Nu condamn elocinţa, nici talentul de a vorbi şi de a scrie bine, ci condamn greşeala de a li se atribui primul loc; căci există lucruri mult mai importante.

Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incompletă...

Nu te condamn că eşti cum eşti...
Şi egoist şi evaziv...!
Dar, îţi condamn că risipeşti,
Ce ţi s-a dat... cu un motiv!

Nu te blamez că stai departe!
Şi nici că nu oferi nimic!
Dar puteai da parte cu parte...
Şi făceai mare, ce-a fost mic!

Nu îţi condamn nici caracterul,
Ce e mai mult alunecos...
Orgoliul întărit ca fierul...
L-am înţeles... dar păcătos!

Nu te condamn că m-ai minţit...
Deşi, minciuna-i păcat mare!
Dar, tare mult tu ai lovit
Într-un biet suflet... ca un soare!

Şi la final, am înţeles...
Nu e iubire când nu doare!
Tu să te-amuzi ţi-ai tot ales,
Deşi o inimă, încet moare...

Nu te condamn că te tot joci,
Şi viaţa o iei ca pe-o glumă!
Că m-ai trântit dur peste roci,
Şi mi-ai făcut viaţa nebună!

Eu te condamn că nu te-nvingi!
Că nu te depăşeşti pe tine!
Să ai ce simţi şi să atingi...
O fericire-ţi aparţine!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angelo: Să condamn greşeala şi să-l cruţ pe vinovat?

replică celebră din piesa de teatru Măsură pentru măsură, Actul II, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1604), traducere de Ioana Ieronim
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rolul de paiaţă

Atât de mult
am exersat murirea
încât nu am să ştiu
nici eu
când am să mor,
probabil şi atunci,
ca şi acum,
am să tot joc
un rol de muritor...
ştiu că moartea
nu mă ia în seamă,
am liber de la ea,
sunt demodat,
îmi zice,
- mă amice,
în rolul meu
atât de bine ai jucat
că mi-am permis şi eu
concediu adevărat,
eşti primul muritor
ce îl condamn la viaţă,
e rolul tău,
e rolul de paiaţă.

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce am mai bun în mine se datorează suferinţei. Nu o iubesc, dar nici nu o condamn.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrându-mi neutralitatea eu mă condamn să umblu singur; fiind neutru nu pot fi nici bun prieten, nici duşman.

Juan Ruiz de Alarcon în Al doilea Scipion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiu

Condamn beţia şi minciuna
Căci între ele-i doar un pas,
Deşi-s de-acord, întotdeauna,
Că tot "In vino veritas"!

epigramă de Ion Zaharia din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 40

Ia-mi tot ce am, iubitele, iubirea,
Vei fi mai mulţumit decât ai fost?
Nu, dragul meu, căci toată fericirea
Ţi-am dat-o eu şi ai avut un rost.
Dar dacă-mi vrei iubita, nu iubirea
Nu te condamn fiindcă profiţi de ea,
Dar ai greşit lăsând ca amăgirea
Să facă azi din tine tot ce vrea.
Hoţ blând, m-ai jefuit, dar iert greşeala,
Deşi îmi furi din sărăcia mare,
Însă iubirea ştie că sminteala
De la cel drag te doare cel mai tare.

Malefice plăceri de oameni pătimaşi...
Dar eu mai bine mor, decât să fim vrăjmaşi.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă, există lucruri importante. Există şi lucruri urgente. Şi există lucruri importante şi urgente. Goethe spunea "Nu lăsa niciodată lucrurile importante la mila celor neimportante", însă această perlă de înţelepciune — deşi sună bine în teorie — este foarte puţin aplicată. Omul este un animal al recompensei imediate şi dovedeşte neobosit cum preferă un câştig mic imediat, urmat de pierderi, în dauna unui câştig mare în viitor. Preferă un moment de fericire efemeră urmat de suferinţe în dauna împlinirii pentru tot restul vieţii. Omul îşi spune "o viaţă am, dacă nu trăiesc acum, atunci când?", dar nu se gândeşte niciodată "ce mă fac dacă trăiesc mult şi nu am un plan pentru asta?"

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă există o artă de a vorbi bine, există şi o artă de a auzi bine.

aforism celebru de Epictet
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să se considere, aşadar, printre cele mai importante lucruri, ceea ce se va înţelege mai bine după aceea, că fără filozofie nu este posibil să se formeze oratorul pe care-l dorim; (pretindem) nu să existe în aceasta chiar toate cele ce-i sunt necesare, ci să-l ajute aşa precum îl ajută gimnastica pe actor; căci lucrurile mici sunt comparate adesea foarte direct cu cele importante. De fapt, nimeni nu poate vorbi mai pe larg şi cu o mai mare bogăţie de idei şi forme de exprimare, despre subiecte interesante şi variate, fără filozofie.

Cicero în De oratore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu condamn falşii profeţi, condamn efortul lor de a lua puterea decizei raţionale, de a-i seca pe oameni de liber arbitru şi în plus al naibii de mulţi bani se fac din această afacere. Religiile variază în gradul lor de imbecilitate, iar eu, le resping pe toate. Pentru majoritatea oamenilor, religia nu este nimic mai mult decât un înlocuitor pentru un creier defect. Dacă oamenii au nevoie de religie, ignoră-i şi poate te vor ignora şi ei, aşa îţi poţi continua viaţa liniştit. De-abia când am început să fac serialul "Star Trek" a apărut subiectul religiei. A ajuns în discuţie datorită faptului că oamenii întrebau dacă voi avea un preot la bordul navei Enterprise. Eu le-am răspuns: "Nu. Nu vom avea..."

citat celebru din Gene Roddenberry
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În chestiuni de inimă nu admit nici o falsitate... Pentru celelalte chestiuni am să fiu mai puţin categoric. Condamn minciuna când ea dăunează altuia sau este în folosul celui ce o comite. În schimb, când ea nu este nici prejudiciabilă, nici interesată şi mai ales când e impusă de circumstanţe, o scuz, ba chiar uneori o şi folosesc.

citat din Georges de Porto Riche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt teflon, nu cârpă. Nu absorb mizeria, ci o resping şi condamn.

citat din Laura Daniels
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă condamn. Vina e doar a mea c-a fost să mă-ncred în voi.

Traian Vasilcău în Atentat la Veşnicie (2005)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă condamn

Mă condamn pentru orice eroare
De care aud la tot pasul
Lumea îmi pune în cârcă impasul
Că viaţa mea devine o teroare
Şi-şi pierde legitatea lui, compasul

Nu mai sunt acelaşi care sunt
Nu mai sunt acelaşi care-am fost
Rostul meu e să fiu luat la rost
Pentru toate relele de pe pământ,
Asediat şi fără adăpost.

Sunt la fel ca voi un muritor
Abonat la trudă pentru-o pâine
De care am nevoie azi şi mâine,
De care nu mă pot lipsi în viitor
Ceea ce în fond cere şi-un câine

Nu mă întrebaţi că n-am răspuns
Cât vor putea nervii să-mi reziste
Mai bine-n evul mediu la baliste
De săgeţile arcaşilor împuns,
Decât să bâjbâi pe atâtea piste!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tenisul nu este decât un joc. Până la urmă, asta e viaţa. Există lucruri mult mai importante.

citat din Rafael Nadal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea dispreţului

Condamn ura cea hapsână
Şi prostia, vehement,
Dar acum le văd, de mână
Zi de zi, în Parlament.

epigramă de Ion Butulescu
Adăugat de Virgil Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obstinaţie

În fiecare zi mă condamn
să mai cobor un pas
spre adâncul comorii pe care
o presimt în mine

Şi numai în caz de reuşită
coborârea s-ar putea dovedi
un urcuş!

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa uşii

pe aici nu trece picior de om
la această uşă nu mai bătuse nimeni
de multă vreme;

mă reculeg şi mă condamn
să străbat drumul în sens invers
şi la întorcere să mă regăsesc

poezie de Ion Untaru din manuscris (2010)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi spune ce e bine si ce-i rau

Nu-mi spune ce e bine si ce-i rau
M-am regasit demult deasupra starii
Perceptii... iluzii... siguranta ca sunt
Calatoare prin lumea uitarii

Nu-mi spune cum sa fiu si ce sa fiu
Tu nu mai esti demult, ce-ai fost odata...
Dar nu te condamn, imi ajunge sa stiu
Ca nu voi fi ca tine niciodata

Nu-mi cere sa alerg dupa nimic
In loc de-o floare am primit gradina
In loc de-un suflet am o lume plina
Si steaua mea spre care ma ridic

Nu imi doresc prea plinul care-l ai
In saracia mea ma simt ce-a mai bogata
Insa nu cred c-ai sa-ntelegi vreodata
Din bogatia ta, cum n-ai nimic sa-mi dai!

poezie de Andreea Nemerovschi
Adăugat de Andreea Nemerovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!