Galateea
Forma Ta o sculptez cu dalta gândului,
Cu pasiune îți pătrund conturul
Dragostea netezește orice asperitate
Reflexiile luminii acordează culorile
Și cu palmele doar mărunțesc
Grăunțele de aur din piatra mea.
Devii măsura viselor mele
Eu nu te creez tu mereu ai fost
Ideie de frumos creație a binelui.
Veșnică Monadă. Tu ai trezit
Pygmalion-ul adormit din mine.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Citate similare
Frumusețe fragilă
S-au ofilit demult florile pe care mi le-ai dăruit
N-ai știut să oprești fericirea în palmele tale.
Frumusețea lor a fost prea fragilă pentru mine.
Am pierdut petalele.
Numai tabloul mereu înflorește pe pânza inimii mele.
Cupa palmelor tale, mereu plină
Și trandafirii însetați.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Fâșii de cuvinte
Destram cuvintele precum pânza în fâșii
În litere singulare durerea nu pătrunde
Poate se va forma un vers bandaj pe rana inimii
poezie de Zofia Walas din Z zywicy slow, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără partituri
În versurile mele nu găsești flori de magnolie,
Safire, turcoaze ale cerului.
Florile le vreau în grădină,
Giuvaerele în casete,
Iar cerul?
Cerul poate fi trasat doar de aripă
În zbor înalt.
Pasărea cântă fără partituri.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Banchiză ancorată
Corpul meu, cu gheață transparentă
La rece îmi apără existența,
Mă tem de soare, ca Icar pe vremuri,
Căldura mă topește și mă preface-n apă.
Cu restul corpului meu mă arunc
În apa rece, ce din mine provine
Dar nu mă scufund, fiind doar banchiză
Și nu curg, ci rămân la mal.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Păsări fără nume
Torenții de ploaie
Au șters din fereastră urmele privirii tale.
Prin geamuri ude privesc gândurile mele absente
Și zboară ca niște păsări fără nume.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Stigmatele timpului
Nu mă cunoști
Îmi știi numai stigmatele
Eu sunt cel ce mișcă și oprește ceasurile
Nu trebuie să mă grăbesc nu știu ce-i sfârșitul
În neant prefac orice materie
Dar cine oare mi-a dat începutul
Și te-a pus pe tine în drumul meu
poezie de Zofia Walas din Z zywicy slow, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea este atât de sigură de victoria ei, încât ne oferă avantaj o viață întreagă! Ea netezește orice asperitate, stinge pasiunile, coboară până și regii pe pământ. În fața morții toți înțelegem cât de puțin contăm, cât de puțin implacabil ne apropiem fiecare și împreună de același deznodământ.
Georgeta Nedelcu în Exmatriculat din viață (10 octombrie 2008)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou
Arta cea mai înaltă se întoarce totdeauna la fragilitatea condiției umane.
Francis Bacon
Nu pot vorbi de durere, Doamne,
Nu se aude geamătul din gura deschisă
Strigătul mut împietrit în cuvânt
În pânza lui Bacon a disperării mele.
Ție îți vorbesc prin tăcere, Doamne,
Cu surda culoare din abisul vopselei.
Jale sau tristețe, durere sau dârzenie?
Oare are însemnătate fondul disperării?
Te strig prin tăcere, Doamne.
Cuvintele au luat forma penelului.
Oare Tu îmi înțelegi durerea, Doamne?
Oare ea înseamnă ceva? Înseamnă ceva?
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Eleșteu
Nu mă plânge, salcio,
Că mai tare va umple zăvoiul a ta jale.
Oglinda apei, ce reproduce fidel chipul tău,
Nu va putea susține preaplinul lacrimilor Tale.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Uimire
Nenumărate sunt operele Tale, Doamne
Mă simt salvată de câte ori le privesc
Și tac în fața măreției acestora
Dar nu-mi pierd credința în cuvinte
poezie de Zofia Walas din Z zywicy slow (2015), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea puțin
"Pentru cei ce da e da nu e nu
Fără lumina umbrei..."
C. K. Norwid
Nu Te cuprind în cuvânt,
Deci nu caut cuvântul.
Iar lanțul frazelor e distrus
Se sparg zalele.
"Da" și "nu" se ating
Și înseamnă la fel.
Cum să alcătuiești, să legi, să spui?
Doar "iubesc" e totuși prea puțin.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Eros și Thanatos
Există o anumită lumină în tablourile lui El Greco
În aerul saturat, cel mai frecvent înainte de furtună,
În focul care nu arde,
În flacăra care se stinge brusc
Ca viața sau dragostea.
Eros și Thanatos sunt aproape aceiași,
Pentru că nimic nu se schimbă, poate numai lumina,
Când în ochii tăi își pierde strălucirea nereflectată.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceremonia rugii din spatele gândului
E târziu în timpul meu
trupul obosit de bolovanul gândului
se ascute sub desaga tainelor
ascunse de ochii lumii
Nu cutez să deschid ochii în vis
de frică să nu-mi iasă la iveală
bântuirile bolnave din mine
sunt împrăștiată și le adâncesc în vis
Lăsam în urma mea doar nesiguranța clipei
profitând de decorul din gând
fericire nu era așa că nu aveam ce specula
iar pornirile mele lăuntrice erau cameleon
Mă oglindeam în pasiuni imaginate
și regizam piese întregi de teatru
apoi priveam singură imaginea
reflectată în aer liber
Uneori credeam că pot abandona
pornirile astea goale fără rațiune
dar nu puteam
Așteptam ziua în care voi cunoaște ființa
și nu aventurile imaginate
mă prăbușeam în stratul adânc al absenței..
Îmi ruinasem interiorul umblând
în căutarea unei căi să pot ieși din ceața
densă a ficțiunilor din gândurile mele
regretam multe și cu toate astea
o luam mereu de la capăt
Greutatea asta a nestatorniciei
mă apăsa ca piatra unei mori
o rugam în gând să plece
apoi o chemam căci nu mai aveam ce plânge
Îl iubeam ca pe un bărbat adormit
și-mi înșelam fiecare clipă cu ceea ce îi cerșeam lui în gând deși
nepăsarea și indiferența lui erau justificate
nu ne știam dar existam pe undeva
Era atât de mult în secundele acelea
dar nimic când deschideam ochii
doar rugi dincolo de gânduri
clepsidra cernea fără milă
iar timpul îmi număra trăirile netraite
Sorbeam totul în mine ca o sugativă
strălucirile necunoscute se risipeau în clipele luminii
efectul ruina mai mult în mine
mi-am luat inima în dinți și am deschis ochii bine
Iar el... era destinul
era al meu, calm, cu brațele întinse
era răspunsul la o rugă
care-a străpuns ruina.
poezie de Mihaela Huțanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflete îndepărtate
Dacă îți va fi vreodată dor de mine
Coboară în inima ta ușor,
Și ai să vezi cum plânge după mine
Sătulă îi este să îi mai fie dor.
Să asculți atunci șoaptele vântului
Cum îți aduc spre tine dorul meu,
Cu durere pe aripile gândului
Cum te-am chemat spre mine tot mereu.
Și de-am rămas în suflet amintire
Măcar mă vei povesti frumos,
Ce îi vei spune inimi de mine
Eu știu că dragoste mi-ai fost.
Azi de-am rămas doar doi străini
Păcat că n-am știut să ne vorbim,
Și am presărat în suflet numai spini
Și am ajuns doar amintiri să fim
poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scoica
Scrii cu degetul pe nisip cuvinte vechi, demodate.
Vântul spulberă greșelile tristul tablou al expresiilor.
Scoți apă cu o scoică, pentru că dorești să golești marea.
Vântul, mereu împotriva ta cad picături sărate.
Elementele se luptă alături: apa, aerul, focul.
Pământul pe toate le susține.
Scoica arde la soare.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Vise domesticite
Mi-am domesticit visele.
Deja mănâncă din palma mea
Dar, de fapt, beau roua
Înainte de a cădea din nori.
Nu te ridica
Nu-mi speria visele.
poezie de Zofia Walas din Diamenty czasu (2009), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culori
Mă îmbrac mereu în
culoarea toamnei
și, culmea, mă prefac, tot mereu,
că iubesc primăvara.
Nu știu de ce simt
că trăiesc un timp
străin și încerc zadarnic
să-l schimb pe sentimente,
pe frunze moarte
sau pe mîngîieri
uitate...
Culorile mă atrag, viclene,
și tot ele mi se oferă,
gratuite,
în cuvinte,
în șoapte,
în abecedare ale uitării...
Mă pierd în definiții
și în dicționare,
mă traduc pe ascuns
în fiecare pas pe care-l fac
spre tine
și te descopăr:
subtil,
tainic,
superior.
Culorile se ascund printre
cuvintele mele
și mă redau luminii;
aștept înserarea și anotimpul
nemuririi!
poezie de Adriana Butnariu
Adăugat de Eliana Doru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orbecăind
Te-am zărit în vagonul trenului care tocmai pleca
Prea târziu ca să luăm totul de la capăt.
Pe peronul pustiu a fulgerat lumina
Apoi s-a stins.
Am căutat ieșirea orbecăind.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Pentru toate, Doamne, vreau să-Ți mulțumesc
Pentru toate, Doamne, vreau să-Ți mulțumesc
Căci port în mine, chipul Tău frumos
Pentru că pe pământul Tău, Isus, trăiesc
Și în ochii Tăi sunt, Doamne, prețios.
Îți mulțumesc căci m-ai păzit în viață
Tu ai fost cu mine la bine și la rău
Mă strângi cu gingășie în orice dimineață
În brațul Tău Preasfânt de Dumnezeu.
Mi-ai fost alin în clipele durerii
Prieten credincios la vremea de necaz
M-ai mângâiat Isuse în ceasul încercării
Și lacrima cu drag mi-ai șters de pe obraz.
Îți mulțumesc că ai fost mereu cu mine
Speranță, Doamne, îmi ești pe al vieții drum
Ne-ai binecuvântat să avem pe masă pâine
Și ești așa de răbdător cu noi, milos și bun.
Îți simt prezența Ta, Isus, la orice pas
Tu mă ocrotești cu mâna-Ți iubitoare
De Golgota și visul veșniciei sunt atras
De chipul Tău frumos, de a Ta splendoare.
Tu ești în orice loc, în foșnetul naturii
În roua dimineții și în sunet de cântări
Îți mulțumesc, Isus, de dragostea Iubirii
De anii dăruiți cu binecuvântări.
poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu creez poezie, mă creez pe mine însămi; pentru mine poemele sunt o cale croită în viața mea.
citat din Edith Sodergran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!