Nemuritor îl făcu pe om... moartea.

aforism de Clima Gescu din O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni (2005)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai repede se învechesc noutăţile.

aforism de Clima Gescu din O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni (2005)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemuritor e doar Cel care a câştigat măcar o dată bătălia cu moartea.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este nemuritor în timpul vieţii sale şi muritor după moartea sa.

aforism de Mihail Kuzmin din O casă încălzită cu utopii, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eram nemuritor, aş fi inventat moartea pentru a avea plăcerea de a trăi.

citat din Louis Auguste Commerson
Adăugat de Pricop Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă totul s-ar sfârşi cu moartea noastră, atunci moartea ar fi o soluţie pentru cei răi care şi-ar scăpa cu o lovitură nu numai trupul, ci şi sufletul lor, cu toată răutatea din ei. Dar, pentru că sufletul este nemuritor, evident, nu există scăpare de răul de care se tem. De aceea răii trebuie să se gândească la judecata de apoi.

citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clima

Azi de dimineaţă
Puţin am citit
S-a pornit zăpada
Sudul iar îngheaţă
Stau şi beau cafea
Nu prea vad de ceaţă
Despre anotimpuri
Am vorbit în timp
Clima iar mă face
Să spun ceea ce simt
Parcă iarna asta
Nu mai vrea să treacă.
Pomii înfloriţi
Îmbrăcaţi în gheaţă
Gluma de iubire
Nu mă mai dezgheată.
Am trecut târziu
Cu un sfat banal
Să plantaţi un pom
Cu ţurţuri pe ram
Timpul şi iubirea
Pare fără rimă
Am trecut şi eu
Zbierând în surdină.

poezie de Eugenia Calancea (23 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

nemuritor

Nemuritor este cel ce vede în moarte doar primenirea continuă a Biouniversului.

definiţie aforistică de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

nemuritor

Nemuritor e acela ce nu se teme de moarte.

definiţie de Cesare Pavese
Adăugat de Peter Gluck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

stătea cu braţele spre cer
murmurând un blestem
era o doamnă a întunericului
care slăvea moartea
şi focul cel nemuritor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram mic, nu ştiam pe-atunci ce-i moartea, eram nemuritor.

citat celebru din Jorge Luis Borges
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea unui amic

Îl iert, deşi rău îmi făcu
Şi nu cutez, zău, să-l insult,
Dar, de făcea ce face acu,
L-aş fi iertat, zău, mai demult!

epigramă de Vasile Bolocan din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Că rege eşti sau cerşetor,
Nu-i nimeni, vai, nemuritor!
Căci, cum se spune deseori,
Cu-o moarte toţi suntem datori.

poezie de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (22 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracula: Eu sunt nemuritor. Nu am simţul timpului...
Faustina: Nemuritor? Îţi spun eu! Dacă proştii aceia erau deştepţi, azi eram văduvă.

replici din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet nemuritor

S-a învolburat văzduhul
Şi din morţi un bard se scoală;
Veni moartea să-i ia duhul
Şi-a plecat cu mâna goală.

epigramă de Mircea Ionescu-Quintus din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi se făcu o nuntă ca-n poveşti; iar după moartea împăratului, Prostilă urcă în scaunul domnesc şi trăi în fericire, până la adânci bătrâneţi, alături de nevasta lui.

finalul de la Gâsca de aur de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinarul făcu ce făcu şi adună de prin colţuri câteva floricele, le legă şi le trimise împărătesei celei mici. Ea, daca priimi florile, îi dete un pumn de bani şi-i trimise răspuns să ierte pe bietul argat, că nu este el de vină. Atunci grădinarul, vesel de un dar aşa de frumos, îşi puse toate silinţele, şi în trei săptămâni făcu grădina la loc, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic într-însa.

Petre Ispirescu în Făt-Frumos cu părul de aur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin tot ce a simţit, prin tot ce a gândit – omul – se vrea prelungit în infinit. Deşi cele ce se petrec în jurul lui îi dau motiv să creadă că totul e trecător şi el însuşi e muritor, el doreşte, cu înfocare, parcă, să ştie că poate fi nemuritor. Nemuritor în ordinea morală prin "Umanitatea gândurilor şi faptelor lui", nemuritor în ordinea fiziologică prin mugurii odrăsliţi din corpul lui, prin copiii lui, prin fericirea şi mulţumirea sufletească pe care prin acţiunile lui o realizează în sufletul celor din jurul lui.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemuritor

Prin cuvânt mi-au avânt
Mă desprind de la sol
Sunt un visător
Captiv într-un prezent continuu
Luminat de întunericul
Unui viitor trecut
În care exist etern-
Sunt nemuritor.

poezie de Costyn Gilca (13 octombrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purple thought

mă trezesc cu visul agăţat în realitate
mă întorc în contemplaţie
acolo totul era haotic, carnal şi extravagant
tu nu purtai timpul pe umeri
aşa cum eu nu mă purtam cum se cuvine
erai aşa cum eu ştiam că suntem
îmbrăţişaţi şi noi – "amân-goi "
miroseai a mosc şi a dulceaţă de afine crude
saxofonul spărgea clima umedă de afară
mă întindeam lângă tine
la fel cum se întinde ploaia pe asflat
eram unul şi nulă era scânteia dintre noi
când aburi mov plecau spre lume
picurai în mine viaţa de pe Marte
Rapsodie
era firesc de nebunesc să aburim
clima asta purpurie
din realitatea agăţată-n visul meu
cu tine, beyond the time
......
you ll be forever mine!

poezie de Andreea Moldovan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scroafa făcu ce făcu, se zvârcoli prin ăl noroi şi se tărbăci de nu o mai cunoşteai, scroafă e, ori ce dracu e. Scăpă din nomol şi se luă după voinic. Într-o clipă îl ajunse. Când văzu zorul, voinicul aruncă pieptenele. Şi unde se făcu un zid nalt, nalt, d-a curmezişul drumului ei, de nu fu cu putinţă să-l sară. Atunci scroafa se puse cu colţii săi şi sparse zidul, făcând o gaură numai cât putea ea să treacă. Şi să te ţii după dânsul. Daca văzu voinicul că scroafa iară s-a apropiat, aruncă şi peria. Deodată se făcu o pădure naltă şi deasă, de nu se putea strecura nici pui de pasăre. Cum văzu una ca asta, scroafa se puse şi roase, şi roase la copaci, până ce-şi făcu drum, şi după dânsul! până ce, când fu a-l ajunge, voinicul intrase în curte la zâna. Aceasta ieşi numaidecât.

Petre Ispirescu în Voinicul cel fără de tată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!