Ţânţarul (fabulă)

O insectă
Infectă,
Care pare fină,
Văzută-n lumină,
Căutându-şi în pungă,
Atacă-ntr-o dungă
Şi în orice caz,
Direct la obraz!
Iar ca o afrondă,
Atacă c-o sondă,
(Din nişte inele!)
Ce-o-nfige sub piele!
Se aude un poc!
(La fel ca la bloc!)
Şi prinsă la rugă,
E strivită-n fugă!

fabulă de Constantin Păun (1987)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima rugă...

ultima rugă frumos mai sună
ultima rugă
şoptită de mine sub clarul de lună
pornite-i să fugă

refren

ultima rugă, ultima rugă
-mai stai, nu pleca încă nu
ultima rugă, ultima rugă
ce vrea s-o auzi numai tu

ultima rugă sfios mai ninge
ultima rugă
dar nici o coardă de suflet n-atinge
pornite-i să fugă

refren

ultima rugă se stinge în zare
ultima rugă
şi brusc întuneric aprinde alt soare
pornite-i să fugă...

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (22 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Doamne-ajută-l pe Ilie,
Care mi-a luat nevasta,
Fă ceva să nu-l sfâşie…
Că se-ntoarce iar năpasta!

epigramă de Constantin Păun din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerească

Locuiesc la bloc aici
Şi mă ştie baba Stanca
C-am gonit nişte bunici
Să le iau casa cu japca.

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mi-eşti pădure!

Cine-mi eşti, pădure,
Lamură uşure,
Versului meu teafăr,
Zborul de luceafăr,

Cănd te sună cerul,
Arşiţa şi gerul,
Din pământ te sapă,
Viscolul spre apă!

Printre frunze-n dungă,
Îmi foieşti în pungă,
Pădure de gânduri,
Leagăn pentru scânduri!

Cine-mi eşti, pădure,
Lamă de secure,
Vis de-ncrângătură
Semn de legătură.

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar democratic

E un făcut că-n astă viaţă,
Urmându-şi calea sa măreaţă,
Nu poate omul să se mişte,
Înghesuit, de nişte "nişte"!

Când omul nostru vrea să fugă,
Să-şi guste liniştea în rugă,
E tras în mrejele minciunii,
De nişte "nimeni", nişte "unii"!

Şi-i dus, cu forţa, în tenebre,
De nulităţile celebre,
De papagali şi de nagâţi,
De nişte "câte", nişte..."câţi"!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catacombă

drama vecinului ipohondru pare de o sută de ori
mai uşor de spus
el îşi asumă boli de care visează că se va îmbolnăvi
îşi asumă rectiliniu trecerea de la starea de aproape la cea de mai departe
împărtăşeşte cuvinte minate un fel de zona zoster a colii albe

numai eu nu mimez cad platonic în râpe
număr clipe irelevante scad tributul morţilor
cu miros de amoniac şi îi facilitez vecinului
pensia pe caz de boală scrisă cu o mie de cuvinte
roşii
deztrupate

ţin de ipohondru până ies din bloc
apoi cald cuvântez
de aici lumea mirobolantă îşi deschide
umbrela
violacee
cu dinţi de cetaceu
prinsă în cercul
liniar
al respiraţiei care sufocă

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul fumătorului pasionat

Fumează orice fel,
(Depinde ce procură!)
Nu-i stăpânit de ură,
C-aşa-i din fire el.

E suplu, din natură,
Suav şi mărunţel,
Fumează orice fel...
(Depinde ce procură!)

De-i Wichend sau Camel,
Te pupă şi pe gură,
Când îl serveşti pe el,
Nu-i stăpânit de ură!

Fumează orice fel!...

rondel de Constantin Păun din Sfere umoristice (1992)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

O vioară şi nota nouă (fabulă)

O vioară,
Care cântase cândva,
Ca o cioară
Şi care după studii prelungi
Şi-ndelungi,
Ajunsese suavă, pufoasă şi fină,
Amintind într-un fel de albină,
Fu acuzată,
În cuvântul introductiv,
De-acolo de sus,
De pe portativ,
De-o notă de nouă!
- Noi diferim amândouă!...
Eu stau sus, căţărată, în solo,
La fel ca slăvitul::: Apollo...
Iar tu, te învârţi,
Într-un spaţiu frumos
Şi iei. când şi când,
Nota de jos...
- Oricum;
Te grăbeşti surioară;
... Sunt totuşi vioară!
- Vioară!
Cu note din vremea lui Darius,
Dar eşti departe;
... De Stradivarius!

fabulă de Constantin Păun (1987)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convieţuire la bloc

Manelistele din vară,
Plecară toate din ţară,
Ceva tot se mai aude,
Veniră două doamne surde.

epigramă de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj diurn

în acestă zi primăvara s-a oprit
pe iarba vălurită
sub respiraţia unui vis,
un cer incendiar sub soarele
născut parcă a doua oară
răscoleşte mugurii prin pomi,
drumurile s-au înveselit,
sub roua proaspătă
care spală obraji îmbujoraţi
de fecioare,
mă nelinişteşte spaima de linişte,
acest alb de lasere,
lumină peste lumină,
care ne orbeşte cu strălucirea ei.

lunecă pe piele ca o reptilă,
într-o ţară de basm,
cu cerbi şi căprioare,
cu întrebări fără răspunsuri,
în nuditatea ei,
făcând ceruri din ape
şi inele de argint
peste umbre de dor.

cîteodată verdele
se transformă în albastru
la distanţă, pe orizont,
muntele pare un fruct strivit,
prăpăstiile cioburi de azur,
iar câmpia curge la vale
ca o pasăre dincolo de timp.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2 aprilie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alege naturaleţea, iar frumuseţea ta se va face remarcată. Nişte sprâncene naturale, frumos conturate, gene bogate care îţi pun ochii în evidenţă, un ten hidratat şi mereu proaspăt, o piele fină numai bună de mângâiat, o manichiură şi o pedichiură îngrijită sunt esenţiale pentru o femeie senzuală.

citat din Alina Gavrilă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic negativist

Când spun să pui cuvântul pe cântar,
Nu-ţi recomand să-nţepi ca o insectă.
Taie adânc! Căci rana e infectă,
Dar fii artist-chirurg, nu măcelar.

epigramă de Pavel Bellu din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răpită de tornadă
pulberea fină –
refuză cerul

haiku de Constantin Păun din Liniştea ierbii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păianjenul

Stă pânza-ţi diafană ca o rază
Pe-un ram ce pe prăpastie se-nclină,
Iar noaptea prinde-n ea o bură fină
Pe care dimineaţa o perlează.

Trăieşti plutind în legănare lină
Pe hăul ce sub tine surd vibrează;
Când vraja tainei lui te-ncătuşează,
Îţi torci un fir ca firul de lumină.

Şi te cobori în adâncimea vagă...
Dar dorul ramului din nou te-avântă
Pe firul tors din propria ta vlagă.

Şi fericită eşti trăindu-ţi visul,
Insectă mică ce domini abisul
Când noi, privindu-l numai, ne-nspăimântă.

sonet de Nichifor Crainic din Poezii alese 1914-1944
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice încercare exagerată de intelectualizare/raţionalizare a trăirilor interioare este, de fapt, o fugă sufocantă de acceptarea propriu-zisă a emoţiilor noastre. La fel cum nu există lumină fără întuneric, la fel nu există vindecare fară o minimă stare de disconfort născută din ÎMBRĂŢIŞAREA conştientă a afectelor noastre.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţâşti şi poc

Ţâşti şi poc... Atâta zor!
Am căzut... Puteam să mor.
Poc şi ţâşti... Când m-am sculat
Atitudinea-am schimbat.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Mă rog la Dumnezeu cu foc
Să văd în zori din nou lumina,
Iar noului vecin din bloc
Să i se strice bormaşina.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brăţara

De regulă-n conjoară mâna fină,
Să poată strălucirea să reţină!

distih de Constantin Păun din Epigrame (1996)
Adăugat de Popescu Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul sacru

Mai aruncaţi nişte vreascuri
În soare,
Am auzit c-o să se stingă
Peste câteva miliarde de ani.

Şi dacă nu mai sunt vreascuri,
Aruncaţi în soare
Câmpiile care ar fi putut foarte bine
Să fie păduri,
Munţii, luna şi cerul
Care nici nu ştim sigur dacă sunt
Păduri.

În orice caz,
Mai aruncaţi ceva în el,
Nişte vreascuri,
Nişte vieţi.

Că, uite, a şi început să pâlpâie
Pe feţele noastre,
Făcându-le frumoase şi urâte,
Făcându-le noapte şi zi,
Făcându-le anotimpuri şi ani.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se aude tot mai des prin capitalele occidentale din partea conducătorilor români: "Primiţi a mea rugă de a vă fi slugă".

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!