Dar Corneliu Codreanu nu convoacă tineretul ţării sale pentru a forma un nou partid. Nu-l cheamă pentru a introduce un alt concurent în viaţa politică din România, ci pentru a-l strânge în jurul unui steag, a unei idei proaspete şi actualizate despre omul român şi necesităţile Patriei lui. Această panoramă ce-o deschidea Codreanu în faţa ochilor tineretului nu era însă o inovaţie stranie în viaţa poporului nostru, ci ceva cunoscut, ceva familiar. Era o încercare de revenire sinceră la tradiţia românească pură, o redescoperire a valorilor poporului român. Codreanu încerca armonizarea trecutului nostru cu nişte acorduri proaspete, înnoite şi adecvate timpului în care trăia. "Revoluţia" lui Codreanu pornea din adâncimile sufletului românesc, din conştiinţa lui istorică, pe care voia să o cureţe de buruienile ce crescuseră pe ogorul nostru. Era o reîntâlnire a omului român cu tradiţia lui. Căci tradiţia este cureaua de transmisiune a unor valori naţionale permanente care conduc popoarele spre maturitatea lor istorică. Ruperea de tradiţie înseamnă saltul în gol al naţiunii şi moartea ei istorică. Este poate paradoxal, dar trecutul, cunoaşterea lui, este chezăşia sigură a viitorului. Ca şi indivizii, popoarele nu mai sunt nimic dacă le rupi de trecutul lor. Duşmanii cunosc aceste adevăruri, de aceea încearcă pe toate căile să rupă popoarele de tradiţiile lor, să le întunece conştiinţa lor istorică.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un moment de răscruce istorică pentru poporul românesc, nedepăşită încă, a apărut Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul, cum l-au numit contemporanii săi. Şi tot la această grea răscruce istorică, încă nedepăşită, a apărut la spatele lui, ca o generaţie spontană, tineretul român de atunci, luminos în suflete şi beligerant în fapte. Codreanu aducea cu el o viziune istorică clară şi un concept românesc de proporţii universale. Tineretul român aducea o voinţă de fier, nişte convingeri inflexibile şi un spirit de sacrificiu ce rar se întâlneşte în istoria lumii. Împreună au luat de coarne plugul românesc şi au încercat să-l pună pe răzor bun. Ei au reînviat speranţele şi au încordat muşchii poporului lor. Codreanu şi generaţia lui au vorbit mulţimilor româneşti cu un limbaj clar şi profetic, iar acestea i-au înţeles şi s-au unit la dinamica discursului lor. Rezultatul a fost un măreţ imn naţional căruia evenimentele politice ulterioare şi neînţelegerea unor compatrioţi înşelaţi, i-a stins armonia.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Codreanu înţelesese că acest politicianism nou, importat şi condimentat "a la roumaine", nu mai era la înălţimea cerinţelor ţării. Cum era înfeudat unor modeluri culturale străine, nu mai putea intui cu suficientă claritate necesităţile românilor şi primejdiile ce-i pândeau la răsărit. Din cauza aceasta, Corneliu Codreanu încearcă să îndepărteze tineretul ţării sale de influenţa vătămătoare a unui astfel de politicianism. El vrea să-l asocieze la un nou proiect de viaţă românească şi vrea să-i trezească în suflet o speranţă nouă.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acei care disperează de destinul de a se fi născut români, judecă strâmb meritele şi defectele poporului. Ei vor problematică, îndoială, eroism – iar poporului român îi e cu totul străină îndoiala şi despre eroi are o conceptie cu totul familiară. Pentru un tânăr intelectual credinta şi îndoiala au valoare filosofică, deschid căile meditaţiei prin "probleme"; pentru un ţăran român, nu există îndoială, el crede firesc ("asa cum curg apele, sau cresc florile"), fără "probleme" (ţăranul român este realist; vezi colecţiile de proverbe, ca să înţelegi cum a reacţionat el contra încercărilor de idealism, de criticism, aduse de popoarele cu care a intrat în legătură).

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă şi în alte părţi Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi. În orice caz, eternitatea românească despre care vorbesc este de acest tip. Nu o plenitudine istorică, nu realizări majore – pe care neamul nostru nici n-ar fi avut când să le înfăptuiască – dau garanţia duratei; ci sentimentul că, în fond, există un plan faţă de care toată frământarea istorică este irosire şi pierdere. Dar - şi aici e aspectul nou faţă de tânguirea biblică - neamul românesc e şi el, într-un fel, solidar cu acel plan neschimbător. I se întâmplă şi lui multe, se frământă ceva în marginea lui, în inima lui, peste trupul lui chiar – dar el rămâne neschimbat. "Trece şi asta" e una din cele mai curente vorbe româneşti. Neamul nostru rămâne pentru că şi el participă, în felul lui, la eternitatea fiinţei.

Constantin Noica în Pagini despre sufletul românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii au numit (şi mai numesc încă) grija ce-a arătat-o întodeauna Legiunea pentru păstrarea şi întărirea în om a legilor adevărate ale vieţii, stagnare şi cult excesiv al trecutului, care ar fi depăşit astăzi. Dar se înşeală. Fidelitatea pe care trebuie să o păstrăm unor forme de viaţă ale noastre, unor credinţe intime şi unor îndrumări morale care au fost semănate în lume de realităţi superioare, nu este, nu poate fi un cult al trecutului. Din contră, este o deschidere largă şi sigură spre viitor. Acesta nu trebuie să fie în nici un caz o aventură, o punte aruncată peste un gol, lipsit de piloni pentru sprijin. Viitorul, ca să fie sigur şi roditor pentru naţiuni, e necesar ca să se sprijine pe nişte realităţi sigure. Acestea sunt numai realităţile care emană din cultura specifică a poporului şi parvin generaţiilor pe firele tradiţiei. Orice importare făcută din exterior (şi în România acelor zile se importa mult şi rău) şi orice inovaţie necontrolată şi nesincronizată pe specificul românesc însemna o alterare a cadrului existenţei naţionale a poporului nostru.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu, în lupta sa de regenerare morală a poporului românesc şi de însănătoşire a politicii lui, s-a adresat în primul rând tineretului, din sânul căruia apăruse şi el. Cu acesta el se putea întelege mai uşor pentru că era mistuit de acelaşi foc naţional şi simtea aceeaşi nelinişte în faţa unui viitor ce se profila nesigur şi sumbru.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu dădea mare importanţă cântecului, considerându-l o manifestare spontană şi sinceră a simţămintelor oamenilor. Dar nu oricine poate cânta. Pentru asta trebuie să ai o anumită stare, o bucurie interioară, un grad înalt de curăţenie în cuget. Pe aceia care nu-şi puteau manifesta prin cântec această bucurie interioară, această ofrandă adusă speranţei, Codreanu îi îndemna să rămână în afara Mişcării Legionare.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideea organizării tineretului român încolţeşte în mintea lui Codreanu în timpul detenţiunii sale în închisoarea din Văcăreşti, unde ajunsese cu ocazia aşa numitului "Complot Studenţesc" din anii 1923-1924.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această unire românească n-ar avea nici o valoare dacă nu s-ar sprijini pe însăşi conştiinţa noastră despre necesitatea ei, despre caracterul ei sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi, ceea ce nu înţelege o mulţime de lume, o condiţie pentru existenţa însăşi a poporului român.

citat celebru din Nicolae Iorga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antrenamentul de uitare la care este supus poporul român, astăzi, face ca gândirea şi inima să se rotească pe loc şi, din această rotire în gol, paradoxal, o dată cu trecutul, dispare şi viitorul. El, omul de azi, pedalează zadarnic într-un prezent continuu. A locui cu fiinţa doar într-o dimensiune a timpului, şi aceea distorsionată, înseamnă moartea lentă, dar sigură, a identităţii.

Dan Puric în Cine suntem (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, toată activitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, atât cea politică, cât şi cea educativă (mult mai însemnată aceasta), a avut un stil proaspăt, curat şi idealist, avântat şi profetic, născut dintr-o stare de transfigurare interioară ce inundă uneori, în anumite epoci ale istoriei, sufletele generaţiilor tinere. Căci tineretul este mai sensibil, mai uşor înfiorat de o chemare naţională adevărată, pe care o simte cu antenele sale delicate şi nealterate încă de rostogolirea vieţii. Numai acest tineret poate radia apoi din puternicul său conţinut patriotic, acele stimulente politice care aprind speranţele naţiunilor, înflăcărează sufletul colectiv şi determină popoarele să-şi ia în mâini, cu hotărâre, destinele proprii şi să le poarte pe drumuri noi, spre realizarea lor.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În închisoarea din Văcăreşti, din frământarea gândurilor Căpitanului, s-a născut prima schemă de organizare a tineretului ţării româneşti. Organizaţiei îi pune numele "Arhanghelul Mihail". Un nume cu rezonanţe mistico-cavalereşti. Arhanghelul Mihail a fost cavalerul ceresc care a învins prin dragoste şi vitejie, prin credinţă şi lealitate faţă de Dumnezeu, puterile răului care se ridicaseră în contra ordinii create de El. Astfel, de la început, Corneliu Zelea Codreanu, într-un secol care se deschisese raţionalismului sec şi materialismului, îşi îndreaptă privirile spre Cer şi imprimă, prin numele ce-l dă organizaţiei sale, coordonatele şi misiunea ei de bază: pe căile luminoase ale credinţei, cu vitejie şi lealitate pentru ţară, să se înarmeze toată suflarea românească, să spargă întunericul şi să deschidă un drum drept în istorie, pentru neamul nostru.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare generaţie îşi caută un stil de viaţă specific ei, croit pe credinţele şi pe descoperirile politice pe care le face. La noi, generaţiile anterioare războiului de reîntregire, obosite poate de marele efort pe care-l făcuseră pentru construirea României Mari şi orbite oarecum de această înaltă misiune pe care le-o aşternuse în faţă destinul şi pe care au servit-o până la capăt cu mari sforţări şi sacrificii, deveniseră arogante, statice şi rutinate. Ele se creadeau în posesia unui adevăr politic absolut, pe care-l considerau singurul posibil în ţara noastră şi, deci, inamovibil. Aplecaţi prea mult peste trecutul lor glorios, nu mai priveau şi spre alte orizonturi. Nu puteau intui neliniştile ce se frământau în jurul României. În credinţa lor, totul era definitiv rezolvat de ei şi nu mai erau necesare agitaţiile urmaşilor. Ei au considerat îngrijorarea politico-socială a tineretului român ca o ingratitudine faţă de sforţările şi realizările lor măreţe. Dar nu era aşa. Ei se înşelau. Tineretul României, într-o altă circumstanţă istorică, îşi căuta propriul lui drum. El îşi ascuţea propriile sale arme, cu care trebuia să realizeze, în condiţii majore, ambiţiile colective româneşti. În realitate, acest tineret era continuatorul, cu alt stil şi alte perspective, al sforţărilor comune ale tuturor generaţiilor româneşti, pentru desăvârşirea în libertate şi siguranţă a Patriei lor.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi respectăm în egală măsură tradiţia şi modernitatea. Nu există nicio nepotrivire între alăturarea acestora. Tradiţia autentică este aceea care rezistă în faţa tentaţiilor modernităţii, iar modernitatea trebuie să se sprijine pe tradiţie. Tradiţia s-a confruntat la vremea ei cu neîncrederea cu care este privit noul, iar modernitatea, atunci când e adecvată, se adaugă, mai devreme sau mai târziu, tradiţiei. Ele se validează una pe cealaltă.

citat din Varujan Vosganian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smulgerea tineretului din tentaculele politicianiste care-l pândeau la încrucişarea vieţii lui cu studenţia, este unul din motivele care-l determină pe Căpitan (Corneliu Codreanu) să-şi îndrepte grija către lumea şcolilor secundare. El vrea să lege tineretul de catargul corăbiei naţionale pentru a nu fi prins în mrejele amăgitoarelor sirene politicianiste.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creangă, Ion

Creangă este o expresie monumentală a naturii în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român sau, mai simplu, este poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune...

definiţie celebră de George Călinescu
Adăugat de Alinutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu pot lua ca exemplu decât neamul nostru. De la daci, "cei mai viteji dintre traci", la daco-romani şi vlahi e ceva vreme, iar de la aceştia la români există toate popoarele migratoare şi invadatoare, până a se ajunge la munteni, moldoveni şi ardeleni, finalizându-se după sute de ani într-un popor român şi o ţară, România.

citat din Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liturghia regăsirii

(vizita papei Ioan Paul al II-lea)

Vizita istorică,
Liturghia regăsirii,
Triumful credinţei,
Speranţă, toleranţă, unitate,
Papa, sărutând pământ românesc,
Recunoscător înaintea lui Dumnezeu
Pentru călătoria apostolică
Pentru Providenţa divină
Pentru stabilirea raporturilor ecleziale
Pentru prietenia folositoare poporului lui Dumnezeu
Pentru deschiderea unui anotimp de colaborare
Pentru credinţă şi spranţă
Papa Ioan Paul al II-lea a spus:

"Har vouă şi pace de la Dumnezeu
Tatăl nostru şi de la Domnul nostru
Iisus Hristos."

Aşa începe primăvara speranţei
În Grădina Sfântă a Maicii Domnului
Unde pe stânca tare a Evangheliei
România îşi întemeiază viitorul
Cu ajutorul lui Iisus Hristos
Spre a fi o naţiune prosperă
Pe pământul roditor de bine.

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă a fost pentru mine totdeauna locul în care am văzut că oamenii au frică de Dumnezeu, respectă tradiţia şi valorile neamului. Dacă nu respecţi valorile neamului, care sânt identitatea ta în lume, ce să respecţi? Dacă nu respecţi tradiţia, care e legătura ta cu trecutul, e rădăcina ta puternică, cum să mai ai pretenţia să rezişti în faţa prezentului şi viitorului? Dacă nu respecţi pe Dumnezeu, cum să te mai consideri un om cu destin?

Iustin Pârvu în Părintele Iustin Pârvu. Daruri duhovniceşti
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul Moise, eliberatorul poporului evreu, acela care i-a dat religia şi legile, aparţine unei epoci atât de îndepărtate, încât întrebarea preliminară care se pune este dacă el a fost o personalitate istorică sau o creaţie legendară.

Sigmund Freud în Moise şi monoteismul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!