În şedinţele Frăţiei se comentau evenimentele politice ale săptămânii şi se încerca interpretarea cât mai lucidă a influenţelor pe care acestea le-ar fi putut avea pentru Legiune, în general, şi pentru Frăţia de Cruce, în special. Aceste discuţii erau extrem de interesante, şi nu mai vorbim de necesare, pentru că aruncau lumină asupra evenimentelor ce erau în curs, le descifrau ascunzişurile şi îngăduiau în felul acesta, fraţilor de cruce să-şi desfăşoare o tactică adecvată pentru a se strecura mai uşor printre ele. În felul acesta ei învăţau să gândească politic şi mai ales să prevadă, să nu fie surprinşi de consecinţele ce le-ar fi putut avea mişcările politice ale adversarilor, ce se desfăşurau în jurul lor.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În şedinţele Frăţiei se strângeau şi cotizaţiile. Scopul acestora era tot de ordin educativ şi numai în al doilea rând venea importanţa materială. Întărirea în tineri a spiritului de sacrificiu. Dacă se ţine seama de posibilităţile materiale restrânse de o perioadă ce a decurs în acea perioadă (când tineretul era incomparabil mai sărac decât cel de astăzi), efortul pe care îl făceau pentru a-şi plăti cotizaţiile era foarte mare şi îi obliga, în majoritatea cazurilor, să se lipsească de unele mici plăceri, necesare şi acestea la vârsta lor (o prăjitură, un cinematograf, o ţigaretă sau chiar o floare oferită unei fete). Dar fraţii de cruce făceau cu bucurie aceste sacrificii, ştiind că le făceau pentru Legiune şi pentru ţara lor. Şi dacă lipsurile ce şi le impuneau ar fi fost jenante la un moment dat, bucuria sufletească de a fi putut înfrânge în ei o dorinţă, sau, poate, chiar o necesitate, în folosul idealului lor, îi ridica în faţa propriilor lor ochi şi le neutraliza acel posibil sentiment al frustrării ce s-ar fi putut naşte în ei. Să nu se uite că erau doar tineri între 16 şi 20 de ani, cu acelaşi dor de viaţă ca al tuturor tinerilor la vârsta lor, care se luptau cu ei înşişi pentru a înlătura unele tentaţii şi chiar bucurii, inerente vârstei ce-o aveau.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şedinţele Frăţiei erau trăite cu intensitate mare şi fiecare încerca să-şi inunde sufletele cu lumina şi cu adevărurile ce emanau din ele.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am început să dau peste termenul de "evreu" doar când aveam paisprezece sau cincisprezece ani, rostit frecvent mai ales în discuţii politice. M-a umplut de un uşor dezgust, şi nu am putut să scap de un sentiment neplăcut care mă încerca mereu atunci când în preajma mea aveau loc certuri din motive religioase.

citat din Adolf Hitler
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unităţile F. D. C. erau create pe bază de ordine, ierarhie şi disciplină. Acestea erau acceptate de către "fraţii de cruce" ca mijloace indispensabile pentru a uni voinţele individuale într-un puternic curent, cu o strategie unică şi bine definită.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu strălucitele-i aptitudini, cu mintea sa iscoditoare, avidă de cunoştinţe şi care nu se oprea în faţa niciunui fel de bariere ale tradiţiei... înflăcăratul şi spiritualul Gherţen a atras în scurt timp atenţia asupra sa... Prietenii discutau între ei cu înflăcărare tot felul de probleme sociale, istorice şi politice. Ei făceau parte din rândul celor puţini pe atunci în Rusia, care urmăreau în permanenţă evenimentele politice.

citat din I.I. Panaev
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frăţia de Cruce însemnează frăţia până la moarte în jurul Crucii, a acelora care simt în suflete scânteia sfântă a iubirii pentru ţărâna românească.

citat celebru din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu, datorită ordinii şi disciplinei sale interioare, le-o cerea şi camarazilor lui. Atât de pătruns era de necesitatea acestor calităţi pentru lupta politică ce o începuse, încât le-a ridicat la rangul de "legi legionare". În concepţia lui, acestea erau ca nişte pietre de hotar pentru formarea oamenilor săi, absolut necesare pentru a avea izbândă în lupta în care se angajase. Dar când cere ordine şi disciplină, el nu se adresează unor indivizi oarecare, periferici şi lipsiti de personalitate. (S-a văzut cât de severă era selecţionarea elementelor, deschizându-se porţile Frăţiei numai elementelor cele mai capabile, dotate de personalitatea cea mai pronunţată). El se adresează unor oameni liberi şi constienţi de drumul pe care l-au apucat şi de misiunea nobilă ce aveau de îndeplinit.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul ultim al Frăţiei de Cruce şi a tuturor manifestărilor ei, printre care şedinţa stătea la loc de frunte, era cel educativ. Se urmărea dezvoltarea şi perfecţionarea în sufletele tinerilor români a tuturor realităţilor etico-morale, necesare omului pentru realizarea sa, şi a sentimentelor lor naţionale. Această fază a şedinţei se începea cu citirea unor pasaje din istoria poporului român, cu luptele lui, cu victoriile şi înfrângerile lui, cu vitejiile de care au dat dovadă strămoşii lor, cu încălcările dreptului său la o viaţă liberă şi demnă, de către toţi vrăşmaşii lui. Aceste pasaje, eroice şi înălţătoare unele, apăsătoare şi jalnice altele, aprindeau în sufletele tinerilor români acele candele misterioase, care sunt iubirea de Patrie şi dorinţa vie de a lupta pentru ridicarea ei. În continuare se prezenta şi apoi se comenta şi completa, de era nevoie, o lucrare preparată de unul dintre fraţii de cruce.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fratele de Cruce trebuia să fie atent la defectele lui. El lupta ca să şi le descopere, să şi le îngrădească şi apoi să şi le îndrepte. "Momentul prieteniei" era tocmai această încercare de a-şi corija nişte lipsuri pe care "fraţii de cruce" şi le observaseră reciproc. Această plivire a buruienilor, ce-ar fi putut răsări pe răzoarele sufletelor curate ale acestor tineri, se făcea cu dragoste, cu înţelegere, fără să fie umbrite de atitudini criticiste, sfidătoare sau de superioritate. La bază stătea numai dragostea frăţească şi nu aveau alt scop decât să se întindă o mână caldă, înţelegătoare, o mână de ajutor unui prieten, pentru a-şi duce la bun sfârsit educaţia lui. Un orgoliu nejustificat faţă de cineva, o şoaptă aruncată pe la spate contra cuiva, o necorectitudine de orice natură ar fi fost un act care nu cadra cu condiţia lui de "frate de cruce", o lipsă de atenţie faţă de obligaţiile lui legionare, o punctualitate deficientă, o atitudine necorectă faţă de părinţi, de familie sau de prieteni, chiar şi o situatie şcolară nu suficient de clară, erau tot atâtea greşeli, în înţelegerea fraţilor de cruce. Aceste greşeli indicau că apăruse o dezordine interioară în individ, pe care trebuia să şi-o îndrepte.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şedinţa avea câteva momente specifice. Fiecare din ele dezvăluia o intenţie educativă, căci acesta era rostul primordial al şedinţei. În ea se urmărea întărirea caracterului fratelui de cruce şi modelarea sufletului lui pe nişte calapoade care deşi păreau noi, erau în realitate proiecţiile unor principii vechi şi cunoscute. Din perspective şi unghiuri diferite, acestea se concentrau în acelaşi punct: învăţătura creştină şi morala ei. Noutatea era numai reluarea acestei teme cu vigoarea cu care o dezbătea Mişcarea Legionară.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subiectele tratate în cadrul şedinţelor erau diverse şi libere, dar toate urmăreau o utilitate educativă. Ele erau tratate cu seriozitate şi competenţă şi aveau la bază o bogată documentare. Aceste lucrări erau păstrate în arhiva bibliotecii Frăţiei, iar, dacă posedau un nivel suficient de înalt, erau publicate chiar în revistele sau în ziarele legionare. Se dezbătea apoi şi câte un punct doctrinar legionar şi se scotea în evidenţă necesitatea aplicării lui totale, pentru dezvoltarea armonioasă a omului român.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În esenţă, în interiorul partidelor parlamentare nu există democraţie internă de partid, ci numai statute politice care nu se respectă. Există lupte interne între grupurile de interese şi grupurile de interese nelegitime. Aceste entităţi politice parlamentare, fără a avea o reală democraţie internă, propun listele de candidaţi pentru alegerile generale, parlamentare şi prezidenţiale. Aceste liste de candidaţi sunt nelegitime pentru că emană de la organizaţii politice nefuncţionale democratic. Cetăţenii votează candidaţi nelegitimi propuşi de partide la alegerile electorale. Nelegitimitatea personajelor politice se generalizează prin numirile de miniştrii în guvern, în ministere, agenţii guvernamentale, primării, consilii judeţene, municipale, orăşeneşti, etc. De aici, promulgarea de Legi, acte normative nedrepte, neprofesioniste, abuzive, promovarea imposturii, mediocrităţilor în aparatul de stat.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii de securitate
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar dacă treaba mersese greu în cazul produselor nealimentare, nici în cazul celor alimentare nu se dovedi a fi mai uşoară; mergea destul de greu, oricât de priceput ar fi fost Mihai. În plus, deja sosiseră o parte din produsele, de data asta alimentare, deci, erau nevoiţi să se ocupe şi de depozitarea lor, sau cel puţin de coordonarea acestei activităţi. Ah; şi cât de multe erau! Însă, evident, toate erau foarte necesare, chiar în cantităţi mari, aşa cum le comandaseră, sfătuiţi de director (dânsul avea mare grijă să nu cumva să omită ceva de pe liste, pentru că nu dorea să le lipseasă nimic, iar grija dumnealui nu era deloc exagerată). Treaba mergea greu, anevoios; noroc însă că preşedintele întârzia; foarte probabil fusese reţinut pe traseu, din cauza altor probleme, politice sau nu; erau destule.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre colegii mei de clasă nu aveau simţul fantasticului. Luau lucrurile aşa cum erau... Asta este o plantă, acela este un fotoliu. Dar, pentru mine, lucrurile nu erau atât de bine definite. Mama mea, care încă trăieşte şi care este o femeie plină de imaginaţie, m-a încurajat. În loc să spună: "Nu, nu, ar trebui să fii serios!", era încântată că aveam imaginaţie. Când m-am îndreptat către lumea fantasticului, m-a ajutat dându-mi cărţi să citesc. Am citit pentru prima oară Edgar Allan Poe când aveam doar nouă ani. Am furat cartea ca s-o citesc, pentru că mama nu voia să o citesc; credea că eram prea mic, şi avea dreptate. Cartea m-a speriat şi am fost bolnav timp de trei luni, pentru că am crezut în ea... dur comme fer, cum spun francezii. Pentru mine, fantasticul era perfect natural; nu aveam îndoieli deloc. Aşa erau lucrurile. Când le dădeam prietenilor mei genul acesta de cărţi, spuneau: Dar nu, noi preferăm să citim poveşti despre cowboy. Cowboy-i erau extrem de populari în acea perioadă. Eu nu înţelegeam asta. Eu preferam lumea supranaturalului, a fantasticului.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul în care însă, nu deţinem chiar de la cel analizat lămuriri asupra sensul actului ratat, unde vom găsi puncte de sprijin pentru interpretări şi indicii pentru demonstraţie? Aceste puncte de sprijin şi indicii provin din surse multiple. Ele ne sunt furnizate în primul rând de comparaţia analogică cu fenomene care nu sunt legate de actele ratate, ca, de exemplu, în cazul în care constatăm că deformarea unui nume, ca act ratat, are acelaşi sens injurios ca şi acela pe care l-ar avea o deformare intenţionată. Dar puncte de sprijin şi indicii ne sunt furnizate şi de contextul psihic în care se produce actul ratat, de cunoştinţele pe care le avem în legătură cu caracterul persoanei care săvâşeşte acest act, de impresiile pe care această persoană le-a putut avea înainte de act şi împotriva cărora ea poate că reacţionează prin acesta.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce contează în dans nu sunt opiniile dansatorului: psihologice, politice sau morale. Nu contează nici ce crede acesta despre episoadele din propria lui viaţă. Ceea ce este expresiv în dans este felul în care el se mişcă, felul în care îşi expune corpul în mişcare.

citat din Edwin Denby
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Influenţa culorilor politice

În Parlament, pe om l-alegi,
Să facă pentru ţară legi,
Dar vezi că nu-i deloc uşor,
Când toţi vorbesc... "în legea lor"!

epigramă de Nicolae Precupeţu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesajul meu către lume, adevărul la care am ajuns eu, este că atunci când un om îşi descoperă vocaţia, toate stelelele din viaţa lui se aliniază şi va avea nu doar bani, relaţii faine, sănătate şi putere, dar va avea un sens în viaţă, un motiv pentru a se trezi în fiecare dimineaţă, o muncă de la care nu va dori pauze, weekenduri şi concedii pentru că vocaţia lui este vacanţa lui. Care este mesajul tău pentru cei din jur? Care este adevărul pe care l-ai descoperit şi ştii că dacă oamenii din jurul tău l-ar ştii, le-ar face viaţa mai bună?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Programarea politico-informaţională a Instinctualizării Vieţii Oamenilor pentru a nu aspira la valorile superioare ce ţin de libertăţile politice, economice, culturale, umaniste, democratice, inexistente funcţional în majoritatea statelor lumii cu regimuri politice autoritariste, pseudodemocratice, dictatoriale. Aceasta este interpretarea textului marca Aldous Huxley, de încurajare exacerbată a "Libertăţilor" sexuale în Lipsa Libertăţilor Politice, Economice, Democratice reale.

Adrian Ibiş în Mari oameni de stat. Cugetări
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu sunt un mare admirator al psihologilor, aşa cum se prezintă ei azi în România, dar al psihologiei sunt. Ei, bine, nici măcar psihologia nu poate explica de ce apar modificări comportamentale de felul acesta. De ce, într-o familie, pentru a cărei întemeiere se presupune că a existat afectivitate reciprocă, apar, în special la tată, comportamente din acestea, de scelerat. Şi de cele mai multe ori e vorba de o aberaţie alcoolică. Noi vrem să fim moderni în toate şi facem clinici de dezalcoolizare, pentru tratarea dependenţelor, cheltuim imens pentru acestea, dar fără niciun rezultat. Avem clinici, dar n-avem bolnavi. De fapt, avem bolnavi, avem beţivi cu duiumul, dar care nu vor să fie trataţi sau care nu se lasă trataţi.

Constantin Romanescu în ziarul Lumina, interviu (10 ianuarie 2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!