Au existat vremuri când sticla era o raritate, de culoare verzuie; binecuvântate fie timpurile vechi, când mai existau şi rarităţi.

Knut Hamsun în Visătorii. Cer de toamnă înstelat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul tuturor supărărilor şi bucuriilor se află în noi înşine.

Knut Hamsun în Pan, p. 10
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul tuturor supărărilor şi bucuriilor se află în noi înşine.

citat clasic din Knut Hamsun
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii dau puţin, dar cu mult efort; alţii, dimpotrivă, dau totul cu mare uşurinţă.

Knut Hamsun în Pan, p. 79
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primul rând îşi face dimineaţa siesta, apoi şi seara, dar în mod constant cu şampanie.

citat din Knut Hamsun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridică paharul pentru acea zi scurtă, fericită de vară care este copilăria...

Knut Hamsun în Victoria, p. 246 (1967)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite femei caută veşnic un obiect asupra căruia să-şi reverse sentimentul lor de compasiune.

Knut Hamsun în Victoria, p. 241
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea apleacă până şi capul regelui în ţărână, făcându-l să măture colbul din drum cu pletele, să şoptească vorbe neruşinate şi să râdă prosteşte.

Knut Hamsun în Victoria, p. 195
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!

În singurătatea mea, la kilometri distanţă de oameni şi case, sunt într-o stare mentală copilărească de bucurie şi lipsă de griji, pe care nu ai putea s-o înţelegi decât dacă cineva ţi-o explică.

citat din Knut Hamsun
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasele vremuri vechi (Baladă)

În veacul nostru, când doar viciu e crezare,
Când aurul ia locul, al cinstei şi-al iubirii,
Cum vrea virtutea să mai dea în floare?
Buna-credinţă nu se-arată firii.
Nimic nu e de seamă, murdar e peste tot.
La douăzeci de ani, plictisul în inimi ne cuprinde.
Şi-atunci de ce să mire că, precum Don Quichotte,
Regret vremuri frumoase şi vechi, de mai-nainte?

poezie celebră de Iulia Hasdeu (20 octombrie 1885), traducere de Victoria Ana Tăuşan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremuri vechi...

În vremuri vechi, băieţi şi fete,
Se adunau în şezătoare,
Şi-şi răsuceau în mărţişoare -
Dorinţele împerechete!

Cântau, dansau, pe îndelete,
Ori îşi furau vreo sărutare,
În vremuri vechi, băieţi şi fete -
Se adunau în şezătoare!

De prin păduri strângeau buchete,
De flori să-şi pună-n scăldătoare,
Sau în cununi, floare cu floare,
Îl invocau pe Dragobete -
În vremuri vechi, băieţi şi fete!

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu (23 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Neagu-Scanteianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc tot ceea ce este vechi: prieteniile vechi, timpurile de demult, vechile maniere, cărţile vechi, vinul vechi.

citat clasic din Oliver Goldsmith
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă cineva vrea să ştie ce este iubirea – ea nu este decât o briză care adie printre trandafiri, apoi se potoleşte şi moare. Dar adesea este şi ca o pecete ce nu se poate desface şi care durează toată viaţa.

Knut Hamsun în Victoria, p. 265 (1967)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!

ADN

ADN este înţelepciune din vremuri vechi, şi vreau să spun vremuri într-adevăr vechi.

definiţie de Richard Dawkins în Ştiinţă, amăgire şi apetitul pentru minune
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce culoare au ochii tăi?

Nu ştiu ochii mei despre cine, ce-ţi vorbesc,
Dar imaginea ta mi-e intipărită pe retină.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când te privesc,
E ca un deja vu, cu frame-uri pe secundă.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când mă atragi,
De simt cum pierd controlul,
E profunzimea lor, nu ştiu cum faci,
În viaţă îmi reamenajezi decorul.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când mă respingi,
În contradicţie cu ceea ce simţi
Şi ascunzi în ei sensuri şi non-sensuri,
Paradigme cu subînţelesuri.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când îţi spun, mai stai,
Se deschid în semitonuri sau capătă nuanţe de nu pleca
Şi mă întorci din drum,
Direcţii diametral opuse,
Dar găsesc calea, chiar şi-n vremuri demult apuse.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când întreabă de mine,
Şi-mi cauţi privirea în oricine,
Pentru că în ei găseşti ceva familiar,
Acel "aşteaptă-mă", că vin îndat'.
Nu ştiu ochii mei despre cine, ce-ţi vorbesc,
Dar derulează imagini în dublu sens,
În primul plan, mi te proiectează, aşa cum te cunosc,
În perspectivă, mi te scanează interior-exterior.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunericul se aşternea în jur. Totul era cufundat în linişte, totul. Dar sus, în înălţimi, fremăta cântecul etern, suflul vântului, foşnetul surd îndepărtat care nu încetează niciodată. Am ascultat atât de îndelung acest freamăt nesfârşit, morbid, încât a început să mă tulbure. Desigur că erau simfoniile lumilor ce se rostogoleau prin necuprins deasupra mea, stelele care intonau un imn...

Knut Hamsun în Foamea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă de la Regulus duci o linie dreaptă prin clusterul din Cancerul, dai de două stele strălucitoare, din constelaţia Gemenii. Cea mai strălucitoare, cea de jos, e Pollux, cealaltă e Castor. Amândoi sunt doi sori mult mai mari decât Soarele nostru. Gemenii mai au însă şi alte stele strălucitoare. Castor are o culoare albă, pe când Pollux este galben. Unii pretind că α din Gemenii (Castor) are o culoare verzuie, dar aceasta nu se poate deosebi uşor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul în togă verzuie

Domnul acela în togă verzuie
I-au spus contemporanii că nu e
Că nu a fost, că nu va fi
Decât un mod suav de a privi
Privirile indiferente
Din sufletele transparente
Şi să le-arate fiecărui,
Când eu mă nărui şi tu te nărui

Domnul acela în togă verzuie
E singurul din ei care nu e
În lumea aceasta figură de ceară
Fiindc-a ieşit de mult în afară
Cu acte, bagaje şi plin de mister
Un domn decupat întreg în eter
Pe care zadarnic îl cauţi la fisc:
Domnul acela de mult e un pisc!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venera: Knut...
Lady Robinson: Knut! Acum ar fi stat aici, în locul meu, mare şef de harem. Am fi ajuns sclavele lui sexuale...
Venera (visătoare): Ador sclavia. Sclavagismul a fost orânduirea cea mai potentă. Knut era tare prost. Dar avea vocaţie de stăpân...
Lady Robinson: Ne-ar fi exploatat sexual, pe toate. Fără milă şi fără scrupule...
Venera: Eu m-aş lăsa exploatată cu mare plăcere...

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se cere-o derogare

Când văd pe-atâţia, azi, cu celulare
(Sărmanele şi bietele urechi
Mai că ar vrea să ceară-o derogare
Să se întoarcă timpurile vechi).

epigramă de Dumitru Grigoraş din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de epocă

Într-un buchet de flori de toamnă... am pus parfum de epocă,
Un vechi parfum stors din romanţe, din frumuseţi îngălbenite.
Parfum de coarde-atinse tandru şi veşnic... ca un miez de rocă,
Parfum din vremuri ce sunt duse... parfum din timpuri fericite.

Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de nostalgie,
Un vechi parfum cu iz de-atuncea, când ne iubeam fără păcat.
Parfum de epoci strânse-n viaţa... cu-aceiaşi timpi ca-n trilogie,
Parfum din vremuri stinse-n vremuri, odor ce-şi n-are duplicat.

Într-un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de tinereţe,
Un vechi parfum, stors din dorinţe... păstrat acuma în memorii.
Parfum de nopţi topite-n patimi, de nopţi cu nuferi de nobleţe,
Parfum din vremi demult apuse... din vremi răzleţe prin istorii.

Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de ploi târzii,
Un vechi parfum cu-aromă dulce, cu-aromă coaptă, de demult.
Parfum din stropi de pasiune... ce-au curs prin nopţi cu frenezii,
Parfum din vremi... ce-au fost odată, romanţe vechi ce le ascult.

poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!