am sa raman...

Dar parca nu-ndraznesc sa plec,
Mi-e parca frica sa te las
Sa stai singur ceas de ceas,
Nu pot sa plec...

Dar vreau sa plec, insa nu pot
Si-mi spun:"Sa nu privesti-napoi"
Si simt ca sufletul mi-e gol,
Nu pot sa plec...

Dac-as pleca, cu ce-as ramane?
C-un suflet gol si fara tine,
Insa cand ochii iti privesc
Simt ca mor...

Am hotarat: nu voi pleca,
Nu vom mai fi niciodata-
Tu singur... eu cu-n suflet gol,
Aici raman...

poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulia

Nu pot scapa de chipul tau,
Intiparit in mintea mea,
Tu zi-mi de-i bine sau e rau,
Ca ti-am dat tie dragostea...

Nu pot scapa de ochii tai,
Sunt desenati in ochii mei,
Ma linistesc in somn mereu,
Asemeni unor flori de tei.

Am mana ta ascunsa-n suflet,
Ma mangaie cand imi e dor,
Chiar de tristete-ascund sub zambet,
Eu las sa para ca-i usor.

Ma uit pierdut in jur si-mi pare,
Ca viata-mi cere sa te strig,
Dar cand incerc inghet, ma doare,
Desi e cald, imi este frig.

Ma simt un om fara destin,
Ma simt un om fara credinta,
Cu tin-eram de viata plin,
Dar astazi cad in neputinta.

Ma-ntorc privesc cadoul care,
E pregatit de-asa mult timp,
Dar nici acum nu sunt in stare
Sa-ti spun in fata tot ce simt.

Asa cand spun prin biletele
Ca te iubesc si te visez,
Nu stiu ce ai sa faci cu ele,
De mine eu nu stiu ce crezi.

Ma simt asa de trist cand iese
Cate-un baiat in drumul tau,
Ma-ntreb "-Si daca o sa-i pese?"
Din trist ajung chiar si mai rau.

Atat de multa frumusete
Ascunzi in tine si nu stiu,
Cum sa ma port sa-ti plac si tie,
Zi... oare cum ai vrea sa fiu?

Am incercat prin tot si toate,
Dar tu ma vezi doar un amic,
Si ma intreb de chiar se poate
Sa ma iubesti macar un pic...

Am viata toata inainte,
Dar am de-ales si nu prea stiu,
Caci nu pot sa te scot din minte,
Si-oricum eu cred ca-i prea tarziu.

Adanc in suflet si in trupu-mi,
Te-ai cuibarit si nu mai iesi,
Asemeni unui iz in vara
Ce lasa floarea de cires.

Nu-mi esti aproape niciodata,
Desi cu mine eu te stiu,
Te vad si-acum frumoasa fata,
Te simt acum, in timp ce scriu.

Nu ai sa-mi stii chinul, durerea,
Si nici n-as vrea sincer sa fiu,
Caci care mi-ar fi mangaierea,
Din mila-aproape sa te stiu...

Nu am sa-ti spun ca tin la tine,
Caci ti-am mai spus si m-ai respins,
De nu-ti spuneam era mai bine,
Ca prieten te-as mai fi atins.

N-am sa te chem cand voi fi singur,
Mai bine singur decat doi,
Ce isi vorbesc de la distanta,
Si dau cu pasul inapoi.

Acum nu stiu ce lasi lasi urma,
Poate furtuni sau simple ploi,
Orice-ai lasa un vis se curma,
Se stinge focul dintre noi.

Nu are cine-a pune lemne,
Pe-aceasta dragoste ce-i stinsa,
Caci nu ti-am dat de-o vreme semne,
Dar sincer nu-mi pareai convinsa.

Cand prietenii ma sfatuiau
Sa-ti spun ce simt, sa nu astept,
Am zis ca poate nu-s de tine,
Si sa te chinui n-ar fi drept.

Si-ntai m-am straduit sa schimb,
Ce-i mai gresit din ce sunt eu,
Si-as mai schimba ca te iubesc,
Dar crede-ma ca-i foarte greu...

Dar nici schimbarile de bine,
Nu te-au convins c-as putea fi,
Acel baiat ce te iubeste,
Si pe vecie te-ar iubi.

Nu ma incanta nici o veste,
Ce-i diferita de-al meu vis,
Dar ce-am visat eu nu mai este,
Simt cu tristete ca s-a stins.

Nu-i rost sa stau acum imi lacrimi,
Si-mi zic ca trebuie sa fac,
Inca un pas spre inainte,
Cand zic ca-i bine ma prefac.

Nu am cu ce sa schimb iubirea,
Nu am cu ce s-o sterg si-i greu,
Caci tot traind cu amintirea
Nu voi mai fi acelasi eu.

Inca esti parte din lumina,
Ce-mi bate-n ochi in orice zi,
Dar n-am sa dau pe tine vina,
Caci eu nu stiu a ma trezi.

Si nu sunt lacrimi sa descrie,
Tot ce eu simt, tot ce traiesc,
Si -astern in asta poezie
Durerea, sa ma linistesc.

Nu pot sa uit, chiar ma amuza
Imaginea cu tine cand
Nu te impaca nici o scuza,
Si-ntrun final sfarsesti razand.

Si -adorm cu zambetele tale
Intiparite-n mintea mea,
Nu am uitat ca ai o mie,
Si sincer nu stiu de-as putea.

Ador sa te vad furioasa,
Ador sa vad cum critici tot,
Oricum ai fi imi pari frumoasa,
Si sincer sa te uit nu pot.

Cand erai mica erai dulce,
Acum totul este schimbat,
Tu nu mai esti aceasi fata,
Dupa cum vezi am observat.

Esti poate-n drum spre-alta schimbare,
Si totusi eu acum nu stiu,
De esti cum esti sau mi se pare,
Cred ca-s confuz, si-am sa tot fiu.

Acum te vad, esti o femeie,
Esti jumatatea ce-o doresc,
Dar te-ai inchis si nu am cheie
Sa te descui, sa te iubesc.

De multi ramai neinteleasa,
De mine cercetata esti,
Sa stii ca cel mai mult imi pasa,
Sa inteleg de ce zambesti.

Si uni-mi spun ca esti urata,
Dar stiu prea bine ce iubesc,
Ador femeile frumoase
Si niciodata nu gresesc.

De tu mi-ai capturat iubirea,
Si n-am putut sa o dezleg,
E pentru ca esti speciala
Si pentru ca te inteleg.

Nu mi-am dorit sa se intample,
De tine sa ma-ndragostesc,
Mult timp cu mainile la tample,
Am tot gandit si tot gandesc.

Imi esti o prietena de aur,
Dar esti si-o dragoste de rai,
Si cand ti-am spus pareai surprinsa,
Desi sunt sigur ca stiai.

Si toate-mi par ca nu se misca,
Ori trece timpul mult prea lent,
Asa vizibila este urma
Refuzului primit recent.

Nu stiu sa sap in amintire,
Sa inteleg unde-am gresit,
Tu nu-mi acorzi nici o privire,
Nici de vorbit n-am mai vorbit.

Nu condamna inima care,
A cautat caldura ta,
Caci nu-i pacat ca te iubesc
Si vreau sa fii iubita mea.

Tu sa zambesti chiar de nu vrei,
Eu as zambi sa fiu iubit,
Si de as fi iubit de tine
As fi o viata fericit.

Nu ma lasa in asteptare
Caci n-am sa pot s-astept mereu,
Te rog, sa facem o-ncercare,
Iti este chiar atat de greu?

Da-mi un sarut macar, doar unul,
Macar o data sa te gust,
Tu chiar nu vezi cum te privesc,
Mor dupa buzele de must.

Saruta-ma si apoi da-mi drumul,
Sa te sarut e visul meu,
Si de pe gat sa-ti simt parfumul,
Si-apoi sa ma desprind... prea greu!

Nu fa din mine-o amintire,
Inc-un baiat ce te-a iubit,
Caci fara un sarut de-al tau
E ca si cum n-as fi trait.

Nu ma lasa prada uitarii,
Nu ma lasa drept urma-n spate,
Caci te iubesc si ma usuc,
Cand tot imi spui ca nu se poate...

Nu lasa simpla ei prezenta
Sa te desparta de ce vrei,
Caci azi vreau sa-ti recit doar tie,
Sub umbra tainica de tei.

Sa intelegi ca nu mai este,
Sunt amintiri fara de glas,
De ti-a fost prietena odata
Esti sigura ca ti-a ramas?

Nu termina orice iubire
De dragul ei, din amintiri,
Caci tot ce-a fost n-o sa mai fie,
Tu nu mai stinge fericiri.

Ma lasi pe mine in tristete,
Si poate vei simti la fel,
Nu poate nimeni sa ma-nvete
Sa uit, sa mint, sa fiu ca el.

Deci poate-as merita o sansa,
Saruta-ma si fii a mea,
Si nu te voi rani vreodata,
Nu pot sa-mi spulber dragostea.

Ai intalnit atatia tineri,
Ce te-au ranit, n-ai aratat
Dar nu te-nchide, da-mi o sansa,
Te vreau, esti tot ce am visat.

Nu spune nu iubirii mele,
Te rog asculta-mi inima,
Ti-as darui cerul cu stele,
Si-as cere doar dragostea ta.

Ma dor si mainile iubito,
Astept in drum dar nu cobori,
Hai iesi macar pan' la fereastra,
Si ia acest buchet de flori.

Caci chiar de nu ma crezi sau poate...
Eu ti l-am cumparat cu drag,
Dar ochii tai tin la perete
sufletul meu ranit, si trag.

Nu-mi spune nu, mai bine lasa
Nu zi nimic caci inteleg,
Nu-mi esti printesa asteptata,
Nu-i rolul meu sa te dezleg.

Poate nu-ti par ca altadata,
Dar tu la fel de dura-mi esti,
Aceeasi inima de piatra,
Stiu... n-ai sa-mi spui ca ma iubesti.

Si poate nici nu e nevoie,
Poate nu simti nimic si stiu
Ca de-o sa-ti spun tot ce-am pe suflet,
Nici prieten nu am sa-ti mai fiu.

Si nu-mi doresc sa pierd in viata
Si prietenia ta de foc,
Desi ai inima de gheata,
O alta nu as vrea in loc.

Caci stiu ca ai un suflet mare,
Si-o inima de ingeras,
Ti-as spune "te iubesc" si astazi,
Dar stii prea bine ca sunt las.

Nu am curaj sa mai continui,
Cu chin, cu greu am inceput,
Dar cand mi-ai asternut refuzul
N-am aratat dar m-a durut.

Si-am incercat sa ma apropii,
Dar nu stiam de un' sa-ncep,
In viata n-am iubit prea multe
Si sincer nu ma prea pricep.

M-am oferit sa-ti duc bagajul,
Si ai spus da... te-ai razgandit,
Si-ai fost plecata cam trezi zile,
De-ai sti ce mult mi-ai mai lispit.

Te-am invitat sa ne plimbam
Si-ai acceptat dar nu in doi,
A vrut sa mearga si-o colega,
Si-ai luat-o si pe ea cu noi.

Te-am invitat sa iesi pe 14,
Dar iarasi a venit cu noi,
Si nu puteam sa-ti spun nimic
Caci eram trei in loc de doi.

Dar mi-am luat inima in dinti,
Si am intrat intr-un local,
Simteam ca o sa-mi ies din minti,
Voiam sa ma las dus de val.

Apoi ne-am mai plimbat un pic,
Si-am cumparat un iepuras,
Si as fi vrut sa ti-l ofer,
Dar stii prea bine sunt un las.

Si v-am condus apoi spre casa,
Si-ai dat sa pleci si te-am oprit,
Ti-am spus ca esti cea mai frumoasa,
Si-un iepuras ti-am oferit.

Tu mi-ai zambit dar nu a bine,
Mi-ai zis merci si ai plecat,
Cand ti-am cerut sa fii cu mine,
Ai spus ce-ai spus... si-ai refuzat.

Ai vrut doar sa ramanem prieteni,
Si ti-am promis c-asa va fi,
Dar nimeni nu avea sa stie,
C-asa de mult te voi iubi.

Nu va mai fi alta ca tine,
In viata mea, sufletul meu,
De-atunci nu mi-ai mai spus o vorba,
Si fara tine mi-este greu.

Acum ca ma gandesc mai bine,
Ma bucur mult ca te iubesc,
Si-oi astepta sa treaca timpul,
Alta iubire sa-mi gasesc.

Mi-ai fost o prietena perfecta,
Si-o dragoste de neuitat,
Si stiu ca nu esti tu de vina,
Ci numai eu sunt vinovat.

Ca te iubesc si n-am putere
Sa-ti fiu din nou ca la-nceput,
Acelasi prieten ca pe vremuri,
Acel baiat prins in trecut.

Dar o sa vina vremuri calde,
Si-n viata ta si-n viata mea,
Si ochii mei o sa se scalde
Unde-o sa curga dragostea.

Si-ti spun acum La revedere!
Si-as vrea sa te mai rog ceva,
Ramai mereu aceeasi fata,
Esti minunata Iulia!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!