
Arzi
Trăieşte ziua
Cea de azi
Să simţi
Cum arzi!
Ca lumânarea
De pe masă
Ce-ncet
Se lasă-n jos
Şi care într-o zi
Se va sfârşi
Fără să vrei
Fără să ştii!
Dar astăzi
Arzi!
poezie de Doina Bonescu din Clepsidră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
Cum arzi, mă arzi...
cum arzi,
cafea fierbinte la culoare,
cum râzi şi arzi,
în mine clipa asta moare
cum risipeşti
mireasma pleacă călătoare,
cum mă răsfeţi
aşa cum eşti, îmbietoare
risc să te gust,
ştiu ameţeala şi îmi place,
îmi curge-n bust,
mă încălzeşte, mă întoarce
cum străluceşti,
lichidul tău amar şi dulce,
mă mai trezeşti
prin gânduri mai îmi pun o cruce
cum arzi, mă arzi
în fiecare dimineaţă,
în ceaşcă azi,
caimacul e ca altă dată
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Când vrei să stingi lumânarea altuia, te arzi la degete.
citat din Woody Allen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Arzi, stea
Arde cu lumină pală
steaua mea de pricopseală;
spumegă-n bolţi
lungii ei colţi,
creşte fără măsură.
lacrimă cu burta la gură.
N-are, a ei, vreo scânteie,
slujba-i cu mine se-ncheie.
Fiece stea, gândi-vom,
e vegheată de-un suflet de om.
Arzi
cu gazul de lampă al păguboşilor barzi,
arzi, stea,
cât te vrea
dezvelite,
cu maşinăriile
inima mea!
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


E o artă să ştii să străluceşti, fără să arzi în întregime.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!




40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!

Ceasul
aşa ai fost, aşa vei fi.
si nu spera
că vei schimba ceva
în viaţa ta.
un ceas interior
măsoară timpul
în pas uşor,
dar sigur.....
măsoară şi privirea ta,
si vocea ce va spune
da sau ba.
măsoară tot ce tu gândeşti.
el va dicta.
eşti efemer....
şi tot ce faci
măsoară ceasul ucigaş.
cu el te naşti,
si într-o zi se va opri
fără să vrei,
fără să ştii...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Riscă tot ce ai! Fii asemenea unui jucător! Riscă totul, deoarece clipa următoare ar putea să nu mai vină, aşa că de ce să îţi pese? De ce să te intereseze? Trăieşte intens, trăieşte plin de bucurie. Trăieşte fără teamă, trăieşte fără să te simţi vinovat. Trăieşte fără să îţi fie frică de iad şi fără să doreşti raiul. Trăieşte pur şi simplu.
Osho în Viaţa este aici şi acum
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Christian Shephard: Ştii de ce i se spune Australiei "Acolo Jos"? Pentru că nu te poţi apropia mai mult de iad fără să te arzi.
replică din filmul serial Lost - Naufragiaţii
Adăugat de Alina Roşu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Trebuie să vrei să arzi în propria-ţi vâlvătaie. Altfel cum ai vrea să te reînnoieşti, fără să te fi prefăcut dintre-ntâi în cenuşă?
citat celebru din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!




EU, TU ŞI VARA
plouă mult, parcă în joacă
norii inima-şi dezleagă
curge ploaia pe la geam
vântul scutură din ram
stropii mari si străvezii
şi de-i noapte şi de-i zi.
plouă într-o veselie
pe-arături şi peste vie,
peste teii înfloriţi
peste ochii tăi umbriţi
a plouat şi ieri şi azi
stai în casă, gânduri arzi.
vrei cu pasul pe cărare,
vrei la munte, vrei la mare,
vara s-a-mbătat cu apă
spre amiază o să-i treacă
şi va reveni in forţă
aruncând în noi cu torţă.
arde soarele-n văpăi
peste munţi si peste văi
vara-n drepturi şi-a intrat
de curând s-a măritat.
tu un zâmbet îmi arunci
-stai aici, unde te duci?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinsoare
Tu n-ai să ştii că la-nceput
a fost durere, a fost şi cânt
tu nu vei ştii cât am visat
iar capul mai mereu plecat
a strâns în el zeci de plecări
ce s-au unit în mii de dări.
Tu nu vei ştii de ce-am venit
vei vrea doar să te ştii dorit
să arzi din candela iubirii
să termini din izvorul firii,
să-mpământezi din viaţă
lacrimi cerului să faci dulceaţă.
Noi am strans la piept ogoare
de-a putea şi n-a putea şi doare,
vrednic timpul blând a curs
din iubire lent s-a scurs
tot ce am visat vreodată,
tot ce n-am ştiu să fim
tot ce-am vrut fără să ştim
tot ce ne unea pe veci...
astăzi eşti, mâine te treci.
Omule, trăieşte-ţi viaţă
şi iubeşte, sfarmă gheaţa
sufletului ce a cuprins:
Astăzi, fericirii mă dau prins!
poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eu şi Prutul
eu veneam râzând spre tine
alergând pe o câmpie
tu treceai Prutul înot
fără barcă, fără pod
şi-ai găsit în răzeşie
fată cu macii pe ie
fără un baltag pe masă
doar cu Ştefan pe o creastă
de pe margine de apă
gândul meu azi te dezleagă
de-amintirea ce te-ncearcă
cu ochi negri de olteancă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivare
Cine n-a scris despre diferite lucruri
pe care dacă le foloseşti fără temei
fără rând,
poţi fi acuzat
sau dat de gol?
Însă eu scriu acum
despre singurul lucru pe care
dacă-l foloseşti fie ziua sau noaptea
în diferite împrejurări,
la bine şi la greu,
la bucurie sau tristeţe,
nu poţi fi acuzat
sau dat de gol...
Acest lucru este lumânarea!
Ai motive ca s-o foloseşti oricând,
fie că te rogi cu voce tare
sau în surdină.
Iar dacă eşti prins că taci,
cu lumânarea în mână
fără să semnalezi la vedere
un oarecare eveniment public
(botez, nuntă, mormântare, slujbă religioasă)
sau de altă natură,
poţi motiva cum că în acest fel
ţii momente de reculegere pentru cineva.
Deci, prin tot ce-i relatat mai sus
şi mai ales prin tot ce simţi şi faci
ai toate motivele
să foloseşti oricând lumânarea
fără să poţi fi acuzat
sau dat de gol,
chiar şi de faţă cu soarele...
poezie de Vasile Dan Marchis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legendă
Arzi, flacără sfântă, arzi,
arzi în noaptea aceasta adânc chinuită.
Prea fericită eşti, prea fericită,
piatră scumpă a valurilor,
cristal în colierul pâraielor!
Rugă nălţată pentru o roză-cunună a ţărmului,
în aburul miresmelor, primăvara-n poiana
în care cresc aştri în iarbă
şi cuvintele-n zbor se rotesc ca dansul de fluturi
peste focul buzelor tale!
Sfinte, prea sfinte, arzi şi strigă,
strigă enormul cuvânt al inimii noastre
în această noapte de chin.
Martir în grădinile împărăteşti să te mistui
cu o flacără mare!
Flacăra, flacăra este a ta,
flacăra, hulubul arzând care trece în zbor
peste capul tău, noaptea,
flacăra, focul de aur purtând
sfâşiatul tău suflet, prin întunecime!
poezie clasică de Gunnar Ekelof, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe
Tu mă ştii precum mă ştii: mândră, tandră, voluptoasă,
Veşnic pusă pe şotii, veselă, copilăroasă,
Dar te-ncânt aşa cum sunt, nebunatică, acidă,
Mierea mi-ai gusta flămând din scăfiţa bicuspidă,
Să-ţi încerci... ai încerca arcul tău de arc de cerc
Să scruteze matca mea, când prin vene îţi alerg.
Mă chemi, cum m-ai tot chemat, mai temeinic, mai în şoapte,
La preludiul mult visat, să guşti merele necoapte...
Te roşeşti când mă doreşti despuiată şi obscenă,
Tainele să-mi răscoleşti pătimaş şi fără jenă.
Tu mă vrei, de mult mă vrei, ca un lup flămând de carne...
Să te-nfrupţi din nurii mei, goală de sfieli şi haine
Şi te frângi de când îmi plângi sărutarea, fără lacrimi,
Te topeşti, te pierzi, te scurgi, arzi ca rug aprins de patimi.
Dar nicicând n-ai avut gând... mult venusta jinduită...
Perpelită-i ea, la rând, pe-acelaşi rug pironită.
poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rug fără limite
Arzi iubire pe de rost
copilul care-am fost
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (8 aprilie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!



Urmează-ţi focul
Focul te urmează,
Cu scântei ce îţi lasă semne,
Paşii tăi au urme de cenuşă,
Mintea ta pluteşte în fum.
Vrei să arzi totul în tine,
Să scoţi ce e mai bun,
Sau vrei să dai căldură?
Luminile nu au sens,
Când stelele au acelaşi nume.
Tunetul poate fi cuvântul tău
Atunci când vrei să trăieşti.
Motivele vin, motivele mor, motivele dor,
Motivele... au lumea lor scuzabilă.
Tu ai doar un gând
Cu care poţi îngheţa viitorul
Sau poţi aprinde,
Tot ce a fost.
Ascunde, simte, trăieşte, învaţă,
Semnele te văd mai întâi pe tine.
Fiecare joc pierdut e un motiv
Pentru a nu ţine scorul.
Când te privesc în ochi
Îmi dau seama că aş vrea să pierd tot ce am,
Ca tu să-mi poţi vedea scânteile
Ce vor să te aprindă şi să te învăluie.
Oamenii fug uşor şi de multe ori
Au instinct de oi...
Dacă tu simţi
Că vrei să înţelegi jocul,
Lasă-ţi grijile în pom,
Urmează-ţi focul!
poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ce atitudine vii în întâmpinarea problemelor tale? Orbecăieşti aiurea fără să ştii ce vrei sau ai o determinare de fier să obţii ceea ce ştii clar că îţi doreşti? În orice domeniu se aplică aceeaşi regulă: Dacă îţi doreşti ceva cu adevărat, nu vii să spui şoptit şi temător că ai vrea dar nu ştii sigur. Vii şi baţi cu pumnul în masă, mai ales dacă ţi-au ajuns frustrările. "Iubitul m-a bătut de 27 de ori dar ne-am împăcat de fiecare dată. Ce să fac?" Păi nu ştiu ce să faci pentru că nu mi-ai zis ce îţi doreşti. Îţi place bătaia? Păi atunci dă-i motive să te bată de câte ori simţi nevoia. Vrei iubire? Fugi cât poţi de departe de el. Dacă tu nu ştii ce vrei, cum aş putea să ştiu eu şi să te ajut cu ceva?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverberaţie
Privind, învaţă,
Iţind noi drumuri;
Să arzi în viaţă,
Dar fără fumuri!
epigramă de Virgil Istoc
Adăugat de Virgil Istoc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet XXI
Viaţa-mi astăzi, iată jumătate
Şi-atâtea zile, când îmi vin aminte
Din pace-avută văz că-i fură date.
De cum trăise dulcele-mi părinte.
Ci-n sânu-mi nu ştiu ce prea iute bate,
Şi simţ că arde d-un foc prea fierbinte.
Ah, cine ştie, au nu de-aci-nainte
Prin trup şi oase-mi focul va străbate.
Pricep şi zic: arzi foc într-al meu sânge,
Curând străbate-l, oh, tu să nu-nceţi
Până-n cenuşă ce mă vei preface.
Că lacrămi moi nu te vor stânge.
Tu arzi ascuns subt şepte tari peceţi
Şi-atunci... atunci avea-voi şi eu pace.
sonet de Timotei Cipariu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elemente
Eşti foc
Şi-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenuşă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Şi vise de fum ridicate la cer
Şi lemne şi scrum.
Eşti apă
Şi inima mea ţi-e scoică loială,
Urma ta - sunetul mării,
Al furtunii şi al nopţilor senine,
Parfumul lacrimilor sărate,
Gustul rece şi proaspăt,
Atingerea ploii pe umerii goi,
Speranţa alergând în valuri să înţepe uscatul.
Eşti pământ,
M-ai clădit şi mă-ntregeşti,
Din tine m-am născut şi la tine mă întorc,
În tine înfloresc, pe tine mă usuc,
În mine rodeşti, înfloreşti şi dai viaţă.
Eşti aer,
Trăiesc doar atunci când te inspir,
Când te sorb fără să mă satur de tine,
Când mă umpli fără să mă simt plină,
Cănd mă goleşti şi mă omori încet,
Când nu te am mă sufoc,
Trăiesc artificial şi mă sting încet.
Eşti foc
Şi-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenuşă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Şi vise de fum ridicate la cer
Şi lemne şi scrum.
poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
