Important e şi faptul că Mozart era în esenţă un german sudic sau bavarez, ca şi tatăl, adică mai puţin austriac, ca mama. Lucrul acesta se observă în diverse situaţii, însă cu precădere în talentul la glume muzicale.

Paul Johnson în Mozart. O viaţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mozart Îl iubea pe Dumnezeu, îşi iubea familia, prietenii şi, mai presus de toate, munca - pentru el era o îndatorire în slujba Domnului-, şi asta era tot ce-şi putea dori un om rezonabil sau chiar unul nerezonabil. Dumnezeu să-l binecuvânteze!

Paul Johnson în Mozart. O viaţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ieşim la sfârşitul unui spectacol de la Operă sau din Teatru misiunea noastră ar trebui să se schimbe. Nu mai este aceeaşi cu care am intrat sau în viaţa de zi cu zi. Accesul pe care îl avem intâlnindu-l pe Mozart e la un alt nivel de existenţă. La capătul zilei, faptul că asta ne ridică puţin şi că putem pluti pentru o secundă sau două, asta e mai important ca orice.

citat din Andrei Şerban (20 iunie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrul cel mai important pentru o bibliotecă - mai important decât orice altceva - este faptul că există.

citat din Archibald MacLeish
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

După-amiaza, dintre părinţi, doar Diana mai era printre cei şapte tineri. Privindu-şi fiul, frumos şi elegent, cu uniforma albastră, cu însemnele comandantului (cele şase bulinuţe sclipind "timid" pe reverul hainei), se simţea tare mândră; acela era chiar băiatul ei, la numai 21 de ani, cel mai important membru al echipajului, comandantul misiunii. Îi plăcu acest amănunt, mai ales văzându-l cum coordona activitatea, nu cu glas poruncitor, însă colegii cam ţineau seama de spusele lui, sau cel puţin îi solicitau părerea. Spre seară, Diana îşi anunţă plecarea; era cazul să meargă acasă, n-avea rost să mai întârzie, deşi se simţea bine acolo, în nava aceea, aproape de fiul ei. În sinea lui, Lucian se bucura de faptul că mama lui pleca acasă, pentru că, în felul acesta, dacă domnul Stancu nu-i interzisese, o putea din nou conduce acasă la ea pe... domnişoara Barbie. Cu voce tare, nu spuse însă nimic de acest gen. O conduse pe Diana doar până la ieşirea din navă; o sărută pe obraji înainte de plecare.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aminteşte-ţi mereu să spui lucrul care trebuie la momentul potrivit. Şi mai greu însă, dar la fel de important, este să te abţii de la a spune lucrul nepotrivit în cel mai tentant moment.

citat din Benjamin Franklin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mozart a avut de înfruntat necazuri şi multe decepţii de-a lungul unei vieţi pline de muncă grea, neîntreruptă, la cel mai înalt nivel de concentrare creativă. Dar geniul îi clocotea în permanenţă.

Paul Johnson în Mozart. O viaţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Majoritatea oamenilor îl consideră cel mai mare compozitor al tuturor timpurilor. De ce aceasta? Pentru că Beethoven a luat toate regulile clasice ale lui Haydn şi Mozart şi le-a dezvoltat până când muzica sa a devenit mai cuprinzătoare din toate punctele de vedere. Acolo unde Haydn a făcut o glumă care putea fi spusă într-un salon, Beethoven face glume bărbăteşti, de hohotul cărora se cutremură lumea, şi care trebuie ţipate în toiul furtunii urlătoare. Acolo unde Haydn făcea mici surprize amuzante, Beethoven îţi face surprize cutremurătoare, care te lasă cu gura căscată, fără surâs. Acolo unde Mozart era vesel, Beethoven e nebun de bucurie. E ca şi cum ai privi muzica clasică printr-o lupă – e dintr-o dată mult mai mare. Însă lucrul principal pe care Beethoven l-a adăugat muzicii clasice a fost o mult mai mare cantitate de emoţie personală. Emoţiile sale sunt mai puternice, şi mai vizibile.

Leonard Bernstein în Cum să înţelegem muzica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca de obicei, mâncarea, de a cărei pregătire se ocupa în ultimul timp, de vreo câţiva ani bunicei, tânărul Lucian, era foarte gustoasă. Mamei lui nu-i plăcea să-şi vadă fiul petrecându-şi majoritatea timpului liber la bucătărie, cu şorţul legat la brâu, printre cratiţe şi tigăi, deşi băiatului îi stătea bine în postură de bucătar. Sau poate că tânărului îi stătea bine oricum; era un băiat frumos, amănunt ce nu putea scăpa neobservat, mai ales din atenţia fetelor. Semăna mai mult cu mama lui, doamna Diana, care era tare mândră de el. Cât despre tatăl său, nu avea nimic în comun cu acesta. În timp ce mama şi fiul serviră împreună cina, tatăl cel blond nu se ridicase deloc de pe fotoliu şi nu-şi întrerupsese activitatea începută, cea de a afla ultimele noutăţi din presa locală şi naţională a zilei.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel trecea timpul, destul de anevoios pentru cei şapte tineri din echipaj. Alex ieşise din casă pentru a lua o gură de aer curat şi pentru a admira, pentru ultima oară, cerul înstelat văzut de pe Terra. Era afară, în curtea casei sale. Se întunecase, însă era senin şi destul de cald. Putu deci admira în voie stelele; nu mai avea însă de gând să plece nicăieri. Părinţii lui rămăseseră în casă, iar în curte mai era un singur body-guard. Apropiindu-se de acesta, Alex observă că era Ovidiu Băloi, cel căruia i se spunea "Cocoşul".

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucas: Oricum... Băieţii mă tot tachinau, cum că tatăl lui Nathan e şi tatăl meu. Aşa că am întrebat-o pe mama, care mi-a spus că nu e adevărat. Dar apoi mă-ntorceam acasă şi o auzeam pe mama, plângând în camera ei. Ştiam că e adevărat, că Nathan era tatăl meu. Aşa că nu m-am mai întors niciodată. I-am spus mamei că era din cauză că nu mai vroiam să fiu nevoit să-i văd faţa. Dar de fapt nu mai vroiam ca ea să fie obligată să facă asta.
Peyton: Şi ce-mi spui mie? Nici măcar nu ne cunoaştem.
Lucas: Poate ăsta-i motivul.

replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrul pe care-l ador la actorie este că personajele interpretate nu-mi seamănă: adică, experimentez toate aceste emoţii, dar, în esenţă, nu sunt eu.

citat din Jessica Brown Findlay
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai fotografiile de pe cămin arătau cât de mult timp se scursese. Cu zece ani în urmă, fotografiile înfăţişau ceva rotund şi rozaliu, ca o minge de plajă, dar acum Dudley nu mai era un prunc, iar fotografiile arătau un băiat mult prea gras şi blond, călare pe prima lui bicicletă, cu căluşeii, împreună cu mama şi tatăl lui, jucând un joc pe computer, împreună cu tatăl său sau îmbrăţişat şi sărutat de mama lui.

citat din romanul Harry Potter şi piatra filozofală de J.K. Rowling
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preşedintele ţării nu spuse nimic; zări însă în privirea lui Traian Simionescu simpatia pe care acesta o avea pentru comandantul misiunii, simpatie pe care directorul nu şi-o putea ascunde... Era oare mai mult decât doar atât?! Cu siguranţă, da! Nu era doar simpatie, ci dragoste părintească, însă directorul nu putea împărtăşi acest sentiment, această taină pe care o purta adânc în suflet... Privi din nou scurt, însă cu jind, spre blondul Enka Iulian; "rivalul" său?! Oficial, însă, tatăl tânărului comandant...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oliver Barrett IV: De ce ai părăsit Biserica?
Jennifer Cavalieri: Nu ştiu... De fapt nu m-am alăturat niciodată. Presupun că n-am crezut niciodată că ar putea exista o altă lume mai bună decât asta. Adică ce ar putea fi mai bun decât Mozart, sau Bach, sau decât tine?
Oliver Barrett IV: Jenny? Mă pui la un loc cu Bach şi cu Mozart?
Jennifer Cavalieri: Şi cu Beatles.

replici din filmul artistic Love Story, scenariu de Erich Segal (1970)
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăm din noi ceva ce oricum avem nevoie să scoatem afară. Noi nu dăruim, noi avem nevoie să dăm. Expresia «te chinuie talentul» nu e deloc o tâmpenie. Da, talentul nemanifestat te chinuie foarte tare şi te urâţeşte. Faptul că ai privilegiul să îţi manifeşti talentul, cât o fi el, mai mare sau mai mic, nu înseamnă că te sacrifici, nu, dimpotrivă, e un privilegiu.

citat din Lia Bugnar
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu era mai puţin comunicativ, decât acest gentleman, pe nume Phileas Fogg. Vorbea cât mai puţin posibil şi cu cât era mai tăcut, cu atât era mai enigmatic. Totuşi era în curent cu viaţa. Ceea ce făcea însă era aşa de matematic asemănător cu imaginaţia obştească nemulţumită căuta să pătrundă dincolo de fapte.

Jules Verne în Ocolul Pământului în 80 de zile
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama Hall: Ce faceţi de sărbători, doamnă Singer?
Mama Singer: Postim.
Tatăl Hall: Postiţi?
Tatăl Singer: Nu mâncăm nimic, ca să ne ispăşim păcatele, ştiţi.
Mama Hall: Ce păcate? Nu înţeleg.
Tatăl Singer: Sincer, nici noi.

replici din filmul artistic Annie Hall, scenariu de Woody Allen
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Talentul fără bani, antrenament, viziune sau misiune este o aventură jalnică.

citat din Michael Bassey Johnson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul este în natură şi voi demonstra lucrul acesta.

citat din Paul Cezanne
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

După plecarea blondului, Traian Simionescu oftă scurt. "Rivalul" său... Într-adevăr, se părea că el învinsese, ieşise în avantaj; Lucian şi Diana se numeau Enka, nu Simionescu... Deci, el, directorul, pierduse. Era singur... Se resemnase sau nu încă? Oare mai spera la vreo minune? Diana îl preferase pe Iulian, deşi acesta era cu 11 ani mai mare decât ea, iar la 49 de ani, Iulian Enka încă era blond. Nefiresc de blond şi nu era vopsit; părul nu începuse deloc să-i albească, nici măcar pe alocuri, câtuşi de puţin... Iar acest domn blond trecea oficial drept tatăl lui Lucian.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!