Nu putem recupera

Piatra aruncată-n baltă
n-o putem recupera.
Odată ce-i aruncată,
piatra n-o putem salva.

Cuvântul rostit în grabă
înapoi nu-i readus.
Situaţia e gravă.
El efectul şi-a produs.

Nici ocazia pierdută
n-o mai poţi recupera.
Din viaţa ta este ruptă
şi greu te va afecta.

După timpul ce-a trecut
în zadar alergi băiete.
Din el nu poţi face scut
şi nici puşti cu baionete.

Nici măcar încrederea
n-o mai poţi recâştiga.
A ta este pierderea.
Nu te mai poţi redresa.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra Soarelui

Pământul sub el ascunde,
Fel de fel de piatră rară.
Una, după cum se-aude,
Este chiar piatra de moară.
Alta-i de granit, e mare.
Este piatra cea mai tare.
Una-i neagră, alta-i albă,
Se poartă-n formă de salbă.
Alta-i stâncă neclintită,
În ea crucea e cioplită.
Unele sunt scumpe perle,
Le poţi purta ca mărgele.
O alta are grad înalt
Şi se numeşte diamant.
Dar cea mai scumpă omului
Este Piatra Soarelui.
De mii de ani o căutăm
Şi niciodată n-o aflăm.
Piatra Soarelui, cea rară,
Pentru noi e o comoară.
Cu ea putem ca să vedem
Ce este dincolo de cer.
Dezlegăm orice blestem,
Nimic nu mai e mister.
Cu ea putem descoperi
Enigma Universului.
Iar pe pământ putem grăbi
Prezentul viitorului.

poezie de Dumitru Delcă (2 iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odihna n-o poţi împrumuta..., dar nici n-o poţi cumpăra.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Notează-ţi asta: Dumnezeu te iubeşte cu o dragoste nepământească. N-o poţi câştiga fiind un învingător. N-o poţi pierde pentru că eşti un perdant. Dar poţi fi destul de orb ca să n-o vezi.

citat din Max Lucado
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testul iubirii

Nu îmi testa iubirea pentru tine
şi nu te îndoi de ea nicicând!
E-a ta, o poţi simţi, îţi aparţine
şi-o poţi vedea, chiar ochii închizând.

E peste tot: în tine, te-nconjoară,
e-n aerul ce îl respiri, în vise,
în ziua cea mai dulce sau amară,
în tot ce eşti, în gând şi-n cele scrise.

N-o poţi vedea şi nici n-o poţi atinge,
e şi puternică, dar şi fragilă,
încât o neîncredere o stinge
şi o distruge fără nicio milă.

Să n-o testezi! E-un fluture pe-o floare
cu aripi tremurânde,-atât de fine,
de-o frumuseţe ce,-n privire, doare,
aşa că nu-l atinge, e mai bine!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui superstiţios

Poţi păşi cât vrei cu dreptul,
Poţi ghici şi în cafea,
Dar n-o face pe deşteptul...
Că n-o să rămâi aşa!

epigramă de George Zarafu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu poţi recupera, nimic nu contează mai mult şi nimeni nu poate înlocui ceea ce pierzi.... viaţa! N-o lăsa să se scurgă, nu purta bătălii fără sens sau noimă, nu alungă dragostea de viaţă şi nu-ţi întuneca sufletul cu partea nevazută a fiinţei tale. În fond, atât cât iţi bate inima în piept iţi pasă ce faci, cine eşti şi mai ales, ce eşti pentru cei din jur. Viaţa continuă să ofere tot ce poţi visa, ceea ce meriţi şi ceea ce îndrazneşti... zâmbet!

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa, focul, piatra

De multă vreme, apa urmează cursul ei.
De multă vreme, focul se-aprinde din scântei.
E de ajuns amnarul, odată să-l loveşti,
Că se aprinde jarul şi totul pârjoleşti.
Când e lovită, piatra scapără scântei.
Când e prea multă, apa părăseşte vadul ei.
Apa stinge focul, macină şi piatra,
Focul arde totul, cenuşă e vatra.
Fără ele, însă, nu poţi să trăieşti.
Cu piatra neîncinsă, poţi să construieşti.
Dacă şi apa şi focul, poţi să le-îmblânzeşti,
Ţi-ai găsit în lume locul. Meriţi să trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încearcă măcar atât cât poţi

Iar dacă nu-ţi poţi trăi viaţa cum vrei,
încearcă măcar atât cât poţi
să n-o degradezi
prin contacte prea strânse cu lumea,
prin prea multă activitate şi stat la taclale.

Încearcă să n-o degradezi târând-o încoace şi-ncolo,
luând-o pretudindeni cu tine,
expunând-o prea des imbecilităţilor zilei,
cum ar fi petrecerile şi diferitele evenimente sociale,
altminteri va deveni plictis permanent, apendice stânjenitor.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 126

O, drag băiat, ce Timpul îl supui
Sfidând şi coasa şi clepsidra lui;
El e o roată, nu poţi s-o opreşti,
Iubiţii tăi se trec, tu înfloreşti.
Dar dacă Firea, ce n-o controlezi,
Te trage-n spate când înaintezi,
Ea face asta, nu că i-ar păsa,
Ci sfidând timpul şi puterea sa.
Tu să te temi, eşti jucăria ei!
Te poate ţine, însă nu cât vrei,
Căci la final şi ea te va jertfi,
Că legea-i lege, n-o poţi ocoli.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa n-o poţi cumpăra! Nici cu aur sau palate, nici cu bani sau diamante.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu este întotdeauna un lac liniştit, în spatele lui se aude zgomotul bătăilor de aripi.. Viaţa n-o poţi defini şi nici cuprinde.

aforism de Camelia Opriţa din Zidul gândurilor (11 mai 2019)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu pădurea în gând

imortalizez pădurea în fotografie
nici o secure n-o să pătrundă-n ea
eu ştiu că viaţa nu-i o sindrofie
suspină cerul cu plângere de stea.

mă bântuie moartea ca o stafie
cu toporul în mână lasă urme prin nea
imortalizez pădurea în fotografie
nici o secure n-o să pătrundă-n ea.

vreau veselie în pădure să fie
să danseze urşii printre mure manea
să nu-i ucidă lumea plină de trufie
nici paradisul verde din conştiinţa mea.

imortalizez pădurea în fotografie
nici o secure n-o să pătrundă-n ea.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antidot

Eu nu-i sunt antidot singurătăţii
Şi nici un hap ce se înghite-oricum.
Sunt, într-un tratament al realităţii,
O doză ce se foloseşte-altcum.

Nu poţi s-o iei cum vrei - reţeta-i clară! –
Şi n-o poţi combina cu altceva:
Efectul e posibil să dispară
Cu tot ce reuşise-a rezolva.

Nu, nu-i sunt tratament singurătăţii,
Căci, dac-aş fi, demult puteam să ştiu
Că pot fi campionul sănătăţii,
Tratându-mă cu mine-aşa, de viu.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In zadar

In zadar ne luptam sa gasim, in zadar,
Al vietii si-al mortii de piatra hotar
Nici noi nu mai stim ce-i bine sau rau,
Urcam in paradis, ne prabusim in hau?

Ce sens are viata, cand n-o intelegi,
Cand esti guvernat de absurde legi
Nici noi nu mai stim, e real este vis,
E drumul spre iad sau spre paradis?

Cautam fericirea cu-atata avant,
Ne-am vinde si fratii pe-o pala de vant
Daca ea ar aduce cat mai curand,
Implinirea ce-o afli doar in mormant.

poezie de Alex Dospian (2004)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum vrei ca altul să tăinuiască secretul tău, când nici tu însuţi n-o poţi face?

citat celebru din La Rochefoucauld
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierderea naivităţii naşte o conştiinţă ironică, pe care n-o poţi înăbuşi nici în preajma lui Dumnezeu. Te tăvăleşti într-o isterie duioasă şi spui tuturor că vieţuieşti... Şi ei te cred.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra cuiva o poţi atinge mai uşor, dar n-o poţi răni.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poţi...

Dacă poţi gândi, de ce să nu gândeşti?
Dacă poţi spera, de ce să nu speri?
Dacă poţi visa, de ce să nu visezi?
Dacă poţi împlini, de ce să nu împlineşti?
Dacă poţi munci, de ce să nu munceşti?
Dacă poţi iubi, de ce să nu iubeşti?
Dacă poţi cânta, de ce să nu cânţi?
Dacă poţi vedea, de ce să nu priveşti?
Dacă poţi auzi, de ce să nu răspunzi?
Dacă poţi alerga, de ce să nu faci sport?
Dacă poţi zbura, de ce să nu te înalţi?
Dacă te poţi bucura, de ce să nu zâmbeşti?
Dacă poţi să ajuţi, de ce să nu solidarizezi?
Dacă poţi fi sănătos, de ce să te neglijezi?
Dacă poţi fi respectos, de ce să nu respecţi?
Dacă poţi fi curajos, de ce să nu îndrăzneşti?
Dacă poţi să înveţi, de ce să nu studiezi?
Dacă poţi să lupţi, de ce să nu câştigi?
Dacă poţi să cunoşti, de ce să nu cercetezi?
Dacă poţi fi perfect, de ce să nu împlineşti toate acestea?

poezie de Dumitru Delcă (august 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shakespeare

Mâna iernii nu dărâmă

vara de pe chipul tău

nici târându-se o râmă

n-o să zboare peste hău

Vara de pe chipul tău

n-o îngrămădeşti în şip

făcând bine din ce-i rău

creşti al frumuseţii chip

N-o îngrămădeşti în şip

nici tîrându-te o râmă

moartea-n fire de nisip

mâna iernii n-o dărâmă

Vara din poemul tău

cea urâtă mâine zău

poezie de Costel Zăgan din Vărul meu, Shakespeare (9 septembrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mijlocul deprimării, un gând i se ivi în minte. El n-o iubea şi n-o iubise niciodată cu adevărat - şi gândul acesta n-o durea. Ar fi trebui s-o doară, ar fi trebuit să fie deznădăjduită, cu inima zdrobită. Dar acesta era adevărul. El n-o iubea şi lui nu-i păsa. Nu-i păsa, fiindcă nici ea nu-l iubea. Nu-l iubea, aşa că nimic din ce putea face ori spune el nu izbutea s-o doară.

citat celebru din romanul Pe aripile vântului de Margaret Mitchell
Adăugat de alina
Comentează! | Votează! | Copiază!