Ce zici?
și sinele și sinea acum alungate
și dezidirile și insomniile
și inelul pe care s-au rotit planetele
au fost ale noastre toate
și cuvântul-labirint în care încăpeam
doar noi și inconștientul nostru
acum memoria ta prăfuită
nu mai dă geometrie lucrurilor
fiindcă joci în hainele unui personaj
îndoielnic, sobru, sterp
roluri scârbavnice
care ți-au erodat imaginația
tu singur nu exiști
nici nu mori, nici nu trăiești
neputința ta de a mă așeza
într-o imagine limpede
(eu sunt mercurial
atat de imprevizibilă, de explozivă,
de fragilă uneori )
și acest timp static
bănuit ca fiind al nostru,
naște suspiciuni.
(bine bătrâne, este mai bine
să te adâncești într-o vodkă),
eu o să ies în balconul poeziei
și o să privesc luna cu obrazul plâns
sau cum se rătăcesc cuvintele pe străzi,
poate o să-mi ningă,
ce zici?
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- poezii despre planete
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre insomnie
Citate similare
Nici un sclav și nici un rege
Cere-mi luna de pe cer
N-am să zic că nu se poate
Zborurile noastre toate
Sunt pătrunse de mister!
Nici un sclav și nici un rege
Poate n-a-ndrăznit să-ți pună
Peste frunte o cunună
Fiindcă nu te înțelege!
Și se scurge suferindă
Ziua celor ce preferă
Plânsul tău de baiaderă
Spânzurat într-o oglindă
Parc-aș fi la o-nchisoare
Țarcul care dă fiori
Unde nu mai poți să mori
Dacă ai iubit o floare!
Cercul nostru s-a închis
Dincolo de el, nu mai poți trece;
Noaptea piramidele aztece
Poartă fluturi spre abis.
poezie de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sclavie, poezii despre prăpăstii, poezii despre noapte, poezii despre monarhie, poezii despre iubire, poezii despre fluturi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Da, eu, L. N., eu, scriitorul, eu, cerșetorul, eu, țarul, este o mare rătăcire. De aici vin toate suferințele oamenilor. Există numai Unul și nenumărate manifestări ale Lui, dintre care una este cea pe care o consider sinele meu. Și ar fi bine să nu recunoaștem manifestarea Lui în sinea noastră ca pe "eul" nostru separat, ci să simțim în noi acel "EU" și să trăim prin El. Trecem prin cele mai diferite și inevitabile amărăciuni și suferințe dacă trăim în rătăcirea că "Eu" este "eul" nostru.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre suferință
- citate de Lev Tolstoi despre suferință
- citate despre viață
- citate de Lev Tolstoi despre viață
- citate despre superlative
- citate de Lev Tolstoi despre superlative
- citate despre scriitori
- citate despre existență
- citate de Lev Tolstoi despre existență
- citate despre cerșetorie
Te poți opri în orice secundă. Trebuie să îți fie clar următorul lucru: dacă Acum, în clipa asta, moartea ar veni, Sinele trebuie să fie mai fulgerător decât moartea, ca să te poată lua. (Moartea vine și pleacă, dar Sinele este Eternul care rămâne. Chiar și moartea moare în El.).. Mori pentru minte, mori pentru lume! Cât de responsabil este Infinitul? Totul se întâmplă în El. Dă drumul inclusiv acestei idei de responsabilitate (doar te-ai zidit în ea.) Este un construct al minții. Sinele nu este nici responsabil, nici iresponsabil, dar atât responsabilitatea, cât și iresponsabilitatea apar în El. Dacă dai drumul inclusiv la această idee ce mai rămâne? Pentru că toate aceste idei te pun în așteptare. Ele spun că tu nu ești, dar tu ești deja Sinele. Tot ceea ce trebuie să faci este să vezi că niciuna din ideile pe care mintea ți le servește ca fiind Sinele, nu este Sinele. Atâta timp cât te crezi mintea care caută Sinele ești în eroare. Doar rămâi în Liniștea neasociată gândirii, pentru că în momentul în care ai spus "că știi", deja te-ai asociat gândului cunoașterii. Rămâi Liniștea neasociată cuvintelor, gândurilor. Rămâi Liniștea în care toate cuvintele, lucrurile se contopesc! Dacă ar fi Acum, în momentul acesta, să alegi între tine și Dumnezeu, pe cine ai alege?
Atmaji Maharaj în Te poți opri în orice secundă - Discuție cu Atmaji
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre responsabilitate, citate despre moarte, citate despre gânduri, citate despre timp, citate despre iresponsabilitate, citate despre idei, citate despre cuvinte, citate despre secunde sau citate despre religie
Poveste de iubire fără sfârșit
povestea noastră de iubire se va scrie de la sine
și va intra prin ferestrele celor ce s-au iubit,
unii se vor închide-n ea ca într-un labirint,
alții vor arunca în noi cu inimile noastre
spiritele, în schimb, vor zbura liniștite tocmai la zenit
nu ca niște păsări cu aripile ciuntite, lovite
noi am fost singurii îndrăgostiți plecați să caute luna
când armatele văzduhului nu mai visau
decât un soare roșu sângerat de lupi la asfințit
doar noi, frumoșii nebuni, mai visam aiurea
în forme geometrice viața și spațiul și timpul
în versuri înaripate primeneam anotimpul iubirii
dincolo de sicriul lumii, noi eram morții frumoși
care-și schimbau în îngeri zglobii înfățișarea
trăiam totdeauna în intersecția dintre real și ireal,
între fantezie și oboseala lucrurilor mărunte,
aici ne mișcam copleșiți de aceste întretăieri scurte,
ca ale inimii, secunde de prezent, de trecut, de viitor,
dincolo de această intersecție, era nebănuitul,
acea amețeală a unui timp rigid, înghețat,
un timp static, ori măcar bănuit sau uitat.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre frumusețe, poezii despre aripi, poezii despre spațiu și timp, poezii despre îngeri sau poezii despre zbor
Gândul își imaginează că într-o zi și el va fi "sinele". După cum, în tot acest timp, tu nu ai fost, nu ești și nu poți fi nimic altceva decât Sinele. Pentru gând, Sinele fie e veșnic acolo, fie e o absurditate, abstractă, care "DE FAPT", nu există. După cum pentru cel realizat; gândul, mintea e un mit. Iar Sinele e singurul fapt de o concretețe Absolută. Tu cum de nu vezi asta? Cum de nu vezi că gândul care îți promite că îți va da Sinele; dacă urmezi condițiile lui veșnic interminabile? De fapt, tot ceea ce îți oferă gândul, e si mai multă "devenire", el nu ți-l poate da, pentru că Sinele, libertatea fiind infinită este și incognoscibilă! Dacă nu ar fi acum gândul care să te eticheteze, să te definească întru veșnica lui separare și limitare, tu cine mai Ești?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre promisiuni, citate despre libertate, citate despre imaginație, citate despre devenire sau citate despre absurd
Sinele e veșnic fără formă, el nu ia nici o formă. Nici măcar forma lui Iisus, Buddha sau Profetul. Fiind totul din întreg, formele doar se aprind și se sting în El ca licuricii în noapte, ok? Forma nu poate lua un sine, după cum luna nu poate avea lumină pentru că lumina ei aparentă e doar o reflexie a luminii soarelui. Forma fiind efemeră nu poate lua în posesie Sinele care este etern. Nu există decât un singur Sine și acela este Dumnezeu, Spiritul necreat. sau poți să îi spui cum vrei pentru că El nu poate fi definit de cuvinte. A crede că forma poate lua un sine e ca și cum un delfin ar poseda un ocean. Iar expresia că "Sinele ia o formă umană" se referă la faptul că un val din ocean datorită frigului a înghețat. El nu este desprins de ocean și nici nu poate pleca din el.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre ocean, citate despre noapte, citate despre licurici, citate despre gheață sau citate despre delfini
I: Cum arată Dumnezeu? Are el o imagine? Aparține el vreunei religii? A. M: Dacă tu ca și alți 99% din căutători, cauți o imagine de sfințenie, cum vei putea vedea că nu eu, ci chiar tu ești Realitatea ultimă, Sinele sau Dumnezeu? Mintea crede cu putere că Dumnezeu, Sinele este undeva cândva, în așa fel încât tu în veci să nu te poți scălda pe deplin, chiar Aici, chiar Acum, în El. Mintea e înnebunită după smintita și nu smerita dualitate; "tu, piosul credincios și Dumnezeu judecătorul din ceruri". Dar atâta timp cât "tu exiști", Dumnezeu nu va avea loc de CREDINȚA ta în el. Renunță, așadar, la orice imagine sau gând despre Dumnezeu, și acum vezi ce rămâne complet neîntinat de gând? Când nu o să mai încerci să-L găsești pe Dumnezeu, cu separarea numita "credința sau gândul meu care vrea să-L descopere pe Dumnezeu", atunci Dumnezeu va lua pe deplin locul "eu"-lui tău. Aruncă chiar acum în aer nu doar orice imagine, ci mintea însăși și această Libertate sau Realitate Ultimă, lipsită de orice imagine de sfințenie te va îmbrățișa pe deplin. Tu ești aceiași libertate pe care o sunt și eu! Dumnezeu sau Libertatea este liber nu doar de orice religie, ci însăși de curgerea timpului, însă absolut toate religiile se închină timpului și deci sunt trecătoare.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre realitate, citate despre sfințenie, citate despre justiție, citate despre imagine sau citate despre aer
Probabil universul nu este nici finit nici infinit, cuvintele finit sau infinit fiind doar expresii care nu vor sa spuna nimic. Daca nu poti sa-ti imaginezi finitul sau unfinitul, dar nici ceva nici-finit, nici-infinit, lucruri care sunt atat de elementare, atat de simple, incat ar trebui sa fim creati astfel incat sa le putem intelege, ce putem face altceva decat sa nu mai gandim?
Eugene Ionesco în Însinguratul
Adăugat de Dumitrascu Stefania
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre infinit, umor despre imaginație, umor despre cuvinte sau citate de Eugene Ionesco despre cuvinte
Nu cred că e tabloul vieții tale
Tu doar empatizezi cu starea țării noastre
Gara prăfuită, iluzia pierderii dragostei sunt doar scene dintr-un film prost realizat
Ea, soția ți-a arătat dragostea nemăsurată într-o gară aglomerată
Ea, cu cele trei flori ți-au fost alături în singurătatea poetului desăvârșit
Nici urmă de prietenii de altă dată, cu care poate mergeai la băut.
Nici gând de revedere, nici gesturi de rămas-bun
O parte din vechiul tine a părăsit gara pustie
Acum ești noul scump iubit, ce nimeni nu-ți este egal
Compatibilitatea voastră îi lasă cu gura-n mască
Pasul în doi, lunga călătorie o scurtează
Plăcerea retrăirii vechii și noii iubiri o-nobilează.
Când aștri s-au oprit din rotație pentru a vă privi pe voi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre țări, poezii despre soție, poezii despre singurătate, poezii despre prostie sau poezii despre prietenie
Dac-ar fi fost...
Dac-ar fi fost... nici nu era... că eu...
Se pare că... deși.... mai știi.... erau...
Din contră, poate că... așa... mereu...
Acum de ce să.... că tu zici că... sau...
Sunt sigur că.... de fapt... eu nu... în fine...
Se întâmpla sau... nu știu.... numai tu....
Îmi pare rău, cu toate că... ei bine,
Putea să fie... dacă noi... sau nu...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bine și rău
De ce nu-ți mai place?
e doar cântecul de dragoste
al lebedei ce l-am mimat
de pe partiturile neființei
când știam foarte bine
că nu se mai moare astăzi
din dragoste, iubite
singura dragoste în care poți trăi
fără să te minți că o trăiești
este în pântecul iubitei.
acolo, nimic nu e îndoielnic,
ești una cu întregul
nicio umbră sfâșietoare
nu te aleargă,
nicio înserare nu coboară
în copilărie
nici limba clepsidrei de nisip
nu se topește-n valuri.
acolo, viața ia forma geometrică
a chipului iubirii
se îmbracă în cuvinte,
nu împrumută măști
viața e doar cordonul ombilical
prin care pipăi lumea
iubirea e doar intersecția
dintre trecut și viitor
și aici ne mișcăm noi
copleșiți de aceste inimi mărite
căutătoare într-un timp rigid,
al nimănui.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre seară, poezii despre prezent, poezii despre nisip, poezii despre măști sau poezii despre muzică
Arhitectură sau medicină sau muzică sau economie, toate sunt planetele unui aceluiași grup solar. Indiferent de ceea ce facem și lucrăm fiecare în parte, descifrăm cu toții aceleași directive, care ne sânt comune, Adevărurile și sensurile de viață ale unui timp au o unitate organică, de familie.
E naiv să crezi că o revoluție începută într-o parte, într-o disciplină, se poate limita acolo. Istoria se creează dinăuntru, nu din afară, de la centru, nu de la periferie. Grosolănia noastră este că nu prindem decât schimbările vizibile, directe, care angajează imediat viața noastră.
Ne imaginăm de aceea că o revoluție se cheamă numaidecât și în primul rând o răsturnare politică sau economică, ceea ce este o naivitate îngerească. Punctul de plecare al unei revoluții poate să fie în fizică, în astronomie, în matematici, oriunde în sfârșit. E de ajuns ca pe un singur plan de gândire sau de viață omenească să se schimbe structural ceva, pentru ca, din acel moment, virtual totul să fie schimbat. Toate se leagă în lumea asta: nu există nici fapte, nici preocupări izolate. Toate intră într-un ciclu. De ce ai vrea ca arhitectura să lipsească din acest lanț? Lucrează aici liniștit: vrei sau nu vrei, ne vom întâlni până la urmă, tu, care faci arhitectura, eu, care fac economie politică, ăsta, care face antropologie, ăstălalt, care face algebră. Vehiculele sunt altele: drumul e același.
Mihail Sebastian în De două mii de ani
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre schimbare, citate despre revoluție, citate despre naivitate, citate despre arhitectură, citate despre îngeri, citate despre început sau citate despre transporturi
Stela: Ai scăpat ieftin... Și acum ce aștepți?! Jos hainele și întinde-te pe patul ăla pe care stai, ca să te pot consulta. Ce faci, n-ai auzit? Dezbracă-te, comandante! Ai cumva nevoie de ajutor?
Lucian: Ah, nu... N-am nevoie de ajutor și nici de... spectatori. Adică, vreau să spun că...
Stela: Aha, am priceput! Fetelor, ce-i cu voi două aici? Afară! Imediat!
Lia: Bine, dar...
Stela: Nici un "dar"! L-ați auzit doar: Fără spectatori! Ce vreți mai mult de atât?
Lia: Eram doar îngrijorate...
Maria: E bolnav și doream să știm dacă va fi bine.
Stela: Pentru asta mă aflu eu aici, să am grijă de el și să aflu dacă va fi bine. Dacă o să am nevoie de ajutorul vostru, vă chem, însă nu cred că va fi cazul. Acum vă rog să părăsiți degrabă această încăpere, fără alte comentarii de prisos.
Lia: Bine.
Maria: Plecăm...
Alex: Să ies și eu, Luci?
Lucian: Nu, bătrâne. Poți rămâne, dacă vrei. Nu-i nici o problemă.
Alex: Sigur nu te deranjează prezența mea?
Lucian: Deloc, bătrâne. Fii liniștit. Aș fi spus dacă mă deranjai.
Stela: Unde rămăsesem? Ah, da... Acum ce mai aștepți? Scoate-ți mai repede uniforma aia, comandante!
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vestimentație, citate despre ajutor, citate despre dorințe, citate despre bătrânețe, citate despre boală sau citate despre Maria
Fericiții
colțul acela
în care iarna ajungea mai greu
găseai constant câte o creangă înflorită
câte o ceașcă rozalie cu aburi
lumina își depășea complexul depărtării
umilă se așeza la masa încropită de noi
într-o deschizătură de salcie
într-o inimă
ne tot adunam
veșmintele noastre lăsau se se vadă
mersul albastru în burta noroiului
parc-am fi fost frați
și moartea...
spectacolul se derula diafan
pe îndelete se așeza bruma
tot așa se desprindeau frunze
ca într-o lume veșnic pe cale
de a se naște
eram bucuroși asemenea unor copii
care tocmai își ridicaseră sălașul
în brațele uriașe ale stejarului
ne obișnuisem cu micul noroc
învățasem altfel să trăim frica
nu ne feream ne mângâiam rana
durerea cobora din sângele nostru
în Dumnezeul darnic
fericiți rămâneau
cei care nu văzuseră
dar!
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre sânge, poezii despre stejari, poezii despre noroc sau poezii despre iarnă
Eminescu catre Veronica
Am scris de lacul plin de nuferi
În care luna se oglindea,
Unde-mi spuneai că tu nu suferi,
Dar suferința se vedea.
Am scris și despre teiul care
Știa toată povestea noastră,
Și despre mândrul nostru soare
Ce lumina zarea albastră.
Acum de-aș mai putea să scriu,
Cuvinte dulci ți-aș scrie,
Dar singur zac într-un sicriu
Iubindu-te și-n veșnicie.
Știu că și tu zaci într-o criptă
Atinsă fiind de moarte,
Ți-a fost de dor inima friptă,
Căci eu ți-am fost departe.
În veșnicie am luat cu noi
A noastre clipe și iubirea,
Și-n Rai din moarte amândoi
Am renăscut cu fericirea.
Am îmbrăcat veșmântul veșnic
Al unei lumi ce n-am avut,
Când te iubeam dulce și tainic
Pe când eram de vânt bătut.
Mereu ai fost Crăiasa vieții mele
Și regat ne-a fost numai iubirea,
Acum îmi ești Crăiasă printre stele,
Regatul nostru este nemurirea.
Autor: Răzvan Isac 15-01-2015
poezie de Răzvan Isac (15 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre tei, poezii despre suferință sau poezii despre stele
Nu am nevoie de martori
nu vreau să mă creadă nimeni
oricum sunt condamnat prin naștere la moarte
ce naiba ar putea fi mai rău de-atât
așa că nu propovăduiesc adevăruri incontestabile
nu am nevoie de nimeni să-mi răstălmăcească visele
le visez singur și le uit repede
cu cât mai repede cu atât mai bine
altfel poate le-aș povesti cuiva
de fapt nici nu știu ce e mai bine
dar sunt convins că nici dumnezeu nu are nevoie de martori
nici de antemergători nici de messia
sunt sigur că nici de biserici sau papi
nici de mausolee nici de cimitire
doar noi
amărâții ăștia care suferim de moarte
ne visăm nemuritori ori statui
ca să nu ne moară egoul niciodată
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre religie, poezii despre sculptură, poezii despre creștinism, poezii despre biserică sau poezii despre adevăr
În catacombe
Pe aceste idealuri care ne-au
băgat în Evul Mediu
nu le-a pictat nimeni nici pe
podea, astfel că,
ascunzându-ne în grote de frica
de a nu tăia castraveții precum
toată lumea, suntem nevoiți să
acceptăm că Soarele a fost la
început o libelulă și acum joacă
rolul deloc ieftin al unui țurțure
pensionar. Nici nu ne mai
prefacem că am fost la grădiniță,
oricum sângele nostru trece dintr-o
eră în alta fără noi.
De-a lungul protonilor s-au
constituit ziduri deloc subtile,
care ne ajută prea mult să facem
deosebirea între greiere și petrol,
afumându-ne cu lumina spongiosă
și fericită care doar în
peșterile fudule se poate naște
fără dureri.
Am ajuns deja prea mulți sub
stalactite, învierea neuronilor
care îi împodobeau pe strămoșii
noștri va deveni un eveniment cam
banal, apt doar de a se transforma
într-un film care se va pierde nonșalant
printre cartilagele noastre mult prea
maleabile față de urletele din orice
carte ce ne iese în cale,
ajungând toți un fel de popor care
nu are nevoie de imn,
ci doar de nițică înțelepciune
revocabilă.
În cele din urmă, ne amintim că
suntem doar în niște catacombe
în care nu putem găsi decât
moaștele vedeniilor noastre de acum
zeci de ani, devenite mult prea aprige
cu coșmarurile noastre ieșite din
romane și tapițerii.
poezie de Alexandru-Valentin Petrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre devenire, poezii despre țurțuri, poezii despre înțelepciune, poezii despre început, poezii despre speologie sau poezii despre pictură
Clopoțelul, au sosit scrisori... Dintr-o veche obișnuință aștept ceva din afară: vine o persoană plăcută, vreo veste bună într-o scrisoare. Aștept și în același timp știu prea bine că din afară n-are cum să-mi vină nimic bun. Nu pot nici măcar să mă gândesc cine din afară, ce om și ce veste mi-ar putea aduce o adevărată bucurie. Ce poate să mă bucure? Ce pot să-mi doresc? Numai un singur lucru, pe care pot să mi-l ofer singur: o apropiere tot mai mare de Dumnezeu, contopirea cu El. Nu sunt într-o stare bună de spirit; ce bucurie pot să-mi ofer? Pot să-mi ofer și acum o bucurie, și încă mare: să înving această dispoziție, să mă folosesc de ea pentru a învăța chiar și în timpul ei să nu întrerup comunicarea cu Dumnezeu.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre scrisori, citate despre învățătură, citate despre vinovăție, citate despre victorie, citate despre informații sau citate despre bucurie
Un final fără-nceput
Noi nu ne vom iubi în lumea asta
Și poate nici în lumea de apoi,
Noi nu vom fi bărbatul și nevasta
Care să facă totul... doar în doi...
Nici fericirii nu-i vom da vreun nume,
Nici amintiri nu ne vor povesti,
Nici gândul nostru n-o să poată spune
Că s-a-ntâmplat a ne... îndrăgosti...
Noi nu vom fi nici timp și nici distanță,
Nici pașii noștri nu se vor cunoaște,
Vom dispărea ca într-o aroganță
Pe care nimeni... nu o recunoaște...
Noi ne ucidem sufletele triste
Și rupem nemurirea în tăceri,
Nu acceptăm că poate să existe
Un viitor bazându-ne... pe ieri...
Noi nu ne vom iubi, nu avem voie!
Iubirea dintre noi e prea intensă.
Și nimeni nu mai are azi nevoie
De dragoste prea pură și imensă...
poezie de Florin Răileanu (mai 2020)
Adăugat de M
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre suflet sau poezii despre sfârșit
Rugăciunea către un Sfânt este cum ar fi să-ți povestești necazul unui prieten și îi ceri ajutorul. Ei sunt mijlocitori, se roagă pentru noi încontinuu, lui Dumnezeu; ne mai ajută, după puterile lor, lăsate de la Dumnezeu. Noi ne rugăm două minute și ne întoarcem la grijile noastre. Pe când, ei se roagă pentru noi încontinuu, lui Dumnezeu. Am citit că există două minute, în decursul celor douăzeci și patru de ore, în care orice cuvânt și orice dorințe ni se îndeplinesc. În fiecare zi, sunt acele două minute, în care orice cuvânt al nostru, gândit sau rostit, are putere. Acest cuvânt poate fi spus în rugăciune, poate fi gândit într-o dorință, poate fi aruncat într-o ceartă. El poate fi ca o binecuvântare, dar poate fi și blestem. Orice cuvânt, din acele două minute, se îndeplinește. Orice dorință are numai două minute. Noi însă nu știm care sunt cele două minute.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfinți, citate despre prietenie, citate despre ore sau citate despre minute