Corneliu Codreanu nu impunea nimănui disciplina prin mijloace coercitive – ar pierde valoarea ei constructivă – ci o explica întâi ca o necesitate tactică şi le-o cerea apoi camarazilor săi în virtutea unor acţiuni comunitare. El nu leza omul, căci ordinea şi disciplina, când sunt liber acceptate, sunt atribute ale propriei conştiinţe ale oamenilor. Aceştia îşi însuşesc nişte norme de conduită în vederea unor acţiuni comune. Prin disciplină se activează o voinţă colectivă necesară pentru a duce la bun sfârşit o acţiune politică şi pentru a învinge toate greutăţile. Astfel, omul îşi multiplică, forţele şi capătă convingerea puterii lui şi siguranţa în reuşita acţiunii sale.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu a înţeles ca nimeni altul pe vremea lui nevoia de a substitui omul vechi, individualist şi anarhic în manifestările lui sociale, cu omul social, ordonat şi metodic, care să împlinească pe coordonate strict naţionale şi solidare nevoile româneşti şi să le dea o nouă dinamică. Pentru aceasta el trebuie să sădească în acest om, în tânărul vlăstar ce se ridică la viaţă, simţul de disciplină acceptat cu religiozitate. Astfel înţelese, ordinea şi disciplina nu sunt decât expresia unui fel de dăruire totală, fără nici o reţinere psihică, unei acţiuni comune, drepte şi binefăcătoare pentru colectivitatea omenească. Nu sunt, deci, limitări dureroase şi înjositoare, cum le consideră unii, ci de-a dreptul virtuţi omeneşti, roditoare pentru cei ce le posedă.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu, datorită ordinii şi disciplinei sale interioare, le-o cerea şi camarazilor lui. Atât de pătruns era de necesitatea acestor calităţi pentru lupta politică ce o începuse, încât le-a ridicat la rangul de "legi legionare". În concepţia lui, acestea erau ca nişte pietre de hotar pentru formarea oamenilor săi, absolut necesare pentru a avea izbândă în lupta în care se angajase. Dar când cere ordine şi disciplină, el nu se adresează unor indivizi oarecare, periferici şi lipsiti de personalitate. (S-a văzut cât de severă era selecţionarea elementelor, deschizându-se porţile Frăţiei numai elementelor cele mai capabile, dotate de personalitatea cea mai pronunţată). El se adresează unor oameni liberi şi constienţi de drumul pe care l-au apucat şi de misiunea nobilă ce aveau de îndeplinit.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este adevărat că viaţa bazată pe ordine şi disciplină ar uniformiza oamenii şi le-ar ştirbi din personalitatea lor. Fără îndoială că omul are nevoie de libertate pentru a se realiza deplin. Dumnezeu însuşi i-a dat-o. A fost creat liber şi în libertate trebuie să se dezvolte. Însă, în calitate de component social el trebuie să se încadreze într-o ordine care să dea tărie şi să armonizeze colectivitatea în sânul căreia se mişcă. S-ar părea că aceste afirmaţii sunt contradictorii. Cum se poate împăca libertatea cu ordinea şi disciplina? Aceste două atribute ale omului, în aparenţă antagonice, cum sunt libertatea, pe de-o parte şi disciplina pe de alta, coexistă perfect în el, fără conflicte, fără mutilarea nici uneia dintre ele, dacă sunt armonizate de o a treia componentă, situată în sufletul omului şi mai importantă decât toate: dragostea. Numai când lipseşte aceasta eşuează celelalte două, acţionând fiecare din ele independent şi anarhic şi ducând la libertinaj dizolvant de societate, libertatea, şi la oprimare-dictatură, ordinea şi disciplina. Nu acesta era cazul fratelui de cruce. În el se dezvolta armonios şi fără stridente şi conflicte aceste calităţi esenţiale vieţii şi luptei româneşti.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea pură conţine deci, ce e drept, nu în folosirea ei speculativă, dar totuşi într-o anumită folosire practică, anume cea morală, principii ale posibilităţii experienţei, anume ale unor astfel de acţiuni care, fiind conforme cu regulile morale, ar putea fi întâlnite în istoria omului. Căci din moment ce ea ordonă că astfel de acţiuni trebuie să se întâmple, ele trebuie să se şi poată întâmpla, şi trebuie deci să fie posibilă o specie particulară de unitate sistematică, anume cea morală, pe când unitatea sistematică a naturii n-a putut fi demonstrată prin principii speculative ale raţiunii, căci raţiunea are în adevăr cauzalitate în raport cu libertatea în genere, dar nu în raport cu întreaga natură, iar principiile morale ale raţiunii pot produce în adevăr acţiuni libere, dar nu legi ale naturii. Prin urmare, principiile raţiunii pure în folosirea ei practică, dar mai ales în cea morală, au realitate obiectivă.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detractorii Mişcării Legionare, aceia care nu şi-au dat nicicând osteneala să cerceteze cu atenţie şi obiectivitate punctele ei doctrinare, care, de altfel, au fost formulate mereu cu claritate, au acuzat-o că ar impune o disciplină rigidă şi înăbuşitoare membrilor ei. Nu pot, sau nu vor să priceapă, că aici este vorba despre o disciplină conştientă, pe care aceştia o acceptă cu înaltă înţelegere şi cu totală libertate. (În orice moment ar putea părăsi Mişcarea Legionară dacă s-ar simţi coacţionaţi, aşa cum spun unii.) Şi nici nu pot înţelege, (este nevoie de o anumită probitate pentru aceasta) că ceea ce numesc ei încălcare a personalităţii omului este în realitate o stare de armonie interioară în acesta, necesară şi fecundă, pentru reuşita unei acţiuni colective. Oamenii care posedă această largă înţelegere, întorc spatele nepăsători unor măguliri deşarte, unor egoisme personale sau unor formulări răsunătoare, dar neadevărate, asupra personalităţii omului.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum vedeţi, ordinea, disciplina, etica şi toate celelalte ne sunt necesare nu numai pentru organizarea generală a activităţii, ci mai cu seamă pentru scopurile artistice ale artei şi creaţiei noastre.

Constantin Stanislavski în Munca actorului cu sine însuşi, vol. II
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem în vedere realizarea unor acţiuni foarte mari în România: irigaţii, care necesită cheltuieli uriaşe, regularizarea unor cursuri de apă, acţiuni care să permită punerea în valoare a unor suprafeţe mari pentru creşterea producţiei agricole. Statele Unite ar putea contribui la aceasta. În afară de aceasta, este industria care reprezintă un domeniu foarte important.

Nicolae Ceauşescu în Dialogul româno - american: N. Ceauşescu - Henry Kissinger, Secretar de Stat al SUA, Vizita în Bucureşti a Delegaţiei de Stat SUA (3 noiembrie 1974)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disciplina nu se realizează prin oarecare măsuri "disciplinare", ci prin întregul sistem de educaţie, prin întregul stil de viaţă, prin toate influenţele la care sunt supuşi copiii. Astfel înţeleasă, disciplina nu este nici cauza, nici metoda, nici mijlocul de educaţie justă, ci rezultatul ei.

citat clasic din A.S. Makarenko
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul liber aude cum libertatea este dobândită prin echilibrul contrastelor. Numai libertatea poate înţelege libertatea. Libertate, a fi liber, a se elibera pe sine – sunt unul şi acelaşi lucru. Sunt unul şi acelaşi lucru pentru fiecare dualitate de acţiuni eliminatoare ale spiritului liber, atunci când sunetului îi reuşeşte să devină muzică.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar Corneliu Codreanu nu convoacă tineretul ţării sale pentru a forma un nou partid. Nu-l cheamă pentru a introduce un alt concurent în viaţa politică din România, ci pentru a-l strânge în jurul unui steag, a unei idei proaspete şi actualizate despre omul român şi necesităţile Patriei lui. Această panoramă ce-o deschidea Codreanu în faţa ochilor tineretului nu era însă o inovaţie stranie în viaţa poporului nostru, ci ceva cunoscut, ceva familiar. Era o încercare de revenire sinceră la tradiţia românească pură, o redescoperire a valorilor poporului român. Codreanu încerca armonizarea trecutului nostru cu nişte acorduri proaspete, înnoite şi adecvate timpului în care trăia. "Revoluţia" lui Codreanu pornea din adâncimile sufletului românesc, din conştiinţa lui istorică, pe care voia să o cureţe de buruienile ce crescuseră pe ogorul nostru. Era o reîntâlnire a omului român cu tradiţia lui. Căci tradiţia este cureaua de transmisiune a unor valori naţionale permanente care conduc popoarele spre maturitatea lor istorică. Ruperea de tradiţie înseamnă saltul în gol al naţiunii şi moartea ei istorică. Este poate paradoxal, dar trecutul, cunoaşterea lui, este chezăşia sigură a viitorului. Ca şi indivizii, popoarele nu mai sunt nimic dacă le rupi de trecutul lor. Duşmanii cunosc aceste adevăruri, de aceea încearcă pe toate căile să rupă popoarele de tradiţiile lor, să le întunece conştiinţa lor istorică.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legătura între idee şi acţiune este rareori directă. Există aproape întotdeauna şi un nivel intermediar în care ideea este lăsată la o parte. De Tosqueville subliniază faptul că atunci cînd pasiunea guvernează viaţa oamenilor ideile sunt transpuse în acţiuni. Transpunerea ideilor în acţiuni aparţine de obicei oamenilor care sunt mai puţin încliaţi să urmeaze un motiv raţional. Astfel, acţiunea este adeseori răzbunarea ideilor, si uneori a celor care le formulează. Una din trăsăturile unei societăţi cu adevărat trainice este capacitatea de a te distanţa de pasiune ca o moaşă de menirea ei- capacitaea de a trece direct de la gând la acţiune.

citat din Eric Hof
Adăugat de Catalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt unii în prezenţa cărora omul uită ce reprezintă el cu adevărat; prin minciunile şi complexele lor de superioritate sau inferioritate, încearcă să îi distorsioneze acestuia percepţia asupra propriei persoane şi a realităţii. Pentru a se proteja de ei când roiesc în sfera lui de acţiune, cel mai indicat e să nu îşi pună sufletul pe tavă, să nu spună tot despre el, despre visurile şi sentimentele sale, să devină un pic sau mai mult... secretos. Se va simţi mai bine şi mai frumos! Aşa, ca mine!

Michelle Rosenberg în Secretomanul Şarmant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care, prin vorbe, gesturi, fapte mărunte, îşi descarcă necontenit sentimentele, în măsura în care ele apar, e tot aşa de impropriu pentru acţiune sistematică, grea şi lungâ ca şi, pentru tracţiune intensă, o locomotivă care şi-ar pierde necontenit vaporii, pufnind prin toate deschizăturile.

citat celebru din Garabet Ibrăileanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disciplina este cea mai mică dintre toate jertfele pe care un om poate să le facă pentru victoria neamului său.

citat celebru din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om îşi poate bate joc de vedeniile altora ca fiind scornituri ale unor minţi bolnave, dar, când e vorba de ale lui proprii, el ştie că sunt adevărate.

Jerome K. Jerome în Fantoma lui Whibley
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însuşi şeful Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, omul care a umplut cu personalitatea sa viaţa politică modernă a ţării şi a aprins în suflete flacăra unui românism curat şi avântat, era un tânăr. El îşi începe activitatea politică fiind încă student, înfiinţează organizaţia sa în anul în care îşi ia doctoratul în ştiinţe politico-economice şi este asasinat când de-abia împlinea 39 de ani, deci când nu trecuse încă pragul maturităţii biologice.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disciplina

Pentru viaţă, un tezaur,
Pentru oameni, giuvaier,
Disciplina e de aur,
Mai ales când e de fier.

epigramă de Nelu Ionescu-Quintus din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un moment de răscruce istorică pentru poporul românesc, nedepăşită încă, a apărut Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul, cum l-au numit contemporanii săi. Şi tot la această grea răscruce istorică, încă nedepăşită, a apărut la spatele lui, ca o generaţie spontană, tineretul român de atunci, luminos în suflete şi beligerant în fapte. Codreanu aducea cu el o viziune istorică clară şi un concept românesc de proporţii universale. Tineretul român aducea o voinţă de fier, nişte convingeri inflexibile şi un spirit de sacrificiu ce rar se întâlneşte în istoria lumii. Împreună au luat de coarne plugul românesc şi au încercat să-l pună pe răzor bun. Ei au reînviat speranţele şi au încordat muşchii poporului lor. Codreanu şi generaţia lui au vorbit mulţimilor româneşti cu un limbaj clar şi profetic, iar acestea i-au înţeles şi s-au unit la dinamica discursului lor. Rezultatul a fost un măreţ imn naţional căruia evenimentele politice ulterioare şi neînţelegerea unor compatrioţi înşelaţi, i-a stins armonia.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu are niciun rost, capătă rost dacă o trăieşti cu voinţă. Virtutea, binele, răul nu sunt decât simple cuvinte, ele îşi schimbă valoarea doar dacă le iei separat pentru a construi ceva cu ele; ele vor avea adevărata lor valoare doar atunci când vom şti cum să le aplicăm cu adevărat.

citat din Paul Gauguin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În majoritatea relaţiilor sociale, ambele faţete ale puterii, atât cea colectivă şi de distribuţie, cât şi cea funcţională şi de exploatare operează simultan şi sunt interconectate. Desigur, relaţia dintre acestea două este dialectică. În căutarea atingerii ţelurilor lor, oamenii se angajează în relaţii de putere colectivă. Dar pentru concretizarea acestor ţeluri colective sunt instituite organizaţii sociale şi o diviziune a muncii. Cei puţin din vârful ierarhiei pot menţine masele care alcătuiesc păturile de jos într-o stare de supunere doar în cazul în care controlul exercitat de aceştia este instituţionalizat în legile şi normele grupului social în care activează ambele categorii.

citat din Talcott Parsons
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!