
Dacă ar fi sa scriu aici o carte de morala, ar avea o suta de pagini, iar 99 ar fi albe. Pe ultima as scrie: "Nu cunosc decât o singură datorie, aceea de a iubi." Iar pentru rest spun nu. Spun nu din toate puterile.
Albert Camus în Carnete
Adăugat de Eva Carbunaru
Comentează! | Votează! | Copiază!



Citate similare

Dacă ar trebui să scriu o carte de morală, primele 99 de pagini le-aş lăsa goale şi pe a o suta aş scrie: "Există o singură datorie. Aceea de a iubi".
citat celebru din Albert Camus
Adăugat de Ada
Comentează! | Votează! | Copiază!



Când ai fost
nu-ţi spun
că-n vis scriu cu tine cuvinte
pentru prima oară
pe pagina unui gând, am scris
începutul
pe altă pagină am scris
sărutul
iar apoi, toate gândurile au devenit pagini
numai cu tine
nu-ţi spun
că-n dimineţi, pun fiecare pagină de vis
pe perna cealaltă
încă urma somnului tău a rămas
sunt fericit
respir visele tale, când ai fost
nu-ţi spun
că-n serile când soarele încet moare
eu devin întuneric
de-atunci
nu mai sunt decât un vis
într-o carte cu pagini gânduri
nu-mi mai dau autografe
nu mai exist
decât ca o carte, într-un vis!
poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!


O să-ţi spun un mare secret, dragă prietene. Nu aştepta ultima judecată, aceasta are loc în fiecare zi.
citat clasic din Albert Camus
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



N-ar fi trebuit să scriu: dacă lumea ar fi limpede, arta nu ar exista, iar dacă lumea mi s-ar părea că are un sens, nu aş mai scrie. În unele cazuri trebuie să fii personal din modestie.
Albert Camus în Carnete
Adăugat de Mady
Comentează! | Votează! | Copiază!



Pentru că ordinea lumii e reglată de moarte, poate e mai bine pentru Dumnezeu să nu crezi în el şi să lupţi din toate puterile împotriva morţii, fără a ridica ochii către cerul în care el tace.
Albert Camus în Ciuma
Adăugat de Simion Purza
Comentează! | Votează! | Copiază!



Unii spun că atunci când, pentru un moment, renunţă la răutate, au devenit miloşi.
citat clasic din Albert Camus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Literele
Literele toate, azi sunt colorate.
Şi- au dat întâlnire, în pagini de carte.
Prima zi de şcoală mi-a adus în dar,
o carte frumoasă, un... ABECEDAR.
În ABECEDAR găseşti
litere mai mari, litere mai mici
şi pe lângă ele, arici şi pitici.
Căţelul, cocoşul şi un purceluş,
sunt şi ei aici, cu un urs de pluş.
Max, pisoiul mic a venit la şcoală
să înveţe, literele frumos să le scrie.
M-a rugat să îi cumpăr un caiet, de la librărie.
Suntem toţi aici să ne amuzăm.
Literele toate noi le învăţăm.
Corect le vom scrie apoi pe caiete.
dar cu multă grijă şi fără de pete.
poezie pentru copii de Iulia Giuşcă din URSUL DE PLUŞ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015 (2015)
Adăugat de Iulia Popov-Giuşcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris o singură carte, care se numeşte "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aştepta ca fiul lui Noica să scrie o carte. Şi când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă şi toate celelalte la fel. Acum, la sfârşitul vieţii mele, mă gândesc să scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă aşa scriu toţi oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!
Rafail Noica în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Singurătate
Crima e tot o formă de singurătate, chiar dacă
pentru a o comite se adună o mie de oameni.
Iar eu am dreptul să mor singură,
după ce singură am trăit şi am ucis.
*Martha în Neînţelegerea (Le Malentendu), actul 2, sc. 2
citat clasic din Albert Camus
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!


Despre pagini
suntem doar pagini din marea carte a lumii lipite alături de marele editor
şi trecem dintr-o poveste în alta fără să ne pierdem
unite dar totuşi individuale, aşteptând mâna care ne desparte şi ne apropie mereu
viaţa este o carte plină de pagini
unele pagini migrează ca păsările călătoare
altele îşi păstrează înţelesul chiar dacă sunt rupte
de multe ori, eu sunt erata. cu toate că nu sunt greşeli în carte.
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Întotdeauna am crezut că e mai bine să scriu o carte de una singură, fără colaboratori, pentru că atunci când doi oameni scriu aceeaşi carte, fiecare dintre ei consideră că numai el suportă toate greutăţile şi grijile şi doar jumătate din aprecieri.
citat din Agatha Christie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!




În
să înţelegi
spun
te iubesc pentru această clipă
nu pentru...
«scriu aceste cuvinte aici
nu pentru a ajunge
la finalul cărţii»
sunt în
eliptic gest-rază-ecou
«spun» este vibraţie
în iubire –
să înţelegi
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!


Există însă o singură adevărată problemă filosofică, şi aceasta este sinuciderea. Atunci când judeci dacă viaţă merită sau nu să fie trăită înseamnă că încerci să răspunzi la întrebarea fundamentală a filosofiei. Tot restul - dacă lumea are sau nu trei dimensiuni, dacă mintea se împarte în nouă sau douăsprezece categorii - vine după aceea.
citat clasic din Albert Camus
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



Dacă vrei să devii filozof, scrie romane.
citat clasic din Albert Camus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Cereţi unui tânăr să scrie o carte asupra vieţii şi vă va aduce un manuscris de o mie de pagini, într-atât ştie de multe şi atât de importante, de noi, de semnificative i se par toate. Un om matur va scrie o sută de pagini; un bătrân cel mult douăzeci. Este în această anecdotă întreg destinul tinereţii; acela de a fi îmbătată prea mult de spaţiu şi timp.
Mircea Eliade în Despre tinereţe şi bătrâneţe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cum să pun doru-n cuvinte
Cum să pun doru-n cuvinte,
Dacă totu-n jur mă minte?
Cum să spun dorului dor,
Dac-a fost prea călător?!
Cum să spun: dor de iubire,
De-ai dat bici în fericire?!
Cum să spun: mi-e dor de viaţă...
Dacă n-a fost decât piaţă?!
Cum să spun: mi-e dor de tine,
Dacă n-ai fost lângă mine?
Cum să spun că doru-i bun,
Când sădeai numai venin?!
Cum să spun: amor curat,
Pe când tu erai plecat?!.
Cum să spun: dor împlinit,
Când iubirea n-a rodit?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aferim
E un cântec, iubito, sublim,
Ce tresaltă în trupu'-ţi sălbatic,
Rafinat, a capella, dogmatic...
Îl ascult şi îţi spun: Aferim!
Mă seduci, în sacoul tău slim
Şi te vreau, şi te-ador sine-die,
Curgi sublim şi alert, apă vie,
Te iubesc şi îţi spun: Aferim!
Căutând un pretext să fugim,
Exersăm rătăcirea umană,
Sânii tăi dulci arome emană,
Îi salut şi le spun: Aferim!
Gândul tău, gândul meu-sinonim
pendulează discret, în tandem,
Şi mă tem, draga mea, că je t'aime,
Te respir şi îţi spun: Aferim!
A iubi e un verb, precum ştim,
Fără nu, fără ba, fără rest,
Iar atunci, când iubirea-i pe şest,
Te sărut şi îţi spun: Aferim!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


O carte nu mă interesează cu adevărat decât dacă o simt născută dintr-o cerinţă adâncă şi dacă această cerinţă poate stârni în mine un ecou. Mulţi autori scriu azi cărţi destul de bune şi ar putea scrie tot atât de bine altele la fel de bune. Nu simt între ei şi opera lor o legătură tainică, iar ei înşişi nu-mi spun nimic; rămân nişte literatori, care nu de demonul din ei ascultă (nici nu-l au), ci de gustul publicului...
citat clasic din Andre Gide
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eu, una, nu scriu pentru recenzori. Cu siguranţă, nu scriu pentru a-mi măsura puterile cu alţi scriitori. Nu scriu nici pentru a eleva minţi. La asta, se pricep toţi ceilalţi, mai citiţi şi mai aprigi decât mine. Eu scriu, ca să ajung la inimi.
Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!



Vivat libertatea
Sunt liber de la tălpi la gât -
În rest, e totul mizilic.
Nu vreau să spun decât atât:
Că nu mai vreau să spun nimic!
epigramă de Ion Cănăvoiu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
